14,859 matches
-
din aceeași categorie ce duce spre înspre est și spre înspre vest. Înainte de a străbate comuna Brăești, pârâul Bălăneasa și-a săpat albia în gresia dealurilor Leordețului. Apoi străbate Odăile, Bozioru și Cozieni urmând ca în comuna Pârscov să se verse în râul Buzău, cea mai mare apă din regiunea Subcarpaților de curbură. Afluent al Bălănesei, Pârscovelul (apă dulce) curge prin satul Ruginoasa și are numeroși afluenți feruginoși și sulfuroși. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Brăești se ridică la
Comuna Brăești, Buzău () [Corola-website/Science/300798_a_302127]
-
iar la nord cu Tisău și Vernești. Clima este temperat continentală. Comuna se află în zona izvoarelor râului Sărata, apă cu o lungime de 63 km, care izvorăște din dealurile din nordul comunei și curge spre sud, urmând să se verse în râul Ialomița. Extremitatea sudică a comunei este aproape de zona străbătută de șoseaua națională DN1B, care leagă Buzăul de Ploiești. Acolo, lângă Popasul Merei aflat pe drumul național, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ203G, care duce spre sud-est la
Comuna Merei, Buzău () [Corola-website/Science/300825_a_302154]
-
Pădurea Neagră (în ) este o localitate componentă a orașului Aleșd din județul Bihor, Crișana, România. Este o localitate situată la aproximativ 20 km de orașul Aleșd, pe cursul râului Bistra, care se varsă în râul Barcău. La cca. 3 km de localitate, spre orașul Marghita, este un izvor de apă minerală și o cascadă minunată. În această localitate a funcționat una din cele mai vechi fabrici de sticlărie din țară. Locuitorii sunt de
Pădurea Neagră, Bihor () [Corola-website/Science/300858_a_302187]
-
de 61 de km, Canalul Crișurilor (Canalul Colector Criș) care leagă Crișul Repede de Crișul Negru. Acest canal are, în principal, rolul de colector al apelor superficiale și a celor provenite din zona piemontană și câmpia înaltă. În el își varsă apele și cele două pârâuri ale Cefei. În trecut, câmpia înaltă era acoperită cu păduri de stejar, cer, gârniță și gorun, dar și alte foioase ca ulm, frasin în alternanță cu pajiști stepice. În urma defrișării lor, astăzi au rămas doar
Cefa, Bihor () [Corola-website/Science/300850_a_302179]
-
a lungul albiei Crișului în sus la zisul pământ Birtin și trece astfel mai sus de-a lungul aceleiași albii a Crișului în munții mijlocii și cei înalți și ajunge la locul acela unde pârâul ce se cheamă Medlespataka se varsă în Criș... merge în sus până la muntele care se cheamă Vama Rez.. până la capătul unei câmpii care se cheamă Vamus " Documentele consemnează faptul că, aceste locuri, până la Vama Rez erau stăpânite de ducele Menumorut , cel care a opus o dârză
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
căbel de grâu cu 100 de zloți de tentiu cu.... După ace, la anul 1818 după Crăciun au venit grâu cu..sprăzece și mălai cu opt zloți în vremea băncuțelor adecă erau bani de popir și întru acei ani se vărsa apele și ploi peste măsură și nu se făcea nimic de care să ferească Dumnezeu să nu mai fie. Dat în Bălnaca 5 zile ianuarie 1818. Smeritul între preoți Mihail Lascovici paroh.” - „În anul 1836 diacul Gavril Popovici lăcuitor fiind
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
dependent de râul Someș , când acesta scade și nivelul apei din fântâni scade. Satul Nimigea de jos se află pe malul sudic al râului Someșul Mare. Este mărginit de pârâurile Bratoșa și Straua. Râurilea Între Hotare și La Fântânele se varsă în Someșul Mare la Nimigea, traversând centrul localității. De asemenea exista și un izvor cu apă minerală numit de localnici ""Henți"" Peisajul natural este specific zonei de Silvo-Stepa și luncii Someșului . Flora este compusă din: Fauna este compusă din: Nimigea
Nimigea de Jos, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300885_a_302214]
-
care a fost așezat și care străbate satul, pârâul “Fris”, adică “Rece”. Această ipoteză este sprijinită și de alte fapte: pe de o parte de-a lungul hotarului comun între satele Lunca și Sebiș curge pârâul “Recele” și care se varsă tot în Râul Șieu; pe de altă parte, numele maghiar al satului “Friss” coincide cu apelativul “friss” = “proaspăt, rece”. Numele satului “Sebiș” provine de la numele cursului superior al râului Șieu, numit “Sebiș” sau Valea Sebișului sau simplu “Vale” format din
Șieuț, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300894_a_302223]
-
Băscăcăuți, transformat mai apoi în Băscăceni și apoi Boscoteni. Toponimul Gura Bașeului are în vedere tot zona satului Băscăceni. Din documentele vremii se desprinde informația că prin Gura Bașeului se înțelegea tocmai această regiune, deoarece pârâul cu acest nume se vărsa în dreapta Prutului, în această zonă. Aici a existat un vechi pot de traversare a Prutului. Așa se explică probabil și prezența în zonă a negustorilor brașoveni dar și faptul că aici a fost un important punct strategic, care a fost
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
prin săparea de fântâni și amenajarea unor puțuri, iar apa din Acumularea Cătămărăști este folosită la irigații. Apele subterane sunt localizate în depozitele argiloase sarmațiene, cu intercalații nisipoase și orizonturi grezoase. Se întâlnesc numeroase pâraie cu regim torențial ce se varsă în pâraiele Dresleuca și Sitna. Alimentarea acestora este de tip pluvio - nival, repartiția scurgerii oscilând foarte mult. Primăvara și toamna predomină scurgerea pe toate pâraiele, iarna scurgerea este nulă iar vara destul de scăzută. Regimul precipitațiilor condiționează o însemnată oscilație a
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
așezat pe coasta unui deal ce prezintă numeroase denivelări de teren, din care cauză sistematizarea lui este imposibilă. Acest aspect a făcut ca satul să fie pus sub interdicție din anul 1968. Prin satul Sulița curge pârâul Burla, care se vărsa în râul Sitna și trece drumul județean nr. 297. Localitatea Sulița este așezată între iazul Dracșani (V), dealul Cheliș (E) și pârâul Burla (S) și are altitudinea maximă 120m. Sulița are în apropierea sa trei sate, 2 făcând parte din
Comuna Sulița, Botoșani () [Corola-website/Science/300925_a_302254]
-
Sărăcilă” sau “Traistă goală”). Aerul este tot timpul primenit de curenții din Valea Prutului. Teritoriul satului Crasnaleuca este străbătut de câteva pâraie mici. Pârâul din Valea lui Carpen și pârâul de la Staniște sunt scurte, de 2 - 3 km și se varsă în râul Prut după ce străbat pășunile existente în văile respective. Aceste pâraie mai acumulează apă din nenumarate izvoare de coastă ceea ce le dă un debit relativ constant de apă chiar și în timpul verilor secetoase (a se vedea schița cu afluenții
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
sud Roșia, spre vest Tomnatecul, iar la nord Vadu Crișului. In partea de nord-vest a satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
satului se află Peștera Bătrânului, monument al naturii ce comunică cu Peștera Vadu Crișului. Extremitatea sud-estică este străbătută de râulețul Valea Mișidului, în care se varsă Valea Luncilor. In partea de est curge Valea Măguranului, un mic pârâu ce se varsă în Izbândiș, formând împreună un afluent al Crișului Repede pe teritoriul satului Șuncuiuș. In sfârșit un alt pârâu destul de consistent ca debit este Valea Letii, care străbate partea de sud a satului. Ca forme de relief sunt caracteristice culmile împădurite
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
un astfel de râu mic se numește ""Râuleț"". Râul Sebeș izvorăște din Munții Făgăraș, mai exact din Muntele Berivoiul Mare provenind din confluența râurilor Țiganu și Buzduganu și trece prin satele Măliniș, Sebeș, Hârseni, Ileni și Râușor după care se varsă în râul Olt la 1 km de Drumul Național 1. Râul Sebeș este denumit de localnicii din satul Râușor cu numele de ""Vale"", ""La Vale"". Toponimia pare să vină din denumirea ""râu ușor"" confirmat și în alte surse scrise. Agricultura
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
Sunt poenite, vâlcele pline de flori imortele de culoare lila, vara, tot acolo era cândva derdelușul copiilor, iarna, numit " La Păducel" sau Valea Păducelului. "Pârâul Calmatuiu izvorăște din câmpia înaltă a Boianului, adună câțiva afluenți intermitenți, captează Urluiul, apoi se varsă în Lacul Suhaia." Stepa - Pajiști stepice Stejarul brumăriu Arțarul tătărăsc Pagina FACEBOOK:https://www.facebook.com/groups/calmatuiudesus/ Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Călmățuiu de Sus se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Călmățuiu de Sus, Teleorman () [Corola-website/Science/301790_a_303119]
-
două biserici ortodoxe precum și cele două biserici adventiste. Râul Tecuci străbate toată comuna intrând prin partea de nord unde se află un mic dig, Ocheanul, și părasind comuna în partea de sud unde continuă prin satul Merișani și alte comune vărsându-se în râul Vedea. (Articol creat de Lucian Marian Iancu)
Dobrotești, Teleorman () [Corola-website/Science/301797_a_303126]
-
satului, numit Băcușe. Locul de întâlnire a celor două ramificații este în apropierea Bisericii Ortodoxe “Sfinții Mihail și Gavril”. Pârâul străbate satul continuându-și drumul circa 6 km printre cele două dealuri, pe hotarele Marinului și ale Crasnei, până se varsă în râul Crasna, cel de-al doilea râu important al județului. În timpul verii, Valea Marinului seacă, de cele mai multe ori. Până în anii ’80, ploile torențiale abundente scoteau apele văii din albie, inundând atât satul cât și hotarul. În cea de-a
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
Homocea este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Costișa, Homocea (reședința) și Lespezi. Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Bacău, pe malul stâng al Siretului, în zona în care în acesta se varsă afluentul Polocin. Este traversată de șoseaua națională DN11A, care leagă Adjudul de Bârlad. La Lespezi, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ252 care o leagă spre sud de Ploscuțeni și mai departe în județul Galați de Buciumeni, Nicorești și
Comuna Homocea, Vrancea () [Corola-website/Science/301877_a_303206]
-
Satul este așezat într-o depresiune înconjurată de dealurile: Muntenești(330 m.), Motuș, Ruginoasa-Merei și ramificația Ludești-Budăiul.La marginea de sud a satului, din punctul numit "Fântânele", izvorăște pârâul Muntenești care trece și prin satul vecin, Bârzești, după care se varsă în râul Bârlad după un traseu de 7,5 km. Întâmplător, în anul 1951, s-a descoperit pe teritoriul acestui sat un vas de lut cu 775 de monede romane de la împăratul Nero și până la Septimius Severus (aprox.58-200 d.H.
Muntenești, Vaslui () [Corola-website/Science/301896_a_303225]
-
Județului Tulcea. Teritoriul administrativ al comunei Mihail Kogălniceanu cuprinde trei localități: Ținutul se află situat pe câmpia înaltă a podișului nord - dobrogean , având un relief de podiș (depresiune) și este traversat de la N la S de răul Telita, care se varsă în Lacul Babadag. Debitul acestui rău crește în timpul ploilor mari, dar scurgerea specifică este redusă, ceea ce arată că întreaga zonă este deficitară sub raportul umidității. Climă se încadrează în zona climatului continental de stepa, cu caracter colinal. Climă este blândă
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
hidrografica este reprezentată de răul Ibana și afluienții săi. Râul Ibana izvorăște din nordul comunei , străbate partea vestică a satului Mânzați, centrul satelor Ibănesti și Putu Olarului , ajunge în comuna Băcani unde se unește cu râul Simila. Râul Simila se varsă la rândul sau în Barajul de acumulare Râpă Albastră de lângă orașul Bârlad . Afluienții râului Ibana : Pânză freatică în zona de șes este la 8-10 metri , iar în zonele înalte diferă foarte mult . În dealul “Valea Gorneilor” sătenii au găsit apă
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Marginea de Jos, până la primul război mondial. După 1925, sătul a făcut parte din plasa Măicănești. Denumirea satului este dată de Răul Râmnicul Sărat, pe malul căruia satul este așezat. Apele Râmnicului, care până la începutul secolului al XVII-lea se varsă în râul Siret la Râmniceni, au dat naștere mai multor lacuri, dintre care amintim "Coadă Gîrlei", lângă fosta baza mecanizata. Din vechea albie a Șiretului nu au mai rămas decât un șir de lacuri, care a ținut loc de hotar
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
Conducătorii Iordachi guvernează grupuri numeroase de oameni (până la 4.000 de persoane), iar drepturile lor sunt recunoscute de constituția comunei. [modificare] Geografie Tupilați.PNG Regiunea de deal a Tupilați este alcătuită din terenuri edenice acoperite de mangrove. Numeroase pârâuri se varsă aici.În largul pârâului se află numeroase insule, dintre care cea mai mare este Zauadunga. Zona lagunelor de pe țărm are o lățime de aproximativ 40 de kilometri după care urmează o regiune de câmpie, în timp ce partea estică a comunei este
Tupilați, Vaslui () [Corola-website/Science/301918_a_303247]
-
care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul Viișoara formând o râpă cu același nume, trece în comuna Urdești și se varsă în râul Elan aproape de satul Giurcani. În satul Viișoara sunt 479 gospodării în care trăiesc 1317 persoane. În prezent în localitate funcționează "Școala de arte și meserii" construită în 1908 (corpuri anexe construite în 1962 și 1980). Prima școala a
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]