139,825 matches
-
cea despre sosirea fratelui său din țară, la Paris, sau despre limba maternă pe care nu avea plăcerea să o vorbească. în ce proporții v-a fost accesibilă imaginea pe care Cioran o avea despre țara sa? Mi-am putut da seama că a avut o copilărie foarte fericită și pornind de la acest simplu fapt sunt convinsă că în sufletul său ținea foarte mult la patria lui. Dar așa cum se întîmplă adesea în viață, o mare iubire, odată stinsă, devine obiectul
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
cu Garda de Fier. El nu v-a vorbit despre toate acestea dar în mai multe interviuri acordate presei franceze republicate în volumul bilingv "Mon Pays", apărut în 1996 la editurile Gallimard/Humanitas, el a făcut mărturisiri despre acea perioadă. Da, dar odată cînd i-am adresat din nou o întrebare despre Garda de Fier a fost enigmatic și nu mi-a povestit nimic nici despre Berlin unde s-a aflat ca bursier al Universității Humboldt și unde, pe Fasanenstrasse, la
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
și un motiv de a nu mai continua nici într-un caz să acționez în spatele ei. Pe plicul portocaliu al unei scrisori datate 27.10.1992, scrisă de Simone, Cioran adaugă sub numele expeditoarei următoarea propoziție " Existați în inima mea" ... Da, continui să exist, să fiu prezentă în inima lui și aceasta mi se pare cu atît mai frumos cu cît, de fapt, între mine și Cioran atunci nu mai exista de fapt decît o prietenie... La capătul acestui episod din
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
există o biserică vlahă în Cetinje, precum și un munte numit Caraula, după numele, spun istoricii, pe care-l dădeau turcii vlahilor de la nord de Dunăre, ziși și negri (kara-ulagh). Apropierea dintre țara noastră și Muntenegru este mai mare decât pot da de înțeles cei 500 de kilometri care le despart. La fix zeci ani de la desprinderea de Serbia, Muntenegru are toate șansele să intre vara acesta în NATO. România, îmi spune domnul Ferdinand Nagy, Ambasadorul nostru la Podgorica, îi este alături
Muntenegru, ţara oamenilor de la care au ce învăţa munţii by Ştefan Mitroi () [Corola-website/Journalistic/296292_a_297621]
-
așa cum e, în special ca mare putere, și nu așa cum unii occidentali și-ar dori să fie. Cu alte cuvinte, o anumită autocenzură este necesară pentru a crea climatul favorabil pentru îmbunătățirea relațiilor”. Au toate acestea legătură cu relațiile româno-ruse? Da, începând chiar cu faptul că, în dialogul lor, și Bucureștiul și Moscova, la nivel oficial sau civic, poate că ar trebui să practice o necesară autocenzură în rostire a unor declarații excesive. Poate că ar mai fi nevoie în acest
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
măsurile care fac astăzi ca țara să fie pregătită pentru un asemenea pas. Dar din nou criza economică și furtuna financiară din Grecia au determinat aproape trei sferturi din populație să nu vadă cu ochi buni adoptarea monedei unice. „Euro? Da, dar nu este nici o grabă”, anunță Ales Michl, consilier șef al ministrului de Finanțe. Ca alte state membre, Ungaria și-a luat angajamentul, odată cu intrarea în UE, că va trece la euro la un moment dat. Dar premierul Viktor Orban
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
considerat „primul post-Brexit”. Pe de altă parte, va izbuti Regatul Unit să găsească înțelepciunea de a accepta că a cedat unui impuls greșit, izvorât nu din rațiuni sociale, economice și de securitate, ci din populism și demagogie? Sunt semne că da. Viitorul, însă, trebuie să-l scriem împreună, oricât de dificil ar părea.
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
dur al vechii Europe. Sunt oare conciliabile cele două viziuni? Încă nu știm ce ne va aduce viitorul. Ceea ce știm, însă, sigur este că pacea socială, națională și europeană trebuie să primeze în fața oricăror interese politice, economice sau naționale. Și da, avem nevoie de performanță economică. Dar poate fi ea oare obținută doar pe seama progresului, a împărțirii resurselor naturale, a forței ieftine de muncă, a identificării de noi piețe de desfacere? Cu certitudine nu, dacă nu știm încă ce obiective și
Quo vadis, Europa? Viziuni diferite by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296493_a_297822]
-
și Adriana Nicolae au avut o confruntare în direct, chiar pe scena unui eveniment monden. Soția lui Ștefan Bănică Jr. i-a cerut atunci presupusei „rivale” să facă public numele adevăratului tată al copilului său: „Dacă tot suntem aici, spune: da sau nu? E tatăl copilului tău?”, a întrebat Andreea. Răspunsul s-a lăsat în zadar așteptat. Recent, s-a aflat că juniorul cu care Adriana a făcut copilul este fiul lui Cristian Țânțăreanu, Dragoș. Mădălina, componenta formației Red-Blonde, a făcut
Care sunt femeile care au „contribuit” la divorțul soților Bănică - Foto by Bratu Iulian () [Corola-website/Journalistic/72883_a_74208]
-
viață, ca și în operă, ca să nu dea motive Securității să-i deschidă dosar în mai 1970 și, închizându-l în ianuarie 1975, să-i instaleze în locuință, doi ani mai târziu, un sistem de ascultare (T.O.). Se pot da două explicații. Una, că era vorba de cel mai important poet al vremii, de a cărui eventuală influență Securitatea se temea, a doua, că în preajma lui se afla necontenit o liotă de scriitori români și străini, care îi puteau în
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
o gaură ei pot măcar Să-și mai șoptească, vai, nefericiții. Asta cu felinar, tufiș și cu căț’a Vru să însemne Luna. Că, vedeț’, Ei doi se întâlnesc - nu-s gură rea - Sub Lună-n cimitir, p’intre scaieț’. Da’ bestia asta, care-i zâce Leu, O spărie pă Thisbe pân la oase: O trasă fiara de peșchir, văleu, Și ea fugi, da’ voalul ei rămase. La voalul fetii, sângerat de fiară Veni și Pyram, nalt și cibiliu. Crezu că
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
Că, vedeț’, Ei doi se întâlnesc - nu-s gură rea - Sub Lună-n cimitir, p’intre scaieț’. Da’ bestia asta, care-i zâce Leu, O spărie pă Thisbe pân la oase: O trasă fiara de peșchir, văleu, Și ea fugi, da’ voalul ei rămase. La voalul fetii, sângerat de fiară Veni și Pyram, nalt și cibiliu. Crezu că Thisbei i-a fost dat să moară Și nu mai vru nici el să fie viu. Își puse șpanga-n peptu-i arzător Și
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
mea nu va veni. Iar tu perete dulce, drăguțel, Curtea lui taică-su desparți de-a mea, Tu, zidule, ia crapă-te nițel Să bag un ochi prin găurica ta. Zidul îi arată crăpătura Să ti proteje zeii pentru asta. Da’ ce zăresc? Pi Thisbe nu, oricum. Of, zid viclean izbească-te-ar năpasta. Să-ți fie piatra blestemat-acum. TEZEU: Mă tem că zidul, fiind așa de simțitor, ar trebui să-l blesteme și el. MOSOR:Nu, domnule, nici vorbă. „Blestemată-acum
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
stângă: Inima cea prinsă-n ham. Iacă, iacă, am să mor Se înjunghie Gata, am murit. Gata, m-am sfârșit. Sufletul porni în zbor. Limba îmi orbi, Luna se piti Luna iese Ș-acum chiar că mor: Mor-mor-mor-mor-mor. Moare DEMETRIUS: Da știu că mormăie bine ăsta, zici că-i urs12. LYSANDER: Mai puțin decât un urs, amice, pentru că-i mort. Și un urs mort nu face cât un măgar viu. TEZEU: Dacă-l tratează vreun doctor, ar putea fi din nou
William Shakespeare - Vis de noapte-n miezul verii - Actul V, scena 1 (fragmente) () [Corola-website/Journalistic/5123_a_6448]
-
om din Est aici își are originea. De fapt, nimeni nu-l vedea pe autor în stare să definitiveze un proiect de o asemenea amploare. Nici măcar el însuși, de vreme ce pune în gura aceluiași personaj cu veleități literare astfel de declarații: „Da, coerența și desăvârșita, captivanta curgere a unui text - își dădea și el seama - astea erau importante. Și mai observase ceva: că o bucată, o scenă, o schiță nu «ieșeau» (aici verbul «a ieși» nu avea sensul de «a reuși», ci
Un roman din lest by Cosmin Ciotloș () [Corola-website/Journalistic/6368_a_7693]
-
de succes, Menajeria de sticlă, a fost reluată la începutul stagiunii actuale, cei mai mulți cronicari au fost de părere că este și rămâne cea mai bună dintre piesele pe care le-ai scris, deși au trecut doisprezece ani de la premieră? Răspuns: Da. Citesc toate cronicile și criticile referitoare la piesele mele, chiar și pe cele care susțin că eu scriu pentru bani și că am o chemare spre instinctele brutale și animalice. Întrebare: Niciodată nu iese fum fără... Răspuns: Focul scoate mult
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
care trăiesc. Și le-am redat prin propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele au constituit pentru mine întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
prin propriile mele tensiuni tot mai încordate de scriitor și de om. Întrebare: Deci recunoști că această „tensiune tot mai încordată", cum îți place să o numești, e reflectarea unei condiții lăuntrice personale? Răspuns: Da. Întrebare: O condiție morbidă? Răspuns: Da. Întrebare: Poate o condiție care frizează psihopatia? Răspuns: Cred că scrierile mele au constituit pentru mine întotdeauna un soi de psihoterapie. Întrebare: Și te aștepți ca publicul să fie impresionat de niște piese și de niște scrieri care reprezintă o
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
ca publicul și criticii să te însoțească? Răspuns: Nu. Întrebare: Atunci de ce-i îmbrâncești și-i împingi pe drumul ăsta? Răspuns: Eu merg pe drumul ăsta, dar nu îmbrâncesc și nu împing pe nimeni, nu-i trag după mine. Întrebare: Da, dar speri ca oamenii să continue să te asculte, nu-i așa? Răspuns: Firește că sper. Întrebare: Chiar dacă-i izgonești cu violența și cu spaimele din scrierile tale? Răspuns: N-ai observat în jurul tău cum cad oamenii ca niște fluturi
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Îmi vine destul de greu să scriu ceea ce doresc eu să scriu, fără să mai încerc să scriu ceea ce spui că doresc alții să scriu și eu nu doresc să scriu. Întrebare: După părerea ta, ai vreun mesaj pozitiv? Răspuns: Da, cred că da. Întrebare: Și anume? Răspuns: Nevoia arzătoare, aproape strigătoare, de un efort general uman pentru a ne cunoaște pe noi înșine și de a ne cunoaște mai adânc unul pe celălalt, de a ne cunoaște atât cât să
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
greu să scriu ceea ce doresc eu să scriu, fără să mai încerc să scriu ceea ce spui că doresc alții să scriu și eu nu doresc să scriu. Întrebare: După părerea ta, ai vreun mesaj pozitiv? Răspuns: Da, cred că da. Întrebare: Și anume? Răspuns: Nevoia arzătoare, aproape strigătoare, de un efort general uman pentru a ne cunoaște pe noi înșine și de a ne cunoaște mai adânc unul pe celălalt, de a ne cunoaște atât cât să putem înțelege că
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
Nu am scris niciodată despre vreun viciu pe care să nu-l am și eu. Întrebare: Dar acuzi societatea, în ansamblul ei, de o anumită îngăduință deliberată în fața răului, îngăduință de care tu, ca scriitor, te delimitezi. Răspuns: Ca scriitor, da, dar nu și ca om. Întrebare: Consideri că acest lucru constituie o virtute specială a ta ca scriitor? Răspuns: Nu am sentimentalisme cu privire la scriitori. Dar înclin să cred că majoritatea scriitorilor, ca și majoritatea artiștilor în general, sunt motivați, în
Tennessee Williams: Lumea în care trăiesc by Antoaneta Ralian () [Corola-website/Journalistic/6362_a_7687]
-
o au cruțat să o ia oarecine și să-și râză de dânsa? Și care slujitor sau boiarni va primi să-i ia muierea spre pohta sa cea neastâmpărată și nu-i va gândi rău? Ce vină, dar, vom putea da celui ce nu poate suferi amarul inimii sale”. În fine, Paul de Alep arată și el: „ Mai iera și un alt motiv al urei lor în specie pentru Vasilie anume un nepot al său, al cărui nume nu-mi aduc
Vasile Lupu, întemeitorul bisericii Trei ierarhi, avea un adevărat harem. Domnitorul a decis că dragostea poate fi circumstanţă atenuantă () [Corola-website/Journalistic/70620_a_71945]
-
a două numere solistice, am putut savura colecționat deja o sumă importantă de celebrul Intermezzo din opera Cavaleria premii și a concertat cu un număr de rusticana de P. Mascagni, care a produs orchestre simfonice din țară, se prezintă clipe da vrajă prin intonarea de către ca un artist format, cu experiență și ansamblu cu pasiune a uneia dintre autoritate scenică. Interpretarea sa a cele mai frumoase melodii care au fost încântat prin frumusețea sunetului și compuse vreodată pentru orchestră. Momentul de
Viitorul sună bine by Lavinia COMAN () [Corola-website/Journalistic/83912_a_85237]
-
aur care proporționează corpul uman, rezultatul a fost unul neașteptat: un monstru. Și totuși, sectio aureea există din plin și din totdeauna: atât în raporturile variilor componente ale naturii anatomice antropoide, cât și în imensitatea naturii fizice ori chimice înconjurătoare. Da, dar această Divină Proporție, cum i se mai spune, este departe de a fi absolutizată, ci doar aproximată. Ea se află undeva, cam pe acolo unde extrema rație pare a-și delimita teritoriul în baza șirului fibonaccian. În creația muzicală
El Dorado: varianta nesentimentală by Liviu DĂNCEANU () [Corola-website/Journalistic/83815_a_85140]