14,112 matches
-
Peștele ventuză Candolle (Lepadogaster candolii) este un pește carnivor marin din familia gobiesocide care trăiește pe fundul stâncos din zona litorală printre alge, la 1-2 m adâncime. Este răspândit pe litoralul african și european al Oceanului Atlantic (de la insulele Canare până la țărmul Angliei), Marea Mediterană, Marea Neagră pe coastele Caucazului, Crimeei, Bulgariei, Turciei. Posibil să existe și pe litoralul românesc al Marii Negre. Este un pește mic, având o lungime de
Pește ventuză Candolle () [Corola-website/Science/335165_a_336494]
-
de ieșirea complet motivele aeroportului. Piste 17R/35L, la vest de terminal, este pistă original, construit și utilizat de Forțele Aeriene. Pistă de 3733 metri lungime a fost recondiționate când Austin-Bergstrom a fost construit. Pistă de beton de 580 mm adâncime este dedicat fostului președinte Lyndon B. Johnson. Piste 17L/35R este un nou pistă de 2700 metri pe partea de est a terminalului și paralel cu piștei 17R/35L. Acest piștei este dedicat fostului congressman J. J. "Jake" Pickle. Această
Aeroportul Internațional Austin–Bergstrom () [Corola-website/Science/335211_a_336540]
-
fost primele care au traversat tunelul, utilizând pentru întoarcere o buclă subterană construită în stația Groenplaats. Lentoarea lucrărilor, ironizată prin umorul cinic al locuitorilor orașului, a inspirat, în 1974, melodia „Cheerio” a grupului De Strangers. Dificultățile s-au datorat atât adâncimii de peste 30 de metri necesare construcției, cât și descoperirii de vestigii ale ocupației spaniole sub stația Opera sau de ruine ale vechiului oraș sub stația Meir. În același an, constatând obstacolele tehnice întâlnite și protestele riveranilor în fața deschiderii de noi
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
Frumoase și strada Nationalestraat, dar n-a fost niciodată realizat, în timp ce vechiul spațiu al buclei subterane de întoarcere a fost reconvertit într-o parcare, ceea ce a anulat complet proiectul. Între timp, în 1987, tunelul Reuzenpijp, construit la 25 de metri adâncime, a fost livrat MIVA ("Maatschappij voor het Intercommunaal Vervoer te Antwerpen", în ) la stadiul de construcție neamenajată. Din lipsa fondurilor, datorată faptului că absorbția MIVA de către societatea regională De Lijn era deja în curs, lucrările de amenajare a tunelului au
Premetroul din Antwerpen () [Corola-website/Science/335320_a_336649]
-
sfârșitul primăverii până în septembrie (de obicei în iunie), în funcție de climă și de debitul râurilor. Cârdurile de pești reproducători se deplasează în apele de suprafață în perioada de depunere a icrelor, situate în zone bine oxigenate, uneori, doar la câțiva centimetri adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
Someșul Mare, Someșul Mic, Crasna, Crișul Repede, Crișul Negru, Mureș, Arieș, Târnava Mare, Bega, Timiș, Nera, Cerna, Gilort, Jiu, Olt, Sâmbăta, Cibin, Râul Brezii, Argeș, Dâmbivița, Ialomița, Suceava, Moldova, Moldovița, Bistrița, Zalău etc. În Dunăre numai la Cazane. Trăiește la adâncimi mici, în râurile mari de munte și de deal, bine oxigenate, cu un curent rapid și în cursul superior al apelor ce alcătuiesc așa-numita zonă a scobarului, unde trăiește scobarul. Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
Se localizează în vaduri și în repezișuri unde apa are o viteză de 70-115 cm/s cu fundurile pietroase, bolovănoase. Uneori ajunge și la șes, dar numai în repezișuri. Niciodată nu-l vom găsi adăpostit la rădăcina pomilor sau în adâncimi. Puietul trăiește în zona apei cu curent slab, cu fund nisipos. Este un pește bentonic, stă pe fundul apei, cu capul îndreptat contra curentului, fiind sedentar, fotofob, este activ în principal în amurg și noaptea sau în zilele innorate. Puietul
Porcușor de vad () [Corola-website/Science/331557_a_332886]
-
elementelor finite sau pe metoda elementelor de frontieră. Pe această temă se găsesc multe lucrări științifice, unele dintre ele cuprinse în cărțile scrise de Laursen (2002) și de Wriggers (2006). În cazul unei sfere elastice de raza formula 1 presată până la adâncimea formula 2 într-un semi-spațiu elastic, se formează o suprafață de contact de raza formula 3. Forța necesară este: formula 4, cu formula 5. formula 6 și formula 7 sunt modulii lui Young, iar formula 8 și formula 9 sunt coeficienții lui Poisson ale celor două corpuri. Pentru
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
formula 16 ea are valoarea formula 17. Este echivalent cu contactul dintre o sferă de raza formula 1 și un plan (vezi mai sus). În cazul presării unui cilindru de raza formula 20 într-un semi-spațiu elastic, distribuția presiunii are ecuația: formula 21 cu formula 22. Adâncimea presării și forța normală sunt conectate prin: formula 23. În cazul indentării unui semi-spațiu elastic cu un indenter conic, adâncimea și raza zonei de contact sunt date de relația: formula 24 formula 25 este unghiul dintre plan și suprafața laterală a conului. Distribuția
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
mai sus). În cazul presării unui cilindru de raza formula 20 într-un semi-spațiu elastic, distribuția presiunii are ecuația: formula 21 cu formula 22. Adâncimea presării și forța normală sunt conectate prin: formula 23. În cazul indentării unui semi-spațiu elastic cu un indenter conic, adâncimea și raza zonei de contact sunt date de relația: formula 24 formula 25 este unghiul dintre plan și suprafața laterală a conului. Distribuția presiunii are forma: formula 26. Tensiunea are o singularitate logaritmică la vârful conului (în centrul zonei de contact). Forța totală
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
a conului. Distribuția presiunii are forma: formula 26. Tensiunea are o singularitate logaritmică la vârful conului (în centrul zonei de contact). Forța totală are valoarea: formula 27. În cazul unui contact între doi cilindri cu axe paralele, forța este linear proporțională cu adâncimea presării : formula 28. Raza de curbură nu are nici un rol în această relație. Jumătatea lățimii zonei de contact este dată de ecuația: formula 3, cu formula 13 asemenea ca în cazul contactului între două sfere. Presiunea maximă are valoarea: formula 31. Când două corpuri
Mecanica contactului () [Corola-website/Science/331559_a_332888]
-
răspândite în mările din regiunea tropicală și cea temperată, iar unele specii din America de Sud și din arhipelagul malaez au devenit dulcicole. Sunt pești demersali, care trăiesc pe funduri moi mobile, mai ales nămoloase sau nisipoase, de la apele de lângă țărm până la adâncimi mai mari de 1000 m. Au importanță economică mare și sunt pescuite industrial. Au carnea extrem de apreciată. Familia soleidelor include 30 de genuri și 220 de specii, inclusiv 7 genuri și 16 specii care trăiesc în Marea Mediterană și Marea Neagră. Pe
Soleide () [Corola-website/Science/331597_a_332926]
-
unicelular. Pe fundalul comunicațiilor care cad din cauza radiațiilor care cresc, 'Petrovna' vede o lumină albastră în depărtare; ea decide să o investigheze. Se apropie de lumina care radiază de sub gheață, gheața se rupe și ea cade. Pe măsură ce ea coboară în adâncime, numai camera de pe capul ei continuă să capteze imagini, afișând fața ei îngrozită când [[bioluminiscența]] albastră se reflectă în ochii ei, după care se întrerupe. Echipajul cade de accord să plece pentru a aduce descoperirea înapoi pe Pământ, dar lansarea
Europa Report (film) () [Corola-website/Science/331604_a_332933]
-
s-a simțit în Bulgaria și în Dobrogea, Oltenia, Muntenia și sudul Moldovei. Falia Shabla produce cutremure cam odată la 450 - 500 de ani, ele putând atinge magnitudini de 7 - 7,5 grade pe scara Richter. Ele se produc la adâncimi de aproximativ 15 - 30 km. Cutremure produse în această zonă și cu efecte asemănătoare au avut loc în anii 543, 800 și 1444. Cutremurul, fiind foarte puternic, a fost urmat de multe replici și alte seisme independente, cu magnitudini cuprinse
Cutremurul din Marea Neagră (1901) () [Corola-website/Science/331675_a_333004]
-
devină parc de distracții. Pentru cele două operațiuni se apelează la un expert în scufundări, pe nume Jason Bradley. Cele două proiecte intră în linie dreaptă, dar lucrurile iau o turnură proastă: folosirea invenției lui Emerson se dovedește dificilă la adâncime, iar familia Craig își pierde fiica. Descoperirea trupului perfect conservat al unei fete în interiorul epavei reaprinde speranțele familiei Craig de a-și recăpăta fiica, dar toate eforturile sunt zădărnicite de un cutremur care modifică fundul oceanului și acoperă în întregime
Fantoma adâncurilor () [Corola-website/Science/331704_a_333033]
-
pădurarul Ilie D. Chirilă, care făcea paza pădurii Snagov, a văzut că în punctul numit „Coada Lungă” s-a oprit o mașină venind dinspre București, din care au coborât cinci sau șase persoane, care au intrat 100 de m în adâncimea pădurii. S-au auzit focuri de armă, iar pădurarul i-a abordat pe bărbați când se întorceau spre mașină, întrebându-i de ce au tras focuri de armă; a primit răspunsul că s-au distrat vânând ciori. Pădurarul a apucat să
Asasinarea lui Virgil Madgearu () [Corola-website/Science/331878_a_333207]
-
model ca și altele de pe tronsonul Reuzenpijp: la nivelul -1 se află sala pentru bilete, la nivelul -2 se găsește peronul spre centrul orașului, în timp ce peronul spre Morckhoven și ieșirea din tunel este la nivelul -3, la 23 de metri adâncime față de nivelul străzii. Peroanele au 36 de metri lungime. Începând de sâmbătă, 18 aprilie 2015, tunelul Reuzenpijp a fost pus în exploatare și este deservit de tramvaiele liniei , care circulă prin stația Collegelaan fără să oprească, dar încetinind în timp ce o
Collegelaan (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335560_a_336889]
-
foarte rapidă a unor întăriri puternice, care să ajute la lărgirea și apărarea capului de pod. Apărarea capului de pod era mult îngreunată de lipsa dealurilor care să sprijine defensiva. Necesitatea cuceririi rapide a unui cap de pod cu o adâncime suficient de mare era crescută de faptul că o rețea suficient de bună de drumuri se afla la aproximativ 10 km est de zona de traversare, în orașul Grossgerau. Pe 22 martie, elementele Diviziei a 5-a de infanterie au
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
25 martie. După ce atacurile de mică amploare ale aliaților din dimineața zilei de 25 martie au primit un răspuns timid din partea germanilor, comandantul diviziei, generalul maior Leland S. Hobbs, a organizat două grupuri de asalt mobile cu obiectivul pătrunderii în adâncimea teritoriului german. Hobbs nu a luat în considerație însă lipsa drumurilor din fața capului de pod al Corpului XVI. Cele două grupuri de asalt au trebuit să se deplaseze printr-o zonă puternic împădurită, cu drumuri de pământ desfundate, blocate cu
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
ceva mai mult teren, iar unul dintre acestea a reușit chiar să își atingă obiectivele ordonate, înaintând aproximativ 10 km. Obstacolele întâlnite de trupele aliate i-au zădărnicit speranțele lui Hobbs pentru o străpungere rapidă a defensivei și pătrunderea în adâncimea teritoriului german. În afară de lipsa unor drumuri corespunzătoare pentru dezvoltarea atacului, încercările de străpungere a defensivei efectuate de Divizia a 30-a au fost împiedicate de acțiunile Diviziei a 116-a Panzer. Singura unitate puternică rămasă să facă față traversărilor aliate
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
apropia de Leipzig, cam la 100 km de Magdeburg și 25 km de râul Mulde, Armata I a ajuns într-una dintre puținele zone întărite în care germanii aveau o defensivă organizată. Germanii organizaseră aici o linie de apărare cu adâncime mare ale cărei principale arme o reprezentau tunuri antiaeriene folosite cu efecte devastatoare împotriva trupelor terestre americane. Printr-o combinație de manevre de ocolire și de atacuri de noapte, militarii Armatei I au reușit să distrugă sau să ocolească bateriile
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
infanterie SUA a luptat timp de șase zile mai înainte să cucerească pe 3 aprilie orașul Aschaffenburg, la 56 km este de Rin. În sud, unitățile Corpului VI au întâlnit o rezistență neașteptat de puternică la Heilbronn, 65 km în adâncimea teritoriului german. În ciuda executării unui atac amplu de tancuri pentru încercuirea defensivei inamice, americanii au avut nevoie de nouă zile de lupte pentru cucerirea controlului deplin asupra orașului Heilbronn. Până la urmă, Armata a 7-a a reușit să străpungă apărarea
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
În ciuda executării unui atac amplu de tancuri pentru încercuirea defensivei inamice, americanii au avut nevoie de nouă zile de lupte pentru cucerirea controlului deplin asupra orașului Heilbronn. Până la urmă, Armata a 7-a a reușit să străpungă apărarea germană în adâncime, în special în nord, moment în care a fost gata să își schimbe direcția de atac spre sud și sud-est. Pe 15 aprilie, când Eisenhower ordonat ca întreaga Armată a 3-a a lui Patton să se îndrepte spre sud-est
Invadarea Germaniei de către Aliații apuseni () [Corola-website/Science/335457_a_336786]
-
același model ca și alte stații ale tunelului Reuzenpijp. La nivelul -1 se află sala pentru bilete, la nivelul -2 este peronul spre centrul orașului, iar peronul spre ieșirea din oraș se găsește la nivelul -3, la 25 de metri adâncime față de suprafață. Peroanele au 60 de metri lungime fiecare. Stația Carnot era prevăzută a fi deservită de liniile de tramvai care circulă la suprafață, pe "Carnotstraat": , , plus o linie (fosta linie 3) care ar fi mers pe sub strada "Kerkstraat" până în
Carnot (stație de premetrou din Antwerpen) () [Corola-website/Science/335564_a_336893]
-
prin polarizare a asigurat realizarea obiectivelor propuse. La acest radar au fost, de asemenea, aplicate în aparatura de recepție schema BARU (reglarea rapidă automată a amplificării) cu limitarea fluctuației semnalelor și schema VARU (reglarea temporară automată a amplificării) cu reglarea adâncimii și duratei de acțiune pentru protecția împotriva bruiajului pasiv din zona apropiată. Pentru a proteja radarul împotriva rachetelor antiradiolocație de tip ”Shrike” în stație a fost instalat echipamentul ”Comutator 35” În versiunea radarului realizată, din anul 1990 și după, cea
P-37 (radar) () [Corola-website/Science/335574_a_336903]