24,313 matches
-
să pregătească plenara ideologică din noiembrie, avea să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie 1971. După discuția din august de la Mangalia, la care participaseră doar șefii Uniunii, venise rândul unei discuții lămuritoare cu întreaga obște. Raportat la intervențiile anterioare, la amenințările străvezii din august, discursul secretarului general din 21 septembrie 1971 apare mai degrabă ca un pas înapoi. Evident, mesajul ideologic a fost livrat în formă aproape nudă, însă, confruntat cu câteva intervenții critice bine prizate de public, Ceaușescu s-a
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
semnificațiilor istorice ale apartenenței Basarabiei la limba și cultura românească și consecințele reinterpetării, în cheie diferită de aceea menținută oficial în URSS, a principalelor episoade din istoria teritoriului dintre Prut și Nistru erau privite de oficialitățile de la Chișinău ca o amenințare directă la statalitatea RSS Moldovenești. Datorită mizei sale politice sensibile, re-naționalizarea discursului propagandistic românesc în chestiunea Basarabiei reprezintă o ilustrare exemplară a funcțiilor și mijloacelor de exercitare a discursului indirect în strategia de legitimare a PCR. Primii utilizați în instrumentalizarea
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
democrație americană. Agenții FBI au manierele și agresivitatea tiranică a Gestapo-ului. Ei intervin pentru a menține, în contra voinței poporului, un regim al opresiunii și minciunii instituționalizate. Contrastul cu Securitatea Poporului, atât de devotată interesului general, este sesizabil fără dificultate. "Amenințarea roșie", spectrul agitat de propaganda americană, este în realitate, doar tradiția de libertate a americanilor însiși. Inspirația de la care se revendică cântecul lui Tom Hull este însuși Abraham Lincoln. Urmărind o politică de agresiune imperialistă, Statele Unite trădează moștenirea celui mai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de trecere între public și privat, în ambele sensuri, iar tinerii, jurnaliști sau scriitori, reprezentau o miză datorită capitalului temporal specific vârstei: fiind "viitorul", puteau asigura reproducerea aparatului, dar și amenința ordinea stabilită. Ieșirea din țară constituia de aceea o amenințare, deoarece presupunea extinderea spațiului public dincolo de zona controlată politic, de exercitare a puterii, respectiv a cenzurii. Pragurile cenzurii erau multiple, acestea înmulțindu-se mai ales după ce instituția cenzurii (Direcția Presei și a Tipăriturilor) fusese desființată (1977). Mărturii mai vechi sau
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
pașapoartelor. Securitatea luase în această perioadă măsuri de discreditare și de izolare împotriva mea, dar sugera partidului să le acopere prin intermediul instituțiilor în care lucram, soția mea și cu mine. Încercarea de a mă retrage din partid primise ca replică amenințarea că voi fi eliminat din cercetare, determinându-mă să aleg o cale de exprimare politică neașteptată pentru supraveghetori: candidatura la funcția de secretar general al PCR, dezavuând politica lui Ceaușescu și propunând un program de reforme 18. Această "radicalizare", blocată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
se presupune (ci trebuie dovedit). * Violența viciu de consimțământ Definiție și sediul reglementării În doctrina juridică anterioară adoptării noului Cod civil, definirea noțiunii de violență a generat unele controverse. O mare parte a doctrinei juridice 229 consideră violența ca fiind amenințarea unei persoane cu un rău de asemenea natură și intensitate, încât să-i provoace o temere care să o determine să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Într-o altă opinie 230, violența ca
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
determine să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. Într-o altă opinie 230, violența ca viciu de consimțământ este definită ca fiind "siluirea voinței unei persoane, fie prin mijloace de constrângere fizică, fie prin amenințarea cu asemenea mijloace sau cu altele de natură morală, cu scopul de a-i smulge și determina consimțământul la încheierea unui act juridic, pe care altfel nu l-ar fi încheiat". Într-o manieră apropiată celei de a doua opinii
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
s-au cristalizat în doctrina juridică, astfel spus de la sensul larg sau restrâns ce se atribuie noțiunii de violență. Deși ambele concepții acceptă prezența în structura violenței a două elemente (un element exterior obiectiv, care este dat și constă în amenințarea cu un rău și un element intern, subiectiv, de natură psihologică), interpretarea largă a noțiunii de violență extinde aria sa pentru a acoperi orice fapt sau act de constrângere (atât fizică, cât și morală). Cât privește constrângerea fizică, aceasta constă
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Al doilea element al violenței este de natură subiectivă (psihologică) și constă în insuflarea unei temeri care determină pe victima violenței să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat. O asemenea temere poate rezulta din amenințări care au o latură socială (morală). Uneori violența ca viciu de consimțământ, poate fi realizată în aceeași situație atât sub forma constrângerii fizice cât și a celei morale. Violența fizică se poate prelungi (sau converti) într-o violență morală. Așa
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
a determina pe altul să încheie un act juridic pe care altfel nu l-ar fi încheiat"238. Răspunsul la o astfel de întrebare este afirmativ, majoritatea autorilor de specialitate admițând că "există violență ca viciu de consimțământ și atunci când amenințarea cu un rău provine dintr-o împrejurare exterioară omului și conduitei acestuia și care constituie o stare de necesitate"239. S-a argumentat că "ar fi nu numai inechitabil dar și imoral și ilegal să se recunoască validitatea unui act
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
domeniul maritim s-a admis că o convenție încheiată sub influența pericolului poate fi anulată la cererea uneia dintre părți, dacă ea cuprinde condiții nelegitime.241 Condițiile violenței Pentru a fi viciu de consimțământ, violența trebuie să îndeplinească anumite condiții: Amenințarea să fie determinantă pentru încheierea unui act juridic civil, ceea ce înseamnă că ea trebuie să aibă un anumit grad de intensitate; Violența să fie ilicită (nelegitimă, nejustificată). În aprecierea îndeplinirii primei condiții trebuie să pornim de la dispozițiile art. 956 din
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
insuflată este de așa natură încât partea amenințată putea să creadă, după împrejurări că, în lipsa consimțământului său, viața, persoana, sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent" (art. 1216 al. 2). Rezultă cu claritate caracterul determinant al amenințării în încheierea contractului. De asemenea, ca și în vechea reglementare, alineatul menționat prevede expres că amenințarea cu un rău poate avea în vedere persoane sau bunuri. Din cele prezentate, se poate deduce caracterul subiectiv al criteriului de apreciere al violenței
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
său, viața, persoana, sau bunurile sale ar fi expuse unui pericol grav și iminent" (art. 1216 al. 2). Rezultă cu claritate caracterul determinant al amenințării în încheierea contractului. De asemenea, ca și în vechea reglementare, alineatul menționat prevede expres că amenințarea cu un rău poate avea în vedere persoane sau bunuri. Din cele prezentate, se poate deduce caracterul subiectiv al criteriului de apreciere al violenței. De asemenea, din conținutul art. 956-957 rezultă că amenințarea (violența) cu un rău poate avea în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vechea reglementare, alineatul menționat prevede expres că amenințarea cu un rău poate avea în vedere persoane sau bunuri. Din cele prezentate, se poate deduce caracterul subiectiv al criteriului de apreciere al violenței. De asemenea, din conținutul art. 956-957 rezultă că amenințarea (violența) cu un rău poate avea în vedere persoane sau bunuri. Cât privește sfera persoanelor care suportă consecințele constrângerii, art. 957 din Codul civil de la 1864 prevedea că în afară de soț, violența poate viza și ascendenții și descendenții victimei. La categoriile
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
al. 2 al art. 1126 apreciază că violența poate atrage anularea contractului și atunci când este îndreptată împotriva unei persoane apropiate, precum: soțul, soția, ascendenții, descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat. Așa cum prevedea art. 955 din vechiul Cod civil, amenințarea cu un rău poate proveni nu numai de la cocontractant, ci și de la terț. A doua condiție trebuie înțeleasă în sensul că nu orice amenințare, prin ea însăși, constituie violență viciu de consimțământ. Se cere ca violența să reprezinte o încălcare
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
descendenții părții al cărei consimțământ a fost viciat. Așa cum prevedea art. 955 din vechiul Cod civil, amenințarea cu un rău poate proveni nu numai de la cocontractant, ci și de la terț. A doua condiție trebuie înțeleasă în sensul că nu orice amenințare, prin ea însăși, constituie violență viciu de consimțământ. Se cere ca violența să reprezinte o încălcare a legii (să fie, deci, nelegitimă). Dacă amenințarea se referă la o faptă pe care cel care amenință e îndreptățit să o săvârșească, nu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
de la cocontractant, ci și de la terț. A doua condiție trebuie înțeleasă în sensul că nu orice amenințare, prin ea însăși, constituie violență viciu de consimțământ. Se cere ca violența să reprezinte o încălcare a legii (să fie, deci, nelegitimă). Dacă amenințarea se referă la o faptă pe care cel care amenință e îndreptățit să o săvârșească, nu poate fi reținută violența pentru a justifica înlăturarea efectelor actului încheiat sub imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul art. 958
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
reprezinte o încălcare a legii (să fie, deci, nelegitimă). Dacă amenințarea se referă la o faptă pe care cel care amenință e îndreptățit să o săvârșească, nu poate fi reținută violența pentru a justifica înlăturarea efectelor actului încheiat sub imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul art. 958 din vechiul Cod civil care preciza că simpla temere reverențiară, "fără violență" nu este cauză de anulare, adică nu e "violență"244. În sensul arătat, nu reprezintă violență amenințarea adresată
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
imperiul amenințării. Condiția menționată rezultă de altfel și din conținutul art. 958 din vechiul Cod civil care preciza că simpla temere reverențiară, "fără violență" nu este cauză de anulare, adică nu e "violență"244. În sensul arătat, nu reprezintă violență amenințarea adresată de creditor debitorului că îl va acționa în justiție dacă nu va consimți la darea unei garanții, deoarece faptul de a recurge la calea justiției e pe deplin legitim. Așa cum apare, în reglementarea noului Cod civil, acest viciu nu
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
sau să-i ceară desființarea, cu daune interese". Desființarea trebuia să se ceară, prin prisma articolului menționat, în fața instanței care după circumstanțe, putea acorda un termen părții acționate. Rezoluțiunea este deci, o incitare indirectă a debitorului la executarea obligațiilor, o amenințare care îl determină, în cele din urmă, să execute. Iar atunci când rezoluțiunea a operat, are avantajul de a elibera pe contractanți de un contract neviabil, eliberându-i de obligațiile lor. Noul Cod civil, nu definește rezoluțiunea, dar o reglementează în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
și simplu forțată să semneze actul. Sunt și alte forme de violentare a unei părți (loviri, rele tratamente), de natură să determine încheierea unui act juridic civil. 235 În civilizațiile moderne, cel mai adesea violența este una psihică rezultând din amenințări care au o latură morală și socială. Sunt și cazuri în care violența ca viciu de consimțământ poate fi realizată, în aceeași situație, în ambele forme de manifestare. Astfel "violența fizică realizată prin loviri și rele tratamente, care au încetat
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
519, 1116) și, mai ales, să răspundă unui interogatoriu de structură inițiatică, adică să replice prin formule stereotipe care serveau drept "parole" de trecere. Câteodată regele recurge la apărare verbală (l 188-1189), sau la magie (492 sq.), sau chiar la amenințare. El imploră zeii (mai ales pe Ra, Thot și Horus) sau cere celor doi sycomori, dintre care răsare soarele în fiecare zi, să-1 treacă în "Câmpiile de trestii"32. Sosit în Cer, faraonul este primit triumfal de către Zeul-Soare, și mesageri
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
poeți amintiți mai sus, se constituie în două secțiuni. În prima dintre ele sunt discutate teme, motive obsedante (obsesia morții și a iubirii considerate ca o anticameră a morții, devenită dominantă și inevitabilă sub impactul atrocităților războiului și chiar al amenințărilor de ordin politic). Astfel, ceea ce se impune pentru imaginarul poetic este un anumit gust al evadării/evaziunii și, drept consecință, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin labirintul viziunilor coșmarești. O altă notă definitorie a imaginarului poetic
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Capitolul propriu-zis se constituie din două secțiuni, una este cea în care am discutat teme, motive care devin obsedante în lirica acestor poeți și nu putea lipsi de aici obsesia morții devenită dominantă sub impactul atrocităților războiului, dar și al amenințărilor de ordin politic. Iubirea însăși este privită ca o anticameră a morții. Poeții aceștia care promovaseră o poezie ancorată în realitate, manifestă un anumit gust al evadării și, prin urmare, al călătoriei fie spre spații imaginare, fie spre sine prin
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
noilor exigențe sau nu mai au forța de a se impune atenției publicului. De altminteri, în primii ani ai deceniului, așa cum s-a remarcat 49 adesea, nimic nu pare să anunțe schimbările ce vor urma. Nici măcar războiul nu reprezintă o amenințare la adresa activității literar-publicistice. Cenaclul Sburătorul condus de E. Lovinescu își continuă activitatea strângând scriitori consacrați sau tineri dornici de afirmare. Ședințele vor înceta în 1943, la moartea lui E. Lovinescu. Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui G.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]