15,564 matches
-
răsăritene ale Siriei. Palestina, (zona sudică) era rezervată britanicilor, iar Libanul francezilor. Ca urmare, trupele franceze au debarcat la Beirut și au ocupat întregul litoral libanez până la Naqoura (zona vestică), înlocuind trupele britanice. Imediat după debarcare, francezii au dizolvat administrația arabă din regiune. Francezii au cerut impunerea completă a acordului Sykes-Picot și trecerea Siriei sub controlul lor. pe 26 noiembrie 1919, britanicii s-au retras din Damasc pentru ca să nu izbucnească conflicte cu foștii aliați. Astfel, britanicii i-au lăsat pe arabi
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
arabă din regiune. Francezii au cerut impunerea completă a acordului Sykes-Picot și trecerea Siriei sub controlul lor. pe 26 noiembrie 1919, britanicii s-au retras din Damasc pentru ca să nu izbucnească conflicte cu foștii aliați. Astfel, britanicii i-au lăsat pe arabi să se descurce cu noile autorități franceze. Faisal a făcut mai multe călătorii în Europa începând din noiembrie 1918 pentru ca să convingă guvernele francez și britanic să-și schimbe pozițiile, dar fără succes. Franța și-a demonstrat dorința să controleze regiunea
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
controleze regiunea și l-a numit pe generalul Henri Gouraud în funcția de Înalt comisar în Syria-Cilicia. În timpul negocierilor Conferinței de Pace de la Paris, Faisal s-a aflat într-o poziție dezavantajată atunci când puterile europene au decis să ignore cererile arabilor și să urmărească în schimb satisfacerea propriilor interese. În iunie 1919, comisia americană King-Crane s-a deplasat în Siria ca să afle care este opinia populației locale față de viitorul țării. Comisia a avut ca țintă regiunea de la Aleppo la Beersheba. Membrii
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
mult de 300 de sate și au primit peste 3.000 de petiții. Concluziile comisiei au confirmat opoziția sirienilor față de sistemul mandatelor și față de prevederile Declarației Balfour. De asemenea, membrii comisiei au constatat dorința populației locale pentru o mare țară arabă unificată, Siria Mare, care ar fi trebuit să cuprindă și Palestina. Concluziile comisiei au fost respinse de Franța și ignorate de Anglia. În mai 1919, au fost organizate alegeri pentru Congresul Național Sirian. Aproximativ 80 dintre mandate au fost atribuite
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
Palestina. Concluziile comisiei au fost respinse de Franța și ignorate de Anglia. În mai 1919, au fost organizate alegeri pentru Congresul Național Sirian. Aproximativ 80 dintre mandate au fost atribuite conservatorilor. Totuși, au fost aleși și o serie de naționaliști arabi dinamici, precum Jamil Mardam-Bey, Shukri al-Kuwatli, Ahmad al-Qadri, Ibrahim Hanano sau Riyad as-Solh. La scurtă vreme după ce Faisal a acceptat un compromis cu premierul francez Georges Clemenceau și cu liderul sionist Weizmann în legătură cu problema imigrației evreiești în Palestina, au izbucnit
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
martie 1920, Congresul Național Sirian din Damasc prezidat de Hashim al-Atassi a adoptat o rezoluție prin care respingea acordurile Faisal-Clemenceau. Congresul a proclamat independența Siriei în granițele ei „naturale” (care includeau Palestina) și l-au proclamat pe Faisal rege al arabilor. Congresul a proclamat de asemenea uniunea politică și economică cu Irakul învecinat, pentru care pretindeau să i se recunoască independența. Pe 9 mai 1920 a fost format un nou guvern avându-l ca premier pe Ali Rida ar-Rikabi. Pe 25
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
fondeze un stat independent cu ajutorul francezilor. Libanul a avut din acest motiv o situație aparte printre statele formate în timpul mandatului francez. Generalul Gouraud a proclamat pe 1 septembrie 1920 înființarea Statului Libanul Mare (în limbile franceză: État de Grand Liban; arabă: دولة لبنان الكبير). Libanul Mare a fost creat ca un „refugiu sigur” pentru populația maronită din Mutasarrifia (unitatea administrativă otomană) a Muntelui Liban. Regiunea majoritar creștină de pe Muntele Liban s-a bucurat de-a lungul dominației otomane de grade variabile
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
acceptat ca autoritățile să șteargă din acte rubrica „cetățenia libaneză”. Musulmanii au cerut neîntrerupt unirea cu Siria. Conflictele dintre musulmani și creștini a culminat cu Criza libaneză din 1958, în timpul căreia primii au dorit să se alăture nou proclamatei Republici Arabe Unite, în vreme ce cei din urmă s-au opus cu putere. Deși majoritatea libanezilor necreștini nu erau susținători ai independenței noului stat, maroniții au reușit totuși să o apere. Libanul a devenit astfel primul stat arab în care creștinii reprezentau majoritatea
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
se alăture nou proclamatei Republici Arabe Unite, în vreme ce cei din urmă s-au opus cu putere. Deși majoritatea libanezilor necreștini nu erau susținători ai independenței noului stat, maroniții au reușit totuși să o apere. Libanul a devenit astfel primul stat arab în care creștinii reprezentau majoritatea. Statul Libanul Mare a fost succedat în 1926 de Republica Liban. Statul Alauiților (în limbile franceză: État des Alaouites, arabă: دولة العلويين) a fost localizat pe coasta siriană și a incorporat majoritatea alauiților, o ramură
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
noului stat, maroniții au reușit totuși să o apere. Libanul a devenit astfel primul stat arab în care creștinii reprezentau majoritatea. Statul Libanul Mare a fost succedat în 1926 de Republica Liban. Statul Alauiților (în limbile franceză: État des Alaouites, arabă: دولة العلويين) a fost localizat pe coasta siriană și a incorporat majoritatea alauiților, o ramură a musulmanilor șiiți. Capitala statului a fost orașul-port Latakia. La început, a fost un teritoriu autonom sub conducerea franceză, "Teritoriile Alauite". A devenit parte a
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
între 1921 - 1936. Regiunea a fost creată pentru populația druză din sudul Siriei. Regiunea a avut o populație de aproximativ 50.000 de persoane, iar capitala sa a fost As Suwayda. Statul Aleppo (1920-1925) (în limbile franceză: État d'Alep, arabă: دولة حلب) a inclus majoritatea musulmanilor sunniți. Statul Aleppo ocupa nordul Siriei și toată valea fertilă a Eufratului din estul Siriei. În aceste regiuni se aflau cele mai multe zăcăminte minerale și cele mai fertile terenuri agricole siriene. Provincia autonomă (sanjakul) Alexandretta
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
1920 până în 1925. Capitala a fost orașul Damasc. Sanjakul Alexandretta a fost un teritoriu autonom din 1921 până în 1923 în conformitate cu tratatul franco-turc din 20 octombrie 1921. În regiune se afla o comunitate turcică importantă, lângă care trăiau diferite comunități religioase arabe: sunniți, alauiți, siriaci ortodocși, arabi creștini-ortodocși, sau maroniți. În regiune trăiau și comunități evreiești, asiriene, armene și elene. În 1923, Alexandretta a fost incorporat de Statul Aleppo, iar în 1925 a trecut direct în subordinea Siriei sub mandat francez, bucurându
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
fost orașul Damasc. Sanjakul Alexandretta a fost un teritoriu autonom din 1921 până în 1923 în conformitate cu tratatul franco-turc din 20 octombrie 1921. În regiune se afla o comunitate turcică importantă, lângă care trăiau diferite comunități religioase arabe: sunniți, alauiți, siriaci ortodocși, arabi creștini-ortodocși, sau maroniți. În regiune trăiau și comunități evreiești, asiriene, armene și elene. În 1923, Alexandretta a fost incorporat de Statul Aleppo, iar în 1925 a trecut direct în subordinea Siriei sub mandat francez, bucurându-se de un statut administrativ
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
în problemele de apărare. Alocarea mandatelor în parlamentul local s-a bazat pe recensământul făcut de francezi în 1938 sub supraveghere internațională. Dintre cele 40 de mandate, 22 au revenit turcilor, 9 alauților, 5 armenilor, 2 sunniților și 2 creștinilor arabi. Parlamentul a fost convocat pentru vara anului 1938, iar tratatul franco-turc cu privire la sandjak a fost semnat pe 4 iulie 1938. Pe 2 septembrie 1938, parlamentul a proclamat Sandjakul Alexandretta drept Republica Hatay, ca reacție la luptele dintre comunitățile turcă și
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
Parlamentul a fost convocat pentru vara anului 1938, iar tratatul franco-turc cu privire la sandjak a fost semnat pe 4 iulie 1938. Pe 2 septembrie 1938, parlamentul a proclamat Sandjakul Alexandretta drept Republica Hatay, ca reacție la luptele dintre comunitățile turcă și arabă. Republica a rezistat un an de zile și s-a aflat sub supravegherea militară comună franco-turcă. Numele „Hatay” a fost propus de Atatürk, iar guvernul local s-a aflat tot timpul sub controlul Ankarei. Președintele republicii, Tayfur Sökmen, a fost
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
afost omorât la Roma în 1973. În timpul primului val de asasinări din octombrie 1972 - începutul lui 1973 a cauzat foarte multă consternare asupra oficialilor palestinieni a fost un raid la Lebanon Operațiunea Vara Tinereți n Aprilie 1973 a șocat lumea Arabă.Îndrăzneala misiuni plus faptul că lideri cum ar fi Yasser Arafat, Abu Iyad și Ali Hassan Salameh erau numai la câțiva yarzi de luptă contribuind la crezarea că Israel poate lovi oriunde și oricând. Opeartiunea a avut și efectul ca
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
misiuni plus faptul că lideri cum ar fi Yasser Arafat, Abu Iyad și Ali Hassan Salameh erau numai la câțiva yarzi de luptă contribuind la crezarea că Israel poate lovi oriunde și oricând. Opeartiunea a avut și efectul ca guvernul Arab să pună presiune pe Palestina să oprească atacurile împotrivă Israelului. În 2005 în cartea „"Lovește inapoi"” autorul Aaron J. Klein (care spune că și-a bazat cartea pe interviurile cu ofteri lui Mossad implicați în misiuni ) care susține că Mossad
Operațiunea Mânia lui Dumnezeu () [Corola-website/Science/322246_a_323575]
-
Arhimandrit (Vardapet) din partea episcopului Norvan Zakarian. În aprilie 2004, catolicosul Karekin al II-lea Nersissian l-a numit ca paroh al armenilor din Olanda. Unul dintre motivele trimiterii sale în această țară a fost faptul că era poliglot, vorbind limbile arabă, kurdă și turcă (pe care le vorbeau unii armeni stabiliți acolo), plus limbile franceză, engleză și flamandă. A slujit acolo timp de șase ani, înființând cinci parohii armene (la Arnhem, Utrecht, Assen, Eindhoven și Maastricht), precum și corul Keghart din orașul
Datev Hagopian () [Corola-website/Science/322275_a_323604]
-
acea epocă. O altă capodoperă a literaturii indiene o constituie Panciatantra. Forma actuală a operei a fost elaborată la începutul secolului I d.Hr. Această creație literară a exercitat o influență deosebită asupra fabulisticii orientale și, prin intermediul unor versiuni persane și arabe, asupra celei medievale europene. Literatura chineză are la bază opera Cartea cântecelor, o antologie de 300 de poezii populare. Opera a fost alcătuită în secolul al V-lea î.Hr., pe baza unui imens material de poezie populară, vechimea unora din
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
este unul dintre cei mai mari poeți ai lumii. În epoca reformatorului Zoroastru (660 - 583 î.Hr. sau 630 - 553), sistemul religios al epocii a fost condensat în opera Avesta, lucrare importantă pentru istoria culturii. După căderea Imperiului Persan sub dominație arabă, turcă și apoi mongolă, se instituie un regim feudal, iar literatura se centrează în domeniul celei de curte. Prin epopeea sa de peste o sută de mii de versuri, Șah-Namé, poetul Firdoùsi reconstituie trecutul real sau legendar al poporului persan. Scenele
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
alt mare poet care a utilizat gazelul a fost Hăfez. Printre temele liricii sale putem enumera: dragostea, prietenia, natura, bucuria de viață. Spre deosebire de Khayyám, Hăfez este mai optimist. De asemenea, se remarcă luminozitatea, sinceritatea, spontaneitatea și eleganța versului. În cadrul literaturii arabe trebuie menționată opera O mie și una de nopți, o vastă culegere de povestiri datând din secolul al X-lea. Sursa acestora o constituie povestiri din India, Persia, Egipt și Arabia. În perioada secolelor XII - VIII î.Hr. cunoaște o mare
Istoria literaturii () [Corola-website/Science/322282_a_323611]
-
și cea reflectată respectă "principiul minimei acțiuni", astfel încât suma lungimilor acestora să fie minimă. Prin 140 d.Hr., Claudius Ptolemaios studiază refracția și sugerează că unghiul de refracție ar fi proporțional cu cel de incidență, lucru relevat într-o traducere arabă din secolul al XII-lea. Pentru realizarea lentilelor, greco-romanii utilizau sfere de sticlă umplute cu apă. Cele mai vechi, datate cam prin 2000 î.Hr., au fost descoperite în regiunea insulei Creta și a Asiei Mici. Enciclopedistul arab Al-Kindi (c. 801-873
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
într-o traducere arabă din secolul al XII-lea. Pentru realizarea lentilelor, greco-romanii utilizau sfere de sticlă umplute cu apă. Cele mai vechi, datate cam prin 2000 î.Hr., au fost descoperite în regiunea insulei Creta și a Asiei Mici. Enciclopedistul arab Al-Kindi (c. 801-873) a avut ca preocupare și studiul luminii. Astfel, în lucrarea cunoscută sub numele latin "De radiis stellarum", susține că "orice lucru din univers emite raze în toate direcțiile, raze care se răspândesc în întreaga lume". Această teorie
Istoria opticii () [Corola-website/Science/322286_a_323615]
-
avea propriul său corp privat, iar sultanul as-Salih Ayyub (domnie 1240-1249) s-a bazat mai ales pe acest mijloc pentru a-și menține puterea. Mamelucii, care numărau între 800 și 1.000 de călăreți, au fost numiți Bahris, după cuvântul arab "bahr", ceea ce înseamnă mare sau râu mare, pentru că barăcile lor s-au situat pe insula Rawda de pe Nil. Ei au fost în mare parte extrași din rândul turcilor/cumanilor care au controlat stepele din nordul Mării Negre. În 1249, Ludovic al
Sultanatul Mameluc (Cairo) () [Corola-website/Science/329524_a_330853]
-
Rugăciunea poate fi personală și individuală, numită du’ă, ea este considerată a fi spontană și nu este supusă nici unei reglementări și nu face parte dintre obligațiile rituale esențiale, spre deosebire de rugăciunea rituală, numită salăt, care trebuie rostită întotdeauna în limba arabă. În lumea musulmană se folosesc doi termeni pentru a exprima sensul de rugăciune: "du’ă" și "salăt". "Du’ă" este chemarea, invocarea lui Dumnezeu, pe care un musulman o poate spune în gând, de unul singur iar "salăt" este rugăciunea
Rugăciunea în islam () [Corola-website/Science/329534_a_330863]