14,936 matches
-
de a-i da afară, pentru familia și copiii tăi. Așa face statul.” Cristina: Din punctul meu de vedere este normal ca proprietarii să-și ia casele înapoi, chiar dacă noi ajungem în stradă. Și eu dacă aveam o moștenire de la bunici aș fi cerut și mi-aș fi luat casa, nu pot să mint că nu aș fi făcut asta, ba da, mi-aș fi luat casa pentru că am în spate o familie, am un copil, poate că bunicii mei chiar
Femeile vorbesc despre experienţa evacuărilor forţate şi a retrocedărilor de locuinţe () [Corola-website/Science/295885_a_297214]
-
medic în rezervația unde trăiau indienii omaha. Susan a fost prima și singura, doctorița tuturor, ziua și noaptea, singură în nămeți și în soare. Și a fost capabilă să combine medicina învățată cu înțelepciunea moștenită, terapiile de la universitate cu rețetele bunicilor săi, pentru ca viața indienilor omaha să dureze mai mult și să doară mai puțin.
18 SEPTEMBRIE. PRIMA DOCTORIŢĂ. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295998_a_297327]
-
perioadă pe Livezilor, în apartamentul nelocuit al unui prieten, am stat iulie, august, dar nu-mi plăcea, că veneam noaptea și îmi era frică, că se droghează mulți oameni acolo, nici taxiurile nu intră. De aici m-am mutat la bunica unui prieten, tot în Ferentari, dar la curte. În această perioadă eu și Marian eram când certați, când împăcați, mă punea tot timpul să aleg între el și doctorat. Îmi spunea întruna că, oricum, fără el n-o să mă descurc
„Am 36 de ani și am stat în 23 de chirii” () [Corola-website/Science/296001_a_297330]
-
pierdută Pe drumul ce coboară Acum către străfunduri, Când știu din vis ieșirea De sub pământ spre ceruri? Sufletul în iarnă Simt boare de colinde, Înconjurându-mi bradul, Din glob clipește neagră Pisica de-altădată, Pe crengi lângă beteală Văd zâmbetul bunicii Și ochii stinși ai tatei Învie-n raza Stelei. O iesle stă în noapte Afară la fereastră, Și când deschid, stingheră, Sufletul meu în iarnă, Golaș, fără scăpare, E strâns adânc aproape De brațe nevăzute. Duet Se-așează în fotoliul
POEZIE by Monica Pillat () [Corola-website/Imaginative/14014_a_15339]
-
explicabilă: tu ai și unele trăsături de-ale mele, care nu strică prea mult frumusețea moștenită de la mama ta. Duminică, 8 noiembrie La vreo patru ani după divorțul de Sponsa, într-o duminică în care îmi vedeam copiii în casa bunicilor lor, la Vélizy, Delphine m-a întrebat à l'improviste: - Papa, de ce trăiești SINGUR? Pasionat, la vârsta de 5 ani, de dinozauri, Jérôme s-a alăturat surorii sale; mă scrutau amândoi cu un fel de curiozitate intensă: Papa, pourquoi tu
Agende rupte (1998) by Ilie Constantin () [Corola-website/Imaginative/15200_a_16525]
-
care-a gustat și coralul și apa și iată cum uiți totul în chinurile fără istov ale setei ce se întoarce în sine ca scorpionul sinucigaș paltonul constrictor și doamne cu câtă poftă aș fi înfulecat cartofiorii fierbinți puși de bunica în buzunarele paltonului meu constrictor mâinile mele calde stomacul meu plin cu ceai tălpile mele înghesuite-n ghetele cu șiret aș aș aș doamne câte lucruri aș fi vrut să nu mi se-ntâmple să nu cresc mare să nu
Poezie by Constanța Buzea () [Corola-website/Imaginative/15369_a_16694]
-
tufe de strugurei, unchii mei poligloți? S-au îmbrăcat în armuri, în costume negre toți. 3. Copil, scuturam fericit dudul, cădeau viermi de argint, floare cerească, frunzele erau pentru alți viermi să se ghiftuiască. Vecinii noștri citeau seara Talmudul, vecinele bunicii îmi îmbiau pasca. Isus cu inima de raze, orbitor, îi apăruse Faustinei Kovalska, mâna Milostivului Mântuitor îmi prindea mâna, aceasta. 4. Capra cu barbă de țârcovnic, dimineața ne behăia spornic, ne ataca pe maidanul dintre case, cu sărituri caraghioase, semăna
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
de țârcovnic, dimineața ne behăia spornic, ne ataca pe maidanul dintre case, cu sărituri caraghioase, semăna ea cu capra triestinului, cu cea a lui Umberto Saba, purtam, ca el, povara destinului amestecând latina cu slava? Când ai parte de o bunică bilingvă, polaco-română din Radăuți, te simți acasă, oriunde-n Suceava, gustul mierii polietnic nu-l uiți. Sugeam, copii, la sânii mai multor mame sufletești, ca Umberto, nefericitul fericitul rătăcitor, ,,possible, ma non sia certo!’’ om al străzilor care duc în
Costumul negru by Adrian Popescu () [Corola-website/Imaginative/4706_a_6031]
-
la domiciliul îngrijitorului 0 - 99 Numărul de ore dintr-o săptămână obișnuită RL050 F -2 nedisponibilă (persoana are mai mult de 12 ani sau nu mai este membru al gospodăriei) -1 lipsă 1 Variabila este completată X RL060 Îngrijirea copiilor de către bunici, alți membrii ai gospodăriei decât părinții, alte rude, prieteni sau vecini 0 - 99 Numărul de ore dintr-o săptămână obișnuită RL060 F -2 nedisponibilă (persoana este în vârstă de peste 12 ani sau nu mai este membru al gospodăriei) -1 lipsă 1
jrc6204as2003 by Guvernul României () [Corola-website/Law/91376_a_92163]
-
țărmului răsăritean al Angliei. Despre originea familiei Newton din Woolsthorpe există foarte puține informații. Până la dobândirea titlului de noblețe, Newton se interesa, pare-se, foarte puțin de strămoșii lui. Cum se întâmplă adeseori, familia își amintea, dintre strămoși, numai de bunici. Este adevărat că după ce a devenit „"Sir Isaac"”, Newton a prezentat Camerei heraldice un tablou genealogic oficial, cuprinzând pe toți ascendenții săi până la tatăl stră-străbunicului, John Newton. Mama lui Isaac rămăsese văduvă și a decis să se mărite cu Barnabas
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
bogat, de două ori mai bătrân decât ea. Acesta însă și-a dorit o soție fără copii, astfel încât a fost nevoită să îl abandoneze pe Isaac (pe atunci în vârstă de 3 ani), pe care l-a lăsat în grija bunicii lui. În 1656, s-a înapoiat la Woolsthorpe cu trei copii - fratele și surorile lui Isaac. Băiatul avea 15 ani; el putea fi un ajutor în gospodărie și mama l-a adus în 1658 de la Grantham înapoi la Woolsthorpe. El
Isaac Newton () [Corola-website/Science/296799_a_298128]
-
bunului Alexandru voevod. Dă domnia mea această poruncă a domniei mele slugei mele Chirică comis și Jupâniței sale Neacșa și cu nora sa Mara și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă ocină și zestre de la bunica lor Neacșa, dată de frații ei, de jupan Șerban ban și de Diicul clucer. Și hotarele să i se știe: dinspre Curtești de la Mostiștea
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Jupâniței sale Neacșa și cu nora sa Mara și cu fii lor, câți Dumnezeu le va da, ca să le fie ocina satul Vutești, partea bunicii lor Neacșa, toată de pretutindeni, pentru că le este veche și dreaptă ocină și zestre de la bunica lor Neacșa, dată de frații ei, de jupan Șerban ban și de Diicul clucer. Și hotarele să i se știe: dinspre Curtești de la Mostiștea, pe la fântâna lui Bugu și pe la păr și pe vâlcea ța gorgonul lui Stelea, apoi la
Tăriceni, Călărași () [Corola-website/Science/301129_a_302458]
-
Sorescu denotă candoare și inocență. Unele dintre creațiile lirice din noul volum În luminișuri de cuvinte sunt de-a dreptul copilăriri, cu vetuste note duioase, asediate de epitete ori adjective edulcorante, taman bune pentru borcanul cu dulceață de gutui al bunicii, acoperit cu celofan bine întins și legat strâns cu ață albă de papiotă. Altele - precum Cobzarul toamnei (n.n. vântul...), Pierduți în amintire (în care, desigur, „natura e frumoasă”), Cântă cucul (că, deh, asta știe și e mai ușor decât să
[Corola-other/Science/93_a_126]
-
parcurs, la Pașcani. Moartea mamei, cănd Mihail avea 14 ani, îl va detașă dramatic de tatăl său, și-l va face să declare că bunicii din Verșeni i-au devenit părinți adoptivi. În asemenea împrejurări, „întoarcerea spre lumea rurală [a bunicilor din Verșeni] a avut fecunde consecințe” asupra inițierii sale în „codul permanențelor etice ale străvechii civilizații autohtone”. Tot de aici se trage și „fantasticul sadovenian”. Istoricii săi literări constată că „Verșenii [...] devin un simbol al unui univers spiritual în care
Verșeni, Iași () [Corola-website/Science/301320_a_302649]
-
fost János Orbán, ofițer din al războaielor franțuzești, mama lui, Eugenia Knenchtel, era de origine germano-greacă. A început studiile la Odorheiu Secuiesc, dar a părăsit țara natală în primăvara anului 1846, plecând la Constantinopol cu familia lui pentru succesiune, din partea bunicii fanariote grece, Eugenia Foresti. Se folosește de ocazia ivită și cutreieră Orientul-Mijlociu. Ajunge în Egipt, suindu-se pe piramide; în Țara Sfântă vizitează locurile biblice. Se întâlnește cu doi "beduini", român și maghiar, din Transilvania, ambii fugiți ca să nu fie
Balázs Orbán () [Corola-website/Science/301326_a_302655]
-
altfel ca și majoritatea locuitorilor. Pantea Eugen, cântăreț mai apoi cantor la biserică, născut prin 1910, își amintește că prin anii 1920 toate casele erau acoperite cu paie, numai casa popii era acoperită cu țiglă. Tot el vorbește de amintirea bunicii sale care zicea că pe când era ea mică, adică pe la 1850, apa văii mergea prin iarbă, păraile erau mai scurte și mai mici, dar a fost o rupere de nori, coastele s-au rupt, iar râpele s-au adâncit, torentele
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
mai celebrată actriță a istoriei filmului, începuturile lui Monroe au fost modeste. Ea s-a născut în secția socială de maternitate a spitalului din Los Angeles County. Numele sub care a fost înregistrată a fost Norma Jeane Mortensen (mai târziu, bunica sa Della Monroe Grainger a botezat-o în stil baptist drept Norma Jeane Baker). Majoritatea biografilor cred că tatăl său biologic a fost Charles Stanley Gifford, un agent de vânzări pentru studioul cinematografic unde mama lui Monroe, Gladys Pearl Monroe
Marilyn Monroe () [Corola-website/Science/301492_a_302821]
-
recompensă pentru munca lor. Poate fi auzită des exclamația „Am și eu dreptul măcar la atâta, după un an de muncă!”. De asemenea, de obicei bătrânii vin însoțiți de nepoți reușind astfel să realizeze conexiuni puternice ale nepoților la lumea bunicilor, realizându-se o punte între spațiu și timp. Foarte atractivă și educativă este și atmosfera care domnește în autocar în timpul deplasării. La stația de amplificare a autocarului li se prezintă traseul, date despre istoria locală, folclor, povestiri istorice etc. Uneori
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
jos între posturile de jandarmi din Pui și Baru. Statul comunist din anii '50 a înființat post de “miliție” și în Livadia, dar acum era modernizat, funcționau “dubele negre”. Generațiile actuale de săteni, nu știu absolut nimic despre atmosfera satului bunicilor lor. Casa de locuit era construită din piatră, la începuturi cu mortar de pământ și ulterior cu var sau ciment. De asemenea mai târziu piatra a fost înlocuită cu cărămida pe care și-o făceau singuri. Cărămizile, făcute cu materie
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
complet fața acesteia, deci și a satului tradițional ardelenesc, sub toate aspectele lui, amintite anterior. Livadia de astăzi sub aspectul fizic, ca și al generației actuale de săteni, (ai deceniului 90 și după) seamănă foarte puțin cu al părinților și bunicilor actualei generații de locuitori. De asemenea menționăm că 45 de ani de comunism au făcut să dispară acumularea de secole a ceea ce înseamnă evoluția civilizației rurale. Sigur că această perioadă a dus la modificări în mod firesc și în celelalte
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
copiii la școli profesionale, dar și la institute de învățământ superior, predominată fiind alegerea Institutului de Mine din Petroșani. Aceste schimbări au fost de fapt o adaptare pentru supraviețuire, numai din activitățile agricole nu se putea trăi. Generațiile părinților și bunicilor noștri și-au câștigat existența în proporție de aproape 100% din activitățile desfășurate în mediul rural, preocupări legate de agricultură. Urmașii lor generațiile de după 1960 au devenit 100% țărani cu serviciu la stat. A fost o necesitate de adaptare pentru
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
de avioane, dar și de poluarea apelor, solului cu diferiții detergenți, insecticide și poluanții alimentari. Toate acestea au afectat populația satului, îndeosebi pe bărbați, foarte mulți murind de cancer . Aceste fenomene nu au existat în satul Livadia al părinților și bunicilor noștri, sau au existat dar în proporție foarte redusă. Da, dar ei beau apă curată, mâncau alimente naturale din gospodăria propie, (fără îngrășăminte chimice, numai cu îngrășăminte naturale de la animale), aerul curat, hainele confecționate în gospodărie, alcoolul consumat rațional, etc.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
gărdulețe, punerea de flori pe morminte, aspecte care nu au fost în deprinderile obișnuite ale bătrânilor. În trecut se puneau cruci de lemn, care cu timpul putrezeau sau dispăreau, încât nu se mai cunoștea locul de înmormântare al părinților și bunicilor. După 1989 la sfârșit de epocă (de dictatură comunistă) analizând toate aspectele mai sus enumerate și bune și rele (cele rele predominând de departe) se constată că satul Livadia de astăzi, oamenii, gospodăriile, obiceiurile, nu mai seamănă cu Livadia patriarhală
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
se uită tot mai mult relele acelor vremuri, atmosfera de teamă, suspiciunea reciprocă, grija de a nu vorbi „ce nu trebuie". Sigur că teroarea din anii 1947-1960 a dispărut, iar colectivizarea din anul 1961, făcută forțat, împotriva voinței părinților și bunicilor generațiilor actuale, este cauza acestor transformări profunde. Simțul de proprietate („din sânge") însă s-a păstrat, dovadă graba și rapiditatea preluării terenurilor agricole după legea din 1991, preluări haotice, cu foarte multe abuzuri și nereguli, nerezolvate nici până acum. Totuși
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]