14,009 matches
-
prima piesă originală, reprezentată pe scena Teatrului Național din București la 18 ianuarie, 1879. Piesa, o comedie, trasează coordonatele majore ale dramaturgiei caragialiene. „Conu Leonida față cu reacțiunea” a fost citită În casa lui Maiorescu În 1879 și publicată În „Convorbiri literare” În 1880; a fost considerată o capodoperă de ironie și Înscenare dramaturgică. Cea mai complexă operă dramatică a lui I. L. Catagiale a fost citită tot la „Junimea”, la 6 octombrie, 1884 și a fost prezentată pe scena Teatrului Național
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
a lui I. L. Catagiale a fost citită tot la „Junimea”, la 6 octombrie, 1884 și a fost prezentată pe scena Teatrului Național din București la 13 noiembrie, 1884 cu un succes de public rar Întâlnit. A fost publicată apoi În „Convorbiri literare” la 1 martie, 1885. „O scrisoare pierdută”, că despre ea este vorba, dă Întreaga măsură a geniului verbal, prin dinamismul replicilor, al intrigii, „știința de a trece de la personaj la tip și invers, de la Întâmplare, la semnificația generică.” (Florin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
măsură a geniului verbal, prin dinamismul replicilor, al intrigii, „știința de a trece de la personaj la tip și invers, de la Întâmplare, la semnificația generică.” (Florin Manolescu) 122 Ultima piesă din seria comediilor, „D-ale carnavalului” a fost publicată tot În „Convorbiri literare” la 1 mai, 1885, după ce fusese premiată de către un comitet al Teatrului Național la care Își dăduseră consimțământul V. Alecsandri, T. Maiorescu, B. P. Hasdeu. Activitatea de dramaturg a lui I. L. Caragiale va continua cu câteva piese de mai
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
acțiuni militare: Am onoarea a raporta mai jos măsurile ce propune acest Comandament în afară de cele propuse de Dvs. Marelui Stat Major care pentru a avea rezultatul dorit, să aibă caracter preventiv, aplicându-se de îndată: 1. Să se interzică imediat convorbirile telefonice tuturor evreilor. 2. Să nu se mai elibereze nici unui evreu permis de circulație pe C.F.R. 3. Să se interzică circularea auto a tuturor evreilor (mijloc uzitat de ei pentru eludarea dispozițiunii prin care se interzice călătorirea lor pe C.F.R.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
8 Roșiori, spargeri la șapte prăvălii evreiești. Cazul este în cercetarea Oficiului Militar Nr. 54. Subsectorul de Pază Roman raportează: La Spitalul zona interioară sunt foarte mulți medici evrei. Aceștia stau mereu de vorbă între ei, iar uneori își organizează convorbirile așa ca să fie auzite și de trupă. Astfel medicul Velt Leivi 150, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în Roman, a avut în ziua de 19.VI. a.c. următoarea convorbire cu un alt medic evreu: "Ce zici, oare are să vină
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
stau mereu de vorbă între ei, iar uneori își organizează convorbirile așa ca să fie auzite și de trupă. Astfel medicul Velt Leivi 150, dela Spitalul Nr. 477 cu domiciliul în Roman, a avut în ziua de 19.VI. a.c. următoarea convorbire cu un alt medic evreu: "Ce zici, oare are să vină rușii până aci". Nici vorbă, sunt doar așa de mulți". "Ce mă sfătuiești, să mă refugiez?". "De ce? Rușii sunt așa de buni".* Cercul de Recrutare Roman a comunicat aceasta Poliției
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
care sunt necesari economiei generale a statului. Se va evacua însă în special pleava evreimii. b. Față de ordinul categoric al M.C.Gl. ca toți evreii să fie evacuați ne-am găsit într'o dilemă, care a fost însă înlăturată în urma unei convorbiri avută cu Domnul Mareșal la telefon și care a repetat ceea ce mi se comunicase deja la Tighina. În acest timp însă evreii din Bucovina de Sud /afară de jud. Dorohoi/ fuseseră deja evacuați, după ordinele și măsurile luate de delegații M.C.Gl
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
necesare identificării evreilor, pentruca apoi să putem efectua mutațiile respective în registrele speciale. Trebuie reținut faptul că tabelele de scutiri cuprinzând 9768 evrei, au sosit la Cerc cu mare întârziere și după ce am făcut dese reveniri și am purtat repetate convorbiri telefonice. Încă o cauză și o imposibilitate de a avea evidența repartizărilor evreilor la munca obligatorie și a numărului detașamentelor existente este că unele detașamente au luat ființă pe baza unor aprobări date direct de Inspectoratul General al Col. și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
operațiunilor la Roman, activitatea sa neavând o legătură directă cu frontul. În Iași, se găseau alte autorități civile și militare care aveau răspunderea ordinei, siguranței și apărării operative a orașului. * Am aflat de dezordinile dela Iași mai întâi prin diferite convorbiri telefonice neoficiale. Apoi Col. Palade, șeful Bir. Statistic care avea familia la Iași, s'a dus să-și vadă familia și a luat cunoștință de evenimentele petrecute. Nu a avut nicio acțiune personală, el neavând un asemenea rol. S'a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
februarie-aprilie 1942), ediție de documente întocmită de: Marcel Dumitru Ciucă, redactor: Maria Ignat, București, 2002, p. 205. Stenograma ședinței Consiliului de Miniștri din 26.02.1942. 37 Arhivele Ministerului Afacerilor Externe, fond 71/Germania, volumul 83, f. 352-356. Notă asupra convorbirii avute în ziua de 25 august 1941 de dl. Mihai Antonescu, Președinte al Consiliului de Miniștri a. i. cu Dl. von Killinger, ministrul Germaniei, la Președinția Consiliului de Miniștri (în continuare se va cita AMAE). 38 Arhivele Naționale Istorice Centrale București
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și prin numeroasele premii literare dobândite: Premiul Uniunii Scriitorilor (Semne și repere, 1971), Premiul Asociației Scriitorilor din București (La sfârșitul lecturii, III, 1980), Premiul Uniunii Scriitorilor (Simple întâmplări în gând și spații, 1982, Caragiale, 1996), Premiul Fundației „Cuvântul”, Premiul revistei „Convorbiri literare”, Marele Premiu Soros pentru roman (toate pentru Oameni și umbre, glasuri și tăceri, 1996), Premiul Național „Tudor Arghezi” - Târgu Jiu, Cărbunești, 1998 ș.a. Ca prozator, G. poate fi plasat între scriitorii livrești, erudiți, fanteziști și ludici, alături de alți autori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
noiembrie 1922, experți români și americani s-au întîlnit la Washington pentru a discuta consolidarea acesteia 40. Paralel, România a încercat să obțină unele credite americane, încercările ei soldîndu-se cu un eșec41. La 5 septembrie 1925, la Geneva, în cadrul unei convorbiri cu Titulescu și Duca, Vintilă Brătianu aprecia că problema datoriilor interaliate este "complexă" și trebuie atacată "cu mare prudență și chibzuială". Ministrul de finanțe atenționa pe interlocutorii săi asupra "angajamentelor" pe care le va lua țara, el personal văzînd o
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la mijlocul lui martie 1939, care au culminat cu dispariția Cehoslovaciei, au slăbit capacitatea defensivă a României 68. Într-un asemenea context internațional s-a produs demersul diplomatic al lui V. V. Tilea la Foreign Office 69, și s-au finalizat convorbirile româno-germane prin încheierea tratatului economic, din 23 martie 193970. Primul ministru Armand Călinescu nota, în însemnările sale: " Dacă am încheiat acordul cu Reich-ul a fost pentru a cîștiga timp, nu pentru a ne apropia politicește de Germania"71. Impactul evenimentelor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Roosevelt, în iunie 1939, că, "mai presus de orice, România dorește să trăiască"73. Ministrul american la București a continuat să-i informeze pe superiorii săi asupra evoluției politico-diplomatice a României în vara anului 1939. Fin observator, Gunther vede eșuînd convorbirile tripartite de la Moscova iar, în perspectivă, pentru România, "respectarea regulilor neutralității"74 apărea ca cea mai plauzibilă soluție. S.U.A. au primit cu neliniște vestea încheierii pactului de neagresiune sovieto-german. Marchizul de Saint Quentin, ambasadorul Franței la Washington, informa Quai d
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului, regele Carol al II-lea s-a arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și că șefii de stat apuseni "trebuie să fi fost foarte creduli dacă au crezut, într-
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
avea în vedere "rezolvarea" unor probleme teritoriale), recomanda acceptarea acestora pentru a obține "colaborarea" cu URSS în vederea înfrîngerii Germaniei naziste și a Japoniei militariste 115. Această directivă americanii au păstrat-o pînă la moartea președintelui Roosevelt, survenită în aprilie 1945. Convorbirile oficialităților de la București cu unii diplomați americani, din anii 1944-1945, au avut în vedere o eventuală recunoaștere a cobeligernaței României, cu care, inițial, Departamentul de Stat s-a declarat de acord 116. Dar, la 19 martie 1945, Washingtonul a anunțat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Basarabiei României, Stalin continua s-o revendice. Sesizînd, pe bună dreptate, că britanicii nu sînt atît de legați de o interpretare textuală a Chartei Atlanticului precum americanii, Molotov a relansat aceste pretenții teritoriale asupra Basarabiei și Bucovinei de Nord la convorbirea avută cu Eden, din mai 1942. Molotov a propus ca cele două țări să încheie un tratat secret, prin care să satisfacă revendicările Uniunii Sovietice cu privire la România. Eden a refuzat. America nu era dispusă să sprijine nici o modificare teritorială în
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Churchill însemna că armata sovietică avea să elibereze singură Balcanii 144. Condiții de capitulare: viziunea occidentală și cea sovietică Între timp, românii continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cu toate acestea, încercarea sa de a recurge la diplomația secretă cu Occidentul nu a dat roade. Presa a anunțat sosirea lui la Cairo, ceea ce i-a pus pe reprezentanții anglo-americani în situația de a informa partea sovietică în legătură cu aceste convorbiri. Reprezentanții occidentali i-au spus lui Știrbei că un armistițiu ar presupune ca România să colaboreze cu aceștia, luptînd împotriva Germaniei și să elibereze prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prizonierii aliați. Știrbei s-a întîlnit, de asemenea, cu reprezentantul oficial sovietic, care a precizat că armistițiul ar însemna cedarea Basarabiei și a Bucovinei de Nord către Moscova, precum și compensații bănești. Prințul a refuzat condițiile și a părăsit Cairo 148. Convorbirile de la Cairo au reușit, dacă nu altceva, măcar să scoată în evidență divergențele de opinie dintre aliații occidentali și sovietici privind viitorul României 149. După spusele lui John Campbell, care a lucrat la elaborarea condițiilor de armistițiu impuse de americani, propunerile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu se luau măsuri. Conștient fiind că Roosevelt nu voia să discute probleme de interes postbelic înainte de încetarea ostilităților, Churchill s-a hotărît să recurgă la negocieri bilaterale cu Stalin, pentru a pune stavilă controlului sovietic asupra Balcanilor. Într-o convorbire cu ambasadorul sovietic Gusev, pe 5 mai 1944, Eden a adus în discuție problema delimitării teritoriilor postbelice în Balcani 158. Ministrul de Externe a propus ca sovieticii să preia controlul asupra problemelor românești, iar Marea Britanie, asupra celor din Grecia. Pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu avea încredere în Aliații occidentali și de vreme ce nu reușise, încă, să dețină controlul asupra Balcanilor, nu voia să piardă șansa de a-l cîștiga din cauza unei "neînțelegeri" cu Aliații. Pe 31 mai, Churchill l-a informat pe Roosevelt cu privire la convorbirile sale cu Stalin, cerîndu-i să "binecuvînteze această propunere". Zonele erau împărțite logic, căci dată fiind situația militară existentă, "România se află în sfera armatei rusești, iar Grecia, sub comanda Aliaților, a generalului Wilson, în zona Mediteranei". Churchill a precizat, de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
desfășurau tratative secrete între sovietici și Antonescu. Nici unele, nici altele nu au dat, însă, roade 165. Maniu credea că poziția lui era mai avantajoasă decît în realitate, iar Antonescu se temea prea mult de sovietici ca să coopereze. Ambele runde de convorbiri o dată eșuate, pe 20 august, sovieticii au lansat o puternică ofensivă asupra României. Atacul a constituit o surpriză atît pentru germani, cît și pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de Control înainte de a lua hotărîri, mai ales în legătură cu despăgubiri și modificări teritoriale 200. În februarie 1945, Roosevelt a avut ocazia de a trata direct cu sovieticii, la Yalta. S-a hotărît, totuși, să nu pună în discuție problema României. Convorbirile de la Yalta au avut ca subiecte Statele Unite, Germania postbelică, participarea sovieticilor la războiul împotriva Japoniei, precum și granițele și guvernul Poloniei. Problemele din Polonia s-au aflat în centrul atenției, căci de rezolvarea lor depindea controlul pe care-l aveau sovieticii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anglo-american259. Și astfel a apărut primul impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură concesie. Presa avea să beneficieze de mai multă libertate în România, dacă nu atenta la securitatea națională 260. Americanii au solicitat încă o dată alegeri libere, adăugînd că acestea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]