15,944 matches
-
local inaugurat în anul 2009 este concesionat si se desfășoară prin operatori economici, pe două trasee principale (1 și 2) cu două autobuze, iar spre cartierele limitrofe transportul se realizează cu zece microbuze la intervale regulate de timp. Traseul 1: Gară - Victor Babeș - Oituz 28 - Poștei - Mihai Eminescu - Peco - Aurora - Conți - Belvedere - Catedrala Ortodoxă - Piața Centrală - Generală 1 - Moldova - Buciumului. Traseul 2: Gară - Victor Babeș - Moldova - Generală 1 - Piața Centrală - La Capucini - Belvedere - Conți - George Bacovia - Scutarului - Brașov - Mihai Eminescu - Parc
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
autobuze, iar spre cartierele limitrofe transportul se realizează cu zece microbuze la intervale regulate de timp. Traseul 1: Gară - Victor Babeș - Oituz 28 - Poștei - Mihai Eminescu - Peco - Aurora - Conți - Belvedere - Catedrala Ortodoxă - Piața Centrală - Generală 1 - Moldova - Buciumului. Traseul 2: Gară - Victor Babeș - Moldova - Generală 1 - Piața Centrală - La Capucini - Belvedere - Conți - George Bacovia - Scutarului - Brașov - Mihai Eminescu - Parc Municipal - Oituz 35 - Buciumului. Stațiile de călători sunt amenajate și întreținute pe Primăria Municipiului Onești. În ultimii ani s-au dezvoltat foarte
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
de apă, 4 izvoare cu apă minerală, cărbuni și ozocherită. Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din fața muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica. Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova și Transilvania, a condus la o creștere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munții
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
pe linia ferată secundară Dornești - Rădăuți, care se continuă apoi către Putna și Nisipitu. Calea ferată a fost pusă în funcțiune în anul 1889 de către compania Bukowinaer Lokalbahnen (Căile ferate locale ale Bucovinei) și tranzitează centrul orașului, unde se găsește Gara Rădăuți. Traficul feroviar a fost inchis in anul 2012 pe ruta Dornești - Putna din cauza lipsei de calatori. De asemenea tronsonul Gura Putnei - Nisipitu a fost inchis inca din anul 2008, datorita inundatiilor care au distrus terasamentul caii ferate. Cel mai
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Pietroasa Gârle ( este un ansamblu monahal construit în mare parte din lemn, păstrând specificul construcțiilor din Maramureș unde slujesc cele 13 măicuțe și preotul mănăstirii) -Monumentul Eroilor ( este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lângă vechiul spital militar din zona gării din Borșa, construit în memoria ostașilor morți în Cel de al II-a Război Mondial) -Biserică de lemn Sființi Apostoli Mihail și Gavril ( este singura biserică de lemn din România care are pictură realizată direct pe pereții din lemn. Este
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
este înscris următorul text: "Glorie ostașilor armatei romăne, căzuți în luptele pentru eliberarea patriei". Monumentul este înscris la poziția nr. 304, cod SM-III-m-A-05382, în “Lista monumentelor istorice”, actualizată prin Ordinul ministrului Culturii si Cultelor nr. 2314/8 iulie 2004. Prima gară a fost construită în anul 1871, când a fost dată în circulație linia ferată Debrecen-Satu Mare. Calea ferată Carei-Zalău a fost inaugurata pe 23 decembrie 1887. La începutul secolului XX, când Carei devine nod feroviar, între 1910-1912 este construită clădirea
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
construită în anul 1871, când a fost dată în circulație linia ferată Debrecen-Satu Mare. Calea ferată Carei-Zalău a fost inaugurata pe 23 decembrie 1887. La începutul secolului XX, când Carei devine nod feroviar, între 1910-1912 este construită clădirea actuală a gării. În timpul celui de-al 2-lea Război Mondial a fost bombardată, dar pagubele și distrugerile au fost remediate în scurt timp. Primăria orașului Carei sau "Casa Orașului" se afla în anul 1775 pe strada Boldog (azi strada Someș). În anul
Carei () [Corola-website/Science/296997_a_298326]
-
precum Bălșița, Geamărtăluiul și Gengea, au făcut posibilă viața și așezările omenești. Este cunoscut faptul că pe actualul teritoriu al Balșului a existat o așezare umană datată încă din primul secol al erei noastre, "„Pe fosta moșie Racovita, în vecinătatea gării, s-au descoperit izolat monede din argint și bronz, datate din secolul I-IV era noastră. Tot aici s-a descoperit și un inel de aur cu trei pietre din secolul al II-lea era noastră.”" (D.Tudor Oltenia Romană
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
ce au favorizat dezvoltarea acestei așezări. Astfel în 1845 după reparații majore, a fost dată în folosință șoseaua București - Vârciorova, ce trecea prin Balș, precum și terminarea căii ferate Piatra Olt - Vârciorova, dată în folosință la 5 ianuarie 1875, împreună cu inaugurarea gării actualului oraș. La data de 9 mai 1875 a trecut prin Balș primul tren accelerat “Viena - București”, iar la 8 iunie 1883 trecea prin Balș celebrul tren “Orient Expres”, care transporta călători pe ruta Paris - Constantinopol (cu transbordări la Varna
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
sunt două lacuri pe malul stâng al Oltețului, aflate în plin proces de colmatare, unul în partea centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
centrală a orașului, iar celălalt mai spre nord-est, spre limita cu comuna Bobicești. Al treilea lac de pe teritoriul orașului Balș este lacul Balta Gării, de aceeași origine ca și celelalte două, fluviatilă, este amplasat în zona central-sudică a orașului, limitrof gării CFR a orașului. Și aici este prezent fenomenul de colmatare, se observă faptul că din suprafața sa a mai rămas doar un sfert. Ion Rogoz menționa în lucrarea sa, Ecologia faunei acvatice din Câmpia Olteniei "“La sud de orașul Balș
Balș () [Corola-website/Science/297000_a_298329]
-
subcarpatică a Topolniței, pe drumul european E70, la 220 km sud-est de Timișoara, vest de Craiova și vest de București.Altitudinea este de 104 metri la punctul cel mai înalt, iar punctul cel mai de jos se află situat lângă gară, unde altitudinea este de 48,75 metri față de nivelul mării. Severinul se află într-o zonă de climă temperat-continentală cu influențe submediteraneene, cu veri însorite și ierni blânde, care oferă condiții pentru dezvoltarea unor vegetații specifice, cum ar fi migdalul
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
5 ianuarie 1875 este pus în circulație tronsonul de cale ferată, lung de 17,3 km, între Turnu Severin-Vârciorova, tronson care leagă România de Europa Centrală. Construcția Depoului CFR este finalizată în 1876, iar în 1877 este dată în folosință Gara. În aprilie-iulie 1877, Severinul concentrează forțe militare (printre care Divizionul 1 pompieri București - 9 baterii teritoriale, cu un efectiv de 50 ofițeri, 9 asimilați si 1569 trupă) care asigură flancul drept al dispozitivului strategic rus de pe Dunăre, forțe necesare începutului
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
lemnului la Turnu Severin în Fabrica de cherestea "Cloșani". La 15 aprilie 1944, (în noaptea de Paști), este efectuat primul bombardament al aviației anglo-americane asupra Severinului. Cu ocazia bombardamentelor din 15 și 16 aprilie, sunt lovite grav portul, instalațiile portuare, gara, regimentul, aerodromul și parțial orașul, distrugerile fiind apreciabile: tancuri cu benzină incendiate, parcul de vagoane și locomotive distrus în proporție de 2/3. Bombardamentul din 21 aprilie a avut ca obiectiv principal centrul orașului și cartierul "nemțesc". De la 15 aprilie
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
datorită altor etnii care o compun (cehi, unguri, italieni, polonezi, etc). Din pricina foametei provocate de seceta teribilă din 1946, în ziua de 15 martie 1947, sub deviza guvernului Petru Groza, " Faceți loc în casa voastră unui copil din Moldova", în gara din Turnu-Severin sosesc 500 de copii, mulți sugari, însoțiți de mame, unele rămase văduve. Locuitorii orașului au rămas un exemplu în cronicile vremii pentru solidaritatea manifestată cu acest prilej. La 16 martie 1948, cu ocazia alegerilor supravegheate de noul regim
Drobeta-Turnu Severin () [Corola-website/Science/296950_a_298279]
-
sunt sărăcia și lipsa unei perspective de schimbare a situației. Mortalitatea în orașul Bocșa este de 13% în comparație cu 12,5% pe județul Caraș-Severin și 11,5% pe țară. Căi rutiere care străbat localitatea Bocșa: Căi feroviare Bocșa dispune de 2 Gări: Bocșa Română și Bocșa Vasiova respectiv 3 halte: Bocșa Montană, Bocșa Română și Colțan. Cel mai apropiat aeroport este cel din Caransebeș, situat la 61 km distanță, fiind însă dezafectat.De pe acesta se pot efectua deocamdată numai zboruri de agrement
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
cu un debit de 10 l/sec., având o temperatură de 27,5 °C. Apa acestui izvor este captată într-un bazin, fiind de fapt o piscină cu apă limpede. Al doilea izvor este situat aproape de centrul orașului, în apropierea gării. Izvorul este captat într-un ștrand, având aceeași compoziție cu a izvorului "Bradul", cu o temperatură de 25 °C și un debit de 8 l/sec. Conform coordonatelor istoricului Ptolemeu, în arealul orașului ar fi existat o cetate dacică, "Sangidava
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
În documentul "Specificatio 1" se spune că în ea locuia un călugăr neunit, cu numele Luca Mereuț. Mănăstirea dispunea de un arător de 60 găleți și de un fânaț de 18 care de fân. Câteva cartiere centrale: Zencani, Cerbului, Sportivilor, Gării, Mihail Kogălniceanu, Cornișa, Aluniș, Vale, Călimănel, Măgheruș, Luncani, Secu.
Toplița () [Corola-website/Science/297025_a_298354]
-
depou), 19 linii urbane de autobuz (trasee în lungime de 138,7 de km), 3 linii curse convenție de autobuz (în lungime de 278 km) și 9 companii de taxi, la care se adaugă serviciul Uber. Orașul dispune de patru gări: Gara Timișoara Nord, Gara Timișoara Vest, Timișoara Sud, Timișoara Est și de stația de triaj Ronaț. Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este nodul feroviar din centrul celei mai dense rețele de căi ferate și industriale din România, fapt care
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
19 linii urbane de autobuz (trasee în lungime de 138,7 de km), 3 linii curse convenție de autobuz (în lungime de 278 km) și 9 companii de taxi, la care se adaugă serviciul Uber. Orașul dispune de patru gări: Gara Timișoara Nord, Gara Timișoara Vest, Timișoara Sud, Timișoara Est și de stația de triaj Ronaț. Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este nodul feroviar din centrul celei mai dense rețele de căi ferate și industriale din România, fapt care permite
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de autobuz (trasee în lungime de 138,7 de km), 3 linii curse convenție de autobuz (în lungime de 278 km) și 9 companii de taxi, la care se adaugă serviciul Uber. Orașul dispune de patru gări: Gara Timișoara Nord, Gara Timișoara Vest, Timișoara Sud, Timișoara Est și de stația de triaj Ronaț. Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este nodul feroviar din centrul celei mai dense rețele de căi ferate și industriale din România, fapt care permite multiple legături cu
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
Timișoara Est și de stația de triaj Ronaț. Pe planul infrastructurii de transport Timișoara este nodul feroviar din centrul celei mai dense rețele de căi ferate și industriale din România, fapt care permite multiple legături cu localitățile din județ. Principala gară de călători este Timișoara Nord, construită în 1857 prin care trec zilnic peste 130 de trenuri care oferă legături cu toate zonele țării. Alte stații, importante pentru transportul local, sunt: Timișoara Est, Timișoara Vest, Timișoara Sud sau Gara Timișoara Ronaț
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
județ. Principala gară de călători este Timișoara Nord, construită în 1857 prin care trec zilnic peste 130 de trenuri care oferă legături cu toate zonele țării. Alte stații, importante pentru transportul local, sunt: Timișoara Est, Timișoara Vest, Timișoara Sud sau Gara Timișoara Ronaț. De la Timișoara există legături internaționale directe spre Vârșeț, Budapesta, Viena, Belgrad și Sofia. O importanță deosebită o are transportul aerian. Timișoara dispune de Aeroportul Internațional Traian Vuia. De aici operează curse către 28 de destinații naționale și internaționale
Timișoara () [Corola-website/Science/296958_a_298287]
-
de la Combinatul Chimic, echiparea blocurilor pentru distribuția de gaz metan, înălțarea și consolidarea digului de pe malul stâng al Ialomiței etc. După evenimentele din decembrie 1989, unele dintre marile proiecte urbanistice ale Sloboziei au fost abandonate sau amânate: construirea unei noi gări C.F.R., realizarea unui pasaj peste calea ferată la intrarea dinspre București și a unei promenade pietonale pe strada Episcopiei, terminarea lucrărilor începute la Parcul Sportiv din zona sud-estică a localității (stadion cu 18.000 de locuri pe gradene, un complex
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
cu linii în oraș și Slobozia Nouă și Bora. Autobuzele utilizate erau majoritatea Mercedes-Benz seria O, Ikarus și DAC. În prezent, după dizolvarea Transloc SA, locul autobuzelor a fost luat de mașini în regim maxi-taxi, care efectuează curse pe linia Gara CFR - Bd. Unirii - Bd. Cosminului - Bd. Matei Basarab - Paradis (Pod), având 16 stații. În ultima vreme se observă o reintroducere a autobuzelor pe traseul orășenesc, de către firma care a câștigat licitația pentru drepturile de transport public local, Nick Touring. Gară
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]