14,500 matches
-
de altar printr-o catapeteasmă din lemn sculptat. Absida altarului are formă poligonală, fiind decroșată față de restul construcției. Prin dispunerea avansată a catapetesmei, au fost organizate cele două nișe: proscomidiarul și diaconiconul. Pereții bisericii nu sunt pictați, ci împodobiți cu icoane atârnate pe pereți. Scriitorul fălticenean Ion Dragoslav (1875-1928) a copilărit în aceste locuri. În povestirea „Furtună” (1912), el își începe relatarea cu următoarea descriere: "„Deasupra târgului nostru, spre sfințit, pe un deal e o biserică de lemn, a satului Buciumeni
Biserica de lemn din Fălticeni () [Corola-website/Science/323879_a_325208]
-
în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași mai multe obiecte ce aparțineau bisericii din Târgu Frumos și care datau de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Printre acestea se aflau 17 icoane și 11 cărți de cult aflate într-o stare avansată de degradare. Restul obiectelor salvate de preotul Dărângă a dispărut. În 1994 s-a efectuat un sondaj arheologic care a avut ca scop, pe de o parte, evidențierea elementelor necesare
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
din zidărie realizată cu mortar din nisip și var. Colțurile de sud-vest și de nord-vest ale bisericii sunt susținute de contraforturi înalte, în trepte. În decursul timpului, Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos a fost înzestrată cu mai multe obiecte (icoane, cărți bisericești etc.), care au astăzi valoare de patrimoniu. Preotul paroh a predat depozitului de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași, printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
a fost înzestrată cu mai multe obiecte (icoane, cărți bisericești etc.), care au astăzi valoare de patrimoniu. Preotul paroh a predat depozitului de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași, printr-un proces-verbal încheiat la 20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
20 noiembrie 1980, 17 icoane aflate într-o stare de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
de conservare mediocră și 11 cărți de cult, dintre care unele erau deja foarte deteriorate. În prezent, în depozitul de obiecte de patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al XVIII-lea). Cele 17 icoane sunt într-o
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
patrimoniu al Mănăstirii Golia din Iași se află 17 icoane provenite de la Biserica „Cuvioasa Parascheva” din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al XVIII-lea). Cele 17 icoane sunt într-o stare avansată de degradare, având pictura scorojită și afumată, precum și fisuri sau chiar lipsuri de bucăți de lemn. Potrivit inventarului, icoanele au
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
din Târgu Frumos. Icoanele au dimensiuni relativ mici, ele fiind pictate în ulei pe lemn la începutul secolului al XIX-lea, cu o singură excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al XVIII-lea). Cele 17 icoane sunt într-o stare avansată de degradare, având pictura scorojită și afumată, precum și fisuri sau chiar lipsuri de bucăți de lemn. Potrivit inventarului, icoanele au următoarele teme picturale: În depozitul Mănăstirii Golia se află și câteva cărți de cult care
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
excepție (icoana Sfinții Apostoli Petru și Pavel, care datează din secolul al XVIII-lea). Cele 17 icoane sunt într-o stare avansată de degradare, având pictura scorojită și afumată, precum și fisuri sau chiar lipsuri de bucăți de lemn. Potrivit inventarului, icoanele au următoarele teme picturale: În depozitul Mănăstirii Golia se află și câteva cărți de cult care au fost tipărite la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. Acestea sunt într-o stare avansată de degradare, lipsindu
Biserica Cuvioasa Parascheva din Târgu Frumos () [Corola-website/Science/323876_a_325205]
-
dea seama de motivul căutării busturilor de către Beppo. Un aspect mai subtil identificat de Lestrade este faptul că acesta recunoaște o "emblemă catolică" de pe corpul mortului și se folosește de ea pentru a-i afla identitatea în ciuda ignoranței sale cu privire la icoanele sfinților. Sir Arthur Conan Doyle face cu subtilitate o comparație între metodele de investigare a infracțiunilor (folosite de inspectorul Lestrade), folosite de poliție și de Scotland Yard și modul în care el crede că ar trebui să fie abordat un
Cei șase Napoleoni () [Corola-website/Science/323865_a_325194]
-
de apă până la 5 cm. Lie, Zhu și ceilalți colegi au detaliat concluziile lor în revista ,Advances in Space Research” din 6 septembrie 2009. Un inginer arădean a prezentat o candelă care levitează la Cluj-Napoca, la Târgul Internațional de Veșminte, Icoane, Cărți și Obiecte Bisericești, care a avut loc la Expo Transilvania. Candela plutea la câțiva cm deasupra suportului grație unui câmp magnetic creat între candelă și suportul său. , Este un dispozitiv care creează un câmp magnetic controlat de un microcontroler
Levitație () [Corola-website/Science/323020_a_324349]
-
în localitatea omonimă, comuna Sârbeni, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 1778 și refăcută în 1849. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la pridvor și funia ce încinge biserica, precum și pictura iconostasului și a icoanelor vechi rămase în inventarul bisericii. Pisania din interior constituie un izvor documentar local ce ridică valoarea lăcașului. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica a fost
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
foarte asemănătorii cu cei de la biserica de lemn din Puranii de Sus, și au fost probabil adauși sau schimbați la 1848. Cel de al doilea hram a fost probabil adăugat la resfințirea bisericii. Lucrarea zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost refolosite și
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
la resfințirea bisericii. Lucrarea zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost refolosite și integrate în noul ansamblu al iconostasului. În biserică se păstrează un epitaf pictat pe pânză, datat din 1856 aprilie 7. O altă lucrare de renovare a fost consemnată în anul
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
zugravilor se reduce la iconostas, câteva icoane, ușile împărătești, crucea cu moleniile de pe grinda tirant. Tot ei au vopsit bolțile interioare cu stele roșii pe fond alb, iar în câteva locuri au fost prinse în cuie icoane pictate pe pânză. Icoanele împărătești inițiale au fost refolosite și integrate în noul ansamblu al iconostasului. În biserică se păstrează un epitaf pictat pe pânză, datat din 1856 aprilie 7. O altă lucrare de renovare a fost consemnată în anul 1911. Renunțarea la peretele
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care stă pisania, crucea și moleniile. Iconostasul este parțial zidit, cu icoanele vechi împărătești încastrate, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se
Biserica de lemn din Sârbenii de Jos () [Corola-website/Science/323025_a_324354]
-
află în localitatea omonimă, comuna Blejești, județul Teleorman, și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. A fost ridicată în anul 7321 al erei bizantine, anii 1812-1813 ai erei noastre, și refăcută în 1883. Se remarcă prin fragmente sculpturale decorative la intrare și icoanele vechi rămase în inventarul bisericii. Structura de lemn originală se păstrează în condiții bune și prezintă o tehnica mixtă, în cheotori și în căței. Structura altarului este parțial protejată cu blăni de lemn verticale de pe la 1883. Biserica este înscrisă pe
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
tindă și naos unite între ele și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Trecerea dinspre tindă spre naos este demolată și marcată numai de o grindă tirant, pe care a stat odată pisania. Iconostasul păstrează icoanele vechi împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, mult mărite într-o fază ulterioară. Structura originală se păstrează
Biserica de lemn din Sericu () [Corola-website/Science/323048_a_324377]
-
sumar, ceilalți au fost aruncați în pușcărie pentru mulți ani, în condiții inumane, și, de multe ori, nu au supraviețuit. Elisabeta Rizea a scăpat de acest destin, în ciuda torturii și a persecuției, și a devenit un simbol viu, apoi o icoană a Rezistenței românești. Durata acestei lupte a lăsat numeroase urme în arhivele Securității, permițând astfel istoricilor să facă multiple studii și analize. Conform informațiilor pe care le găsim aproape sistematic în rapoartele și mărturiile disponibile despre rețelele de rezistență, această
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
naos, despărțite de un perete, și altar. Altarul este mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Peretele de nord al naosului este prelungit în dreptul altarului, atât cât să formeze un mic buzunar pentru proscomidie deschis în altar. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară trece din naos în tindă. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre, în mod surprinzător, toate în formele originale. Structura originală se păstrează
Biserica de lemn din Merișani () [Corola-website/Science/323073_a_324402]
-
În localitate a existat o altă biserică, anterioară, care a ars și care se spunea că ar fi fost adusă tot din Cocu. Odată cu remontarea bisericii în Drăcești a fost probabil adăugat pridvorul în fața intrării. Cea mai mare parte a icoanelor din biserică sunt aduse cu biserica, purtând amprenta școlii de zugravi din zona Argeșului. Peretele de la intrare și întreg interiorul au fost cercuite, tencuite și zugrăvite în anul 1893 de zugravul evreu Lazăr din București. Tot atunci a fost refăcut
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
în cele patru încăperi tradiționale: pridvor pe stâlpi ciopliți, tindă largă, naos mai îngust și un altar. Tinda mai largă decăt celelalte încăperi ale bisericii este neobișnuită. Altarul este cel mai îngust și terminat poligonal, în cinci laturi. Iconostasul păstrează icoanele împărătești, de o parte și de alta a celor trei uși spre altar. Bolta interioară din naos are formă semicilindrică, în timp ce tinda este tăvănită pe sub tălpile turnului. Încăperile sunt luminate de un număr redus de ferestre. Dintre acestea una singură
Biserica de lemn din Drăcești () [Corola-website/Science/323172_a_324501]
-
a fost înlocuită cu una din tablă galvanizată. În anul 1953 biserica a fost resfințită de Partenie Ciopron, delegat al Mitropoliei Moldovei și Sucevei. Biserica de lemn din Brașca a intrat în atenția presei în mai 2004 când dintr-o icoană a Maicii Domnului, veche de peste 300 de ani (după cum susținea soția unui fost pălimar), a început să curgă mir. Acest fenomen a fost observat pentru prima dată la 9 mai 2004 de către o bătrână de 68 de ani, Veronica Pop
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
care a arătat și altor femei lacrimile curse din ochii Maicii Domnului și apoi l-au anunțat pe preotul paroh Viorel Rusu. Acesta a șters lacrimile cu un prosop, dar lacrimile au apărut la loc după o oră. Vestea că icoana Maicii Domnului din biserica de lemn din Brașca a început să lăcrimeze s-a răspândit repede, lăcașul de cult devenind un adevărat loc de pelerinaj, unde au venit și credincioșii din satele aflate în apropiere (Stroiești, Ilișești și Bălăceana), precum și
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
de munte ale județului Suceava. Preotul paroh Viorel Rusu a afirmat că el crede că "„acest semn a venit să ne întărească în credință, mai ales că în zilele noastre prozelitismul este în floare, sectanții lovesc cel mai adesea în icoane, pentru că spun despre noi că ne închinăm unor chipuri cioplite”", adăugând că o femeie din satul Bălăceana i-a spus că a visat cu câteva săptămâni înainte că au venit la ea doi bărbați care i-au spus să meargă
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]