KorAP: Find »[drukola/base=ideal & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...557 558 559 ...606 >

15,139 matches

Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738

Prima este presupoziția că doar moraliștii - nu și realiștii - care propun politici, reguli sau idealuri de organizare socială pot fi suspectați de dorința de a "depăși" sau "disloca" politica democratică. A doua este presupoziția că propunerile de politici, reguli sau idealuri de organizare socială venite de la filosofi (fie moraliști, fie realiști) afectează în mod negativ procesul democratic de decizie sau contrazic spiritul democrației. De fapt, așa cum a argumentat, într-un alt context, Rutger Claassen, filosofii care nu se abțin de la astfel

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
cercetare sunt în continuitate cu interesele de cercetare ale filosofiei morale se află ideea că problemele fundamentale ale filosofiei politice - i.e., probleme precum justificarea (sau condamnarea, în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
problemele fundamentale ale filosofiei politice - i.e., probleme precum justificarea (sau condamnarea, în cazul anarhiștilor) existenței statului, specificarea adecvată a conținutului (sau justificarea) unor valori sau idealuri sociale precum dreptatea, libertatea, egalitatea, legitimitatea, drepturile individuale, democrația etc., identificarea celui mai bun ideal de organizare socială și politică sau problema regulilor (politicilor și aranjamentelor sociale) dezirabile "aici și acum", în condițiile non-ideale pe care ni le oferă societățile și lumea în care trăim - sunt, într-o majoritate covârșitoare, probleme de natură normativ-morală sau

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
intuiții morale, așa cum procedează de obicei în investigarea lor filosofii politici "moraliști". Această afirmație nu poate fi subminată, așadar, în baza argumentului că filosofia politică nu poate fi tratată în mod legitim, precum filosofia morală, drept o disciplină ce studiază "idealurile demne de urmărit în viață". Acest argument al lui Jeremy Waldron se bazează pe o interpretare profund eronată și lipsită de generozitate a tezei că filosofia este o ramificație a filosofiei morale. Așa cum am fost preveniți de atâtea și atâtea

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
de generozitate a tezei că filosofia este o ramificație a filosofiei morale. Așa cum am fost preveniți de atâtea și atâtea ori, principiile și valorile morale susținute de moraliști cu privire la sfera politicului nu sunt, sau măcar nu sunt în primul rând, "idealuri demne de urmărit în viață", ci idealuri demne de urmărit în organizarea politică a unei societăți. O a doua strategie adoptată de realiștii moderați pentru a submina teza că filosofia politică este o diviziune a eticii constă, deloc surprinzător, în

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
o ramificație a filosofiei morale. Așa cum am fost preveniți de atâtea și atâtea ori, principiile și valorile morale susținute de moraliști cu privire la sfera politicului nu sunt, sau măcar nu sunt în primul rând, "idealuri demne de urmărit în viață", ci idealuri demne de urmărit în organizarea politică a unei societăți. O a doua strategie adoptată de realiștii moderați pentru a submina teza că filosofia politică este o diviziune a eticii constă, deloc surprinzător, în argumentarea pentru ideea că filosofia politică este

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
diviziune a eticii constă, deloc surprinzător, în argumentarea pentru ideea că filosofia politică este obligată să-și asume și multe alte probleme pe lângă cele investigate de obicei de "moraliști", probleme care privesc nu atât organizarea politică sau design-ul politic ideal, ci "politica așa cum este ea în realitate" (probleme precum virtuțile necesare unui bun politician, standardele de evaluare a comportamentului politic, natura corupției în politică, relațiile de putere din cadrul societății, analiza discursurilor politice, rolul emoțiilor în procesul de decizie politică, natura

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
propusă de realiști radicali precum Raymond Geuss, William Galston, Robert Jubb, Enzo Rossi, Matt Sleat sau Fabian Freyenhagen, este fundamentată, în esență, pe trei argumente primordiale: 1) argumentul că problemele "moraliste" de tipul specificării adecvate a conținutului unor valori sau idealuri sociale dezirabile precum dreptatea, libertatea, egalitatea sau drepturile individuale sunt probleme false, probleme care distrag atenția de la problemele "reale" ale filosofiei politice (i.e., puterea, relațiile de putere, legitimitatea, ordinea, interesele politice etc.), care nu ne pot ajuta în niciun fel

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Efthymiou, Dimitrios, "Sen's Idea of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 352-362. Elkin, Stephen L., Reconstructing the Commercial Republic: Constitutional Design after Madison, University of Chicago Press, Chicago, 2006. Erman, Eva și Niklas Möller, "Three Failed Charges Against Ideal Theory", în Social Theory & Practice 39, 1 (2013), pp. 19-44. --. "Political Legitimacy in the Real Normative World: The Priority of Morality and the Autonomy of the Political", în British Journal of Political Science 45, 1 (2015), pp. 215-233. --. "Practices and

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Constraint on the Concept of Justice", în The Philosophical Quarterly 63, 252 (2013), pp. 445-464. Gibson, Francisco García, "Utopias and Comparative Assessments of Justice", în Metaphilosophy 47, 1 (2016), pp. 92-107. Gilabert, Pablo. "Comparative Assessments of Justice, Political Feasibility, and Ideal Theory", în Ethical Theory and Moral Practice 15, 1 (2011), pp. 39-56. Gledhill, James, "Rawls and Realism", în Social Theory and Practice 38, 1 (2012), pp. 55-82. --. "In Defense of Transcendental Institutionalism", în Philosophy & Social Criticism 40, 7 (2014), pp.

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Politics", în Notre Dame Philosophical Reviews 2009, https://ndpr.nd.edu/news/23887-philosophy-and-real-politics/. Huzum, Eugen, "Justice and (the Limits of) Other Social Values. A Defense of the Primacy of Justice", în Symposion IX, 1, 17 (2011), pp. 165-172. --. "Critica teoriilor ideal(ist)e ale dreptății sociale. Cazul Amartya Sen", în Symposion IX, 2 (2011), pp. 415-428. --. "Is the Pursuit of Truth the Primary Task of a Political Philosopher?", în European Journal of Science and Theology 8, 3 (2012), pp. 233-240. Problema

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership, Harvard University Press, Cambridge, 2006. --. Creating Capabilities: The Human Development Approach, Belknap Press, Cambridge, 2011. O'Neill, Martin și Thad Williamson, (ed.), Property-Owning Democracy: Rawls and Beyond, Wiley-Blackwell, Chichester, 2012. Oberdiek, John, "The Ideal of Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014): pp. 363-368. Okin, Susan Moller, Justice, Gender, and the Family, Basic Books, New York, 1989. Philp, Mark, Political Conduct, Harvard University Press, Cambridge, 2007. --. "Political Theory and the Evaluation of Political Conduct", în Social

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
edu/ MattSleat. --. "The Value of Global Justice: Realism and Moralism", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088216628323. Sokal, Alan și Jean Bricmont, Fashionable Nonsense: Postmodern Intellectuals' Abuse of Science, Picador, New York, 1999. Stemplowska, Zofia, "What's Ideal About Ideal Theory?", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, ed. Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 319-340. --. "Sen's Modest Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 376-384. Swift, Adam, How Not

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
The Value of Global Justice: Realism and Moralism", în Journal of International Political Theory (2016), DOI: 10.1177/1755088216628323. Sokal, Alan și Jean Bricmont, Fashionable Nonsense: Postmodern Intellectuals' Abuse of Science, Picador, New York, 1999. Stemplowska, Zofia, "What's Ideal About Ideal Theory?", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, ed. Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 319-340. --. "Sen's Modest Justice", în Jurisprudence 5, 2 (2014), pp. 376-384. Swift, Adam, How Not to be

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
a Vice, Acumen, Durham, 2012. Taylor, Robert, Reconstructing Rawls: The Kantian Foundations of Justice as Fairness, University Park, Pennsylvania State University Press, 2011. Temkin, Larry, Inequality, Oxford University Press, New York, 1993. --. "Equality, Priority, and the Levelling Down Objection", în The Ideal of Equality, (ed.) Matthew Clayton și Andrew Williams. Macmillan, Basingstoke, 2000, pp. 126-161. --. "Equality, Priority or What?", în Economics and Philosophy 19 (2003), pp. 61-87. Thomas, Alan, "Rawls, Adam Smith, and an Argument From Complexity To Property-Owning Democracy", în The

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
31, 49, 50, 65-66, 69, 124, 126-128 exploatare economică, 133-134 F fascism, 104 fericire umană, 132 fezabilitate, 20-22, 76, 118-119, 121 filosofie experimentală, 135 filosofie morală normativă, 105 forța motivațională a argumentelor morale, 144, 148, 150 H hubris, 99 I ideal al dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
fascism, 104 fericire umană, 132 fezabilitate, 20-22, 76, 118-119, 121 filosofie experimentală, 135 filosofie morală normativă, 105 forța motivațională a argumentelor morale, 144, 148, 150 H hubris, 99 I ideal al dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
a argumentelor morale, 144, 148, 150 H hubris, 99 I ideal al dreptății, 42, 44, 46, 107, 118 idealizare, 77, 81 idealuri de organizare (socială și politică), 16-18, 20-24, 39, 42, 45, 78, 100-101, 110, 146-147, 149, 151-152, 154-156, 159-160 idealuri morale, 27, 32, 60, 98, 102, 143 imparțialitate, 32, 120 imperativul categoric kantian, 24 impozitare progresivă, 45 individualism, 33, 86 infinitism, 118 instabilitate politică, 140, 156 instituții politice, 17, 34, 44, 47, 85-86, 89, 94, 136-137 integritatea persoanei, 48 interes

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
în Journal of Political Ideologies 17, 1 (2012), pp. 1-11 sau The Political Theory of Political Thinking. The Anatomy of a Practice (Oxford University Press, Oxford, 2013). 4 Prin "democrația bazată pe proprietate" (property owning democracy), mă refer, desigur, la idealul de organizare politică (și economică) pentru care a argumentat Rawls (în special în A Theory of Justice. Revised Edition (Belknap Press, Cambridge, 1999) sau în Justice as Fairness: A Restatement (Belknap Press, Cambridge, 2001) și - pe urmele sale - rawlsieni precum

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
Rawls, Adam Smith, and an Argument From Complexity To Property-Owning Democracy", în The Good Society 21, 1 (2012), pp. 4-20). 5 Specificarea conținutului uneia sau alteia dintre valorile sociale și politice fundamentale și argumentarea pentru (sau împotriva) anumitor reguli sau idealuri de organizare politică sunt, sper că veți fi de acord, nu doar activitățile în care sunt angajați cu prioritate filosofii politici "moraliști", ci și principalele activități în care ei apelează de obicei la argumentarea morală. Țin să menționez că, făcând

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
activitățile în care "moraliștii" sunt angajați cu prioritate, mi se pare rezonabil să restrâng sfera de "aplicabilitate" a moralismului la argumentarea pentru concepțiile referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale și concepțiile despre regulile sau idealul adecvat de organizare politică. 6 Precum concepția capabilistă despre exigențele minimale ale dreptății sociale pentru care a argumentat, în numele idealului unei vieți umane demne, Martha Nussbaum (Martha Nussbaum, Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership (Harvard University Press, Cambridge, 2006

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
argumentarea pentru concepțiile referitoare la specificarea adecvată a conținutului anumitor valori sociale și politice fundamentale și concepțiile despre regulile sau idealul adecvat de organizare politică. 6 Precum concepția capabilistă despre exigențele minimale ale dreptății sociale pentru care a argumentat, în numele idealului unei vieți umane demne, Martha Nussbaum (Martha Nussbaum, Frontiers of Justice: Disability, Nationality, Species Membership (Harvard University Press, Cambridge, 2006, p. 75) sau idealul liberal susținut de Ronald Dworkin (vezi, spre exemplu, Ronald Dworkin, "How Universal Is Liberalism?", 2012, Ralf

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
discipline necesare - și singurele competente în oferirea - răspunsului adecvat la întrebarea referitoare la fezabilitatea diverselor aranjamente sociale dezirabile), este compatibilă, după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre dimensiunile argumentării pentru acel ideal (Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.) Ingrid Robeyns și

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
după cum văd eu lucrurile, cu ideea includerii în filosofia politică și a proiectelor multi sau interdisciplinare de argumentare pentru anumite idealuri de organizare politică, proiecte în cadrul cărora preocuparea pentru întemeierea dezirabilității (morale) este doar una dintre dimensiunile argumentării pentru acel ideal (Adam Swift, "The Value of Philosophy in Nonideal Circumstances", în Social Justice: Ideal Theory, Nonideal Circumstances, (ed.) Ingrid Robeyns și Adam Swift - Social Theory and Practice 34, 3 (2008), pp. 363-387). 18 Dacă Ronald Dworkin (Sovereign Virtue: The Theory and

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
pe principiul moral al tratării tuturor indivizilor ca egali, atunci mai toate teoriile plauzibile din filosofia politică sunt teorii moraliste. În ceea ce mă privește, cred că Dworkin și Kymlicka au dreptate în această afirmație, pentru că, după știința mea, mai toate idealurile plauzibile, cel puțin prima facie, de organizare socială și politică includ una sau mai multe forme de egalitate (fie și doar egalitatea așa numitelor "drepturi negative" sau egalitatea în fața legii) și niciun ideal de organizare socială și politică nu a

[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]