15,061 matches
-
mănăstirii și a chiliilor din jur au fost întreprinse în 1927 de către ieromonahul Veniamin Pestrea venit în satul natal din Sfanțul Munte Athos, cănd Comisia Monumentelor Istorice condusă de Nicolae Iorga a contribuit la reparații. În 1956 devine mănăstire de maici având că stareța pe Ermiona Cândea. În această perioadă se încep lucrări de refacere a învelitorii, ocazie pentru șeful de proiect de atunci, arh. Eugenia Greceanu să invoce ipotetice sondaje care au justificat în mod aberant mutilarea monumentului prin demolarea
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
căreia s-au realizat cele mai importante lucrări de conservare-restaurare din istoria mănăstirii. Astfel s-a consolidat și restaurant biserică mare (arhitectură și pictură), s-au construit corpuri de chili și anexe, s-a construit un paraclis cu hramul ”Acoperământul Maicii Domnului” în care se săvârșesc slujbele zilnice, s-a construit un altar de vară etc.
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
perete Patimile, iar pe celălalt pilde și minuni. Dintre patimi sunt alese zece episoade mai importante; zugravul respectă preferința localnicilor pentru anumite scene, cum este de exemplu „Iuda primind banii de la trei arhierei”. Timpanul peretelui vestic înfățișează în centru pe Maica Domnului protectoare încadrată de Înălțarea sfântului Ilie și un Sfânt stâlpnic, iar în registrul următor, două teme din ciclul marilor sărbători - Învierea lui Lazăr și Învierea lui Iisus - între care se intercalează Sfântul Eustațiu cu cerbul ce poartă crucea între
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
Sf. Onufrie și Maria Egipteanca, Sacrificiul lui Avraam, Viziunea sfântului Petru din Alexandria (temă care reapare în naos ca îndemn la păstrarea credinței tradiționale). În pronaos, Judecata de apoi se desfășoară pe peretele estic și are în centru pe Iisus, Maica Domnului și Ioan Botezătorul în Deisis, între îngeri, prooroci și apostoli; la dreapta sunt reprezentate cetele celor drepți și raiul cu cei trei patriarhi, iar la stânga Adam și Eva, Moise cu cetele păcătoșilor și iadul (din care se păstrează câteva
Biserica de lemn din Borșa din Jos () [Corola-website/Science/313601_a_314930]
-
absidei altarului, acolo unde se află proscomidia, locul destinat pregătirii sfintelor daruri, se află scenele "Iisus Viță de vie" și "Punerea în mormânt", iar în registrul superior este pictată scena "Răstignirea". Această compoziție este simplificată, crucea fiind flancată doar de Maica Domnului și Ioan. Modul în care este redată pânza care acoperă șoldurile lui Iisus - cu multe falduri, într-o manieră foarte dinamică - denotă receptarea influenței artei occidentale. Cercetătorul Marius Porumb remarcă bogăția decorului parietal al spațiului naosului, scenele fiind mult
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
Arhiereu. Ultimul registru înfățișează "Răstignirea lui Iisus", flancată de câte 6 medalioane cu reprezentări ale proorocilor. Pronaosul, spațiul de unde asistau la slujbă femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
femeile, este decorat predominant cu reprezentări feminine. Pe peretele de est, în partea superioară sunt reprezentate în medalioane "Maica Domnului" flancată de "Sfintele Ana și Elisabeta". La stânga și la dreapta portalului sunt pictate direct pe perete icoanele "Iisus Pantocrator" și "Maica Domnului cu Pruncul". Pereții de sud și nord sunt dedicați "Sfintelor mucenițe". "Pilda celor zece fecioare" se desfășoară pe peretele vestic, de o parte și de cealaltă a intrării. În biserică se mai păstrau, înainte de incendiu, un număr de 5
Biserica de lemn din Soconzel () [Corola-website/Science/313618_a_314947]
-
partea opusă tabloului votiv (pe un pilastru de pe peretele sudic) se află zugrăvită scena Aducerii moaștelor Sf. Ioan cel Nou în timpul lui Alexandru cel Bun, iar ceva mai sus se distinge chipul lui Ștefan cel Mare. În altar sunt reprezentate Maica Domnului, Învierea lui Lazăr și cele două scene din Împărtășania Sfinților Apostoli și 16 Sfinți Ierarhi în registrul de jos. Din cauza vechimii, multe picturi au fost înecate în fum. Între anii 1906-1909 pictorul vienez Johann Viertelberger a curățat pictura interioară
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
Petru Rareș (1534) și se aseamănă cu cea de la Humor și Moldovița. Din frescele exterioare păstrate se mai deslușesc doar câteva pe peretele de la sud, mai adăpostit de vânturi și ploi. Frescele păstrate pe latura sudică a bisericii sunt Acatistul Maicii Domnului, Asediul Constantinopolului, Parabola Fiului risipitor (patru scene), Arborele lui Iesei etc. Arborele este încadrat de o parte și de alta de către chipurile a câte șapte filozofi din antichitate ca Platon, Aristotel și alții. Pe fațada absidei laterale nordice a
Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou din Suceava () [Corola-website/Science/313615_a_314944]
-
maură care lucrează pe plantațiile de banane. Când Fernanda află că cei doi au relații sexuale, „aranjează” ca Mauricio să fie împușcat învinovățindu-l că ar fi fost hoț de găini, iar pe Meme o trimite la o mânăstire de maici. Meme muțește pentru tot restul vieții sale, pe de-o parte din cauza traumei suferite, iar pe de altă parte ca un semn de rebeliune. Câteva luni mai târziu se dovedește a fi însărcinată, ea dând viață unui fiu, Aureliano. Este
Un veac de singurătate () [Corola-website/Science/313620_a_314949]
-
, comuna Călinești, județul Maramureș, datează de dinante de anul 1663, cu extindere în secolul XIX-lea. Are hramul „"Nașterea Maicii Domnului"”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost ridicată în
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: MM-II-m-A-04539. Comuna Călinești se află la 23 km sud de Sighet, pe valea Cosăului. Are două biserici de lemn. Biserica din Călinești-Josani (Căeni) a fost ridicată în 1663 și poartă hramul ,Nașterea Maicii Domnului”. Este construită din lemn de stejar și a fost lărgită în sec. XIX cu mai bine de 3 metri, înspre nord (se recunoaște operația și datorită faptului că adaosurile sunt din lemn de brad ceea ce conferă o curioasă asimetrie
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
în primele etape ale „Facerii”. Reprezentarea se leagă de înfățișarea în continuare, pe poalele bolții naosului, a primelor capitole din „Geneză”. În altar, pe boltă, apar doar serafimi, iar pe peretele estic, întruparea este sugerată de o temă marială: Acoperământul Maicii Domnului; deasupra este reprezentată Înălțarea sfintei cruci. Dintre scenele cu sens euharistic sunt prezente (marcând locul unde ar trebui să se afle proscomidia) Iisus- Viță de Vie și două scene de împărtășanie (Sf. Onufrie și Sf. Zosima). Ideea sacrificiului este
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
cetății” raiului sunt împărați și episcopi, iar înăuntru se vede „Iacov” patriarhul, cu sufletele celor aleși în brațe. Intercalate printre scenele Judecății de apoi sunt pictate, direct pe perete, trei icoane mari, de tipul celor împărătești, reprezentînd pe Iisus învățător, Maica Domnului cu pruncul, de tip Hodighitria, și Sf. Andrei. Ele sunt delimitate de restul picturii prin rame pictate cu motivul funiei răsucite, iar fondul lor roșu e vibrat de pete albe. Aceste icoane ne oferă posibilitatea studierii modului în care
Biserica de lemn din Călinești Căeni () [Corola-website/Science/313641_a_314970]
-
Mănăstirea Slătioara este o mănăstire ortodoxă de maici din România, situată în satul Slătioara din comuna Râșca (județul Suceava) și înființată în anul 1993. Pentru deservirea necesităților religioase ale credincioșilor ortodocși din satul Slătioara a funcționat o bisericuță de lemn, construită în anul 1797, care a devenit cu
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
intrării în biserică se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: În anul 1993, la inițiativa preotului Vasile Bostan și cu aprobarea Sf. Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, biserica de mir a fost transformată în mănăstire cu obște de maici. Incinta mănăstirească este înconjurată de un zid din bolovani de piatră, având spre stradă o poartă metalică. Aleea de la poartă la biserică este din beton și are 100 m lungime și 3 m lățime. De asemenea, există o alee betonată
Mănăstirea Slătioara (stil nou) () [Corola-website/Science/313664_a_314993]
-
Biserica din satul Someșu Rece, a fost frumos și bogat decorată, dar nu de Dimitrie Ispas, cum apare în mai multe surse. Dimitrie Ispas a făcut un tablou pe peretele din față al stranei drepte, care reprezintă Deisis-Rugăciunea. Isus între Maica Domnului și Ioan Botezătorul. În mod neașteptat într-un asemenea loc, după ce pomenește pe donator, el roagă pe preoții ce vor săvârși servicii divine, să-l pomenească în rugăciuni: Această strană s-au plătit [de] Dumă Toader, ca să fie pomană
Biserica de lemn din Someșu Rece () [Corola-website/Science/313682_a_315011]
-
opere importante și de mare valoare: îl Regesto di Farfa , îl Chronicon, îl Largitorio, îl Floriger. Până și astăzi în biblioteca mănăstirii se păstrează un manuscris din acea epoca, în care se găsește una dintre cele mai vechi imagini ale Maicii Domnului (secolul al XI-lea).
Abația din Farfa () [Corola-website/Science/313711_a_315040]
-
presupus mutarea clădirilor pe un sistem de șine cu ajutorul unor împingătoare hidraulice. Astfel, s-a reușit dispunerea acestora în cadrul noului ansamblu urbanistic și s-a evitat demolarea. Pentru proiectul bulevardului s-au translatat Palatul Sinodului de la Mănăstirea Antim, Biserica Schitul Maicilor, construită în Dealul Spirii în vremea Voievodului Nicolae Mavrocordat (1726), și Biserica Mihai Vodă. Biblioteca Națională a României a fost inaugurată în aprilie 2012. Alte lucrări nu au fost finalizate nici până în prezent, astfel încât pe amplasamentul destinat viitoarei Opere Naționale
Bulevardul Unirii, București () [Corola-website/Science/313747_a_315076]
-
, aflată în satul Nicula, comuna Fizeșu Gherlii, județul Cluj, a avut hramul "Adormirea Maicii Domnului" și a fost prima biserică a Mănăstirii Nicula. Din păcate această bisericuță a fost mistuită de flăcările unui incendiu devastator la 24 aprilie 1973. În anul 1602 a ars tot satul Nicula, inclusiv biserica, după care sătenii și-au
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
din lemn arse în 1602 și-au construit această biserică din lemn, pe dealul numit "Vergheleu", cu iconostas datat 15 februarie 1694 și clopot inscripționat din 1696 cu litere chirilice. În această biserică parohială a Niculei a fost așezată icoana Maicii Domnului zugrăvită de meșterul Luca din Iclod în 1681 și cumpărată de nobilul român Ioan din Nicula, care a dăruit-o bisericii parohiale din sat. Conform procesului verbal încheiat la 28 martie 1699 de iezuiții conventului de la Cluj-Mănăștur, icoana ar
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
similară din Pociu, care ar fi lăcrimat în 1696. Papa Clement al XIII-lea a acordat în anul 1767 indulgență plenară (iertarea păcatelor) celor care vizitează biserica de la Nicula în sarbătorile mariane ale Nașterii Fecioarei Maria, Bunei‑Vestiri și Adormirii Maicii Domnului. În perioada interbelică Biserica Ortodoxă Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
Română a organizat o propagandă intensă împotriva pelerinajelor de la Nicula. Astfel oficiosul Episcopiei Ortodoxe a Vadului, Feleacului și Clujului, săptămânalul "Renașterea", nega în anul 1938 faptul că la Nicula, în mănăstirea "uniaților" (expresia peiorativă la adresa greco-catolicilor), s-ar afla icoana Maicii Domnului care a lăcrimat în 1699. Concluzia articolului intitulat " Baza pelerinajului de la Nicula" era aceea că "cercetările istorice dovedesc că la Nicula e numai o pseudo-icoană", iar originalul s-ar afla la Biserica Piariștilor din Cluj. Călugării greco-catolici de la Nicula
Biserica de lemn din Nicula () [Corola-website/Science/314002_a_315331]
-
era înzestrat cu galerie deschisă, cu câte două arcade semicirculare pe fiecare latură. Coiful octogonal pornea de pe o bază pătrată. În patrimoniul bisericii existau două icoane pe lemn, pictate la 1722 de Vasile Zugravul din Sânmihaiu Almașului: Arhanghelul Mihail și Maica Domnului cu Pruncul. Pe dosul acestor icoane se puteau desluși inscripții cu caractere chirilice. Pe icoana Arhanghelul Mihail scrie: „astă icoană a(u) făcută Va(sile) Zugravul...Ion Ale(xandru) Toader Mi(hai)...noi să le fie pomană în veci
Biserica de lemn din Valea Groșilor () [Corola-website/Science/314016_a_315345]
-
202, 367, 472). Troițele, din lemn sau din piatră, sunt nelipsite din curtea bisericilor maramureșene. În perimetrul bisericii din Budești (monument UNESCO) atrage atenția "o troiță de piatră, cu un Christ ruginit". În Ieud, la biserica din vale, (hramul "Nașterea Maicii Domnului", 1717) există o troiță deosebită, realizată (în 1935) de artistul Traian Bilțiu-Dăncuș. Cu timpul, meșterii locali au miniaturizat aceste monumente, conferindu-le rol de cruce funerară. Din a doua jumătate a secolului XX, semnificația primară a troițelor s-a
Troiță maramureșeană () [Corola-website/Science/314167_a_315496]