16,589 matches
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > ALERGATI LA DOMNUL! Autor: Rodica Stoica Publicat în: Ediția nr. 48 din 17 februarie 2011 Toate Articolele Autorului stoica rodica 16 @ yahoo . com Subiectul acestei meditații este relația dintre creștin și Cristos. Domnul Isus a făcut următoarea invitație: „Iată, Eu
ALERGATI LA DOMNUL! de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349728_a_351057]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Lucrari > GHEHAZI Autor: Rodica Stoica Publicat în: Ediția nr. 48 din 17 februarie 2011 Toate Articolele Autorului stoica rodica 16 @ yahoo . com „Ferice de cei cu inima curată căci ei vor vedea pe Dumnezeu.” Matei 5:8 „Numai cei care se
GHEHAZI de RODICA STOICA în ediţia nr. 48 din 17 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349726_a_351055]
-
atunci încolo, ori de cîte ori îl vedeam, mereu călare pe o bicicletă, îl evităm vinovat fără a fi avut o vină. Cartea, voluminoasa, n-a apărut niciodată și se află și azi, în stocul Aderca de la Bibliotecă Academiei (sectorul manuscrise) și, cred, că nu i s-ar face nici un serviciu dacă ar fi publicată tocmai pentru strădania autorului de a interpreta viață și opera lui Goethe prin strunga materialismului istoric. De altfel, în acei ani, scriitorul era mereu temător, ba
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
a interpreta viață și opera lui Goethe prin strunga materialismului istoric. De altfel, în acei ani, scriitorul era mereu temător, ba chiar înspăimîntat, din prea scurtele sale însemnări de jurnal reieșind obsesia continuă că e urmărit și i se controlează manuscrisele, temîndu-se să nu fie, și el, arestat. A murit în 1962, la 71 de ani, lovit în ultimul an, de o paralizie, chinuit și mereu în lipsuri, desi i s-au publicat două-trei cărți pentru tineret, născute moarte și inutile
Cel mai bun roman al lui Aderca? by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17628_a_18953]
-
aș putea promova (eu, un solitar care se credea pierdut pentru literatură în 1974) pe alții, cănd propriile-mi culegeri de poeme în limba franceză mi le-am editat ain regia autoruluiă? Umilit de sute de refuzuri prin poștă la manuscrise proprii, să-mi schimb rolul? ăBine, eu nu merit poate atenție, dar iată ce mari valori...a Atunci, n-oi fi făcut nimic, în becisnicia mea? Ba da, câte o conferință și conversații private cu intelectuali de pe-aici. Prin
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
completă a românului Luntrea lui Caron de Lucian Blaga. După cum se precizează într-o necesară Notă asupra ediției, românul a fost scris între 1951-1953 (Lucian Blaga era pe atunci bibliotecar-sef la filiala clujeana a Bibliotecii Academiei). Autorul a revizuit manuscrisul în perioada 1956-1958 (dar nu consideră definitivă nici această ultimă varianta). Titlul Luntrea lui Caron a fost dat de Revista de istorie și teorie literară, care a publicat integral primele capitole în nr. 1-2 și 3-4 din 1989 (fragmente disparate
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
în atmosferă de teroare ideologică de atunci, românul a suferit diverse tăieturi. A apărut în 1990 la Editură Humanitas, sub îngrijirea lui Dorli Blaga și a lui Mircea Vasilescu (care i-a scris și o postfața). Ediția de acum reproduce manuscrisul autograf, aflat în păstrarea Bibliotecii Centrale Universitare din București, și cuprinde și fragmentele omise în ediția anterioară. Putem ușor să ne dăm seama, citind ediția de acum, ce anume făcea românul de nepublicat înainte de 1989. Este vorba de o calificare
Poezie povestită by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17639_a_18964]
-
pe hârtie cu multă siguranță de sine. D. PANAITESCU-PERPESSICIUS (1891-1971) apare în corespondență lui Basil Munteanu cu o singură scrisoare - cea mai târzie din volum, căci e datata, crepuscular, București 30 Maiu 1948... Pe tonul cercetătorului preocupat exclusiv de cărți, manuscrise, publicații, corespondentul de dupa cortina de fier deja temeinic coborâta transmite că în treacăt elemente importante ale isntalării rinocerilor în cultura. Fundația a încetat în ultima jumătate de an să mai ceară și cea mai mica truda, iar cu sfârșitul acestei
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
agonizează în așteptarea unei legi, care să-i schimbe fațadă. Revista, negreșit, nici ea nu mai viază. De trei luni, poate patru, se fac pregătiri pentru Viața Românească, cedata de Suchianu. A fost un numar de ședințe, cu lecturi de manuscrise, cu dezbateri. Dintre cei vechi Al. Rosetti, Camil Petrescu, Cicerone Theodorescu, Sorin Graur, eu - dintre cei noi: N. Moraru, Zaharia Stancu, Ion Călugăru, D.I. Suchianu, L. Răutu dimpreună cu Miron Constantinescu și G. Gabor, scriitor ungur, dela Cluj - iată chiar
Basil Munteanu si corespondentii săi by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/18119_a_19444]
-
soluții de multe ori la prima mîna (de ex.: groază drumului prin scriptorium și, mai departe, spre bibliotecă este stimulată de plimbarea unor dulapuri cu oase fosforescente prin întunericul scenei). Se renunța la cadru - o schemă practicată de romancieri - povestea manuscrisului pierdut, găsit etc. Naratorul este novicele benedictin Adso din Melk, acum bătrîn (în momentul narării), martor și protagonist al grozăviilor abației, unde poposește cu maestrul sau Guglielmo. În român, Adso este o figură inteligență, care parcurge și un traseu inițiatic
Spectator in fabula by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18169_a_19494]
-
Marianei Vida și Elenei Ene pentru expoziția Gravura în relief, organizată de Muzeul Național de Artă, premiul pentru creație s-a acordat sculptorului Paul Vasilescu, iar premiul pentru cercetare muzeografica i-a revenit Lianei Tugearu pentru catalogul Miniatură și ornamentul manuscriselor, vol. I, editat de Muzeul de Artă. Dacă premiile ,,Margareta Sterian" răsplătesc performanțele în spațiul patrimoniului și al muzeografiei, premiile Centrului Internațional pentru Artă Contemporană pun accentul pe creația și pe acțiunile neconvenționale, pe acele forme de gîndire artistică și
Premii si cadouri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18155_a_19480]
-
fierbe copilul în mămăligă își încheiase cea de pe urmă carte, intitulată / Das Regal der Letzten Atemzüge (Deutsche Verlags - Anstalt, Stuttgart-München, 2002). Titlu mai mult decît simbolic, fiindcă, așa cum afirmă Jens Nielsen, partenerul de viață al autoarei și Werner Lochner-Lawrence, lectorul manuscriselor ei, în epilogul la acest ultim roman: "A scrie a însemnat pentru Aglaja Veteranyi un mod de a birui lumea, scrisul a fost calea pe care ea a ales-o pentru a-și afla locul într-o altă lume, mai
Raftul cu ultimele suflări by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14291_a_15616]
-
cădea puțin, câte puțin." Stimată doamnă, acordați-vă un răgaz în care să citiți poezia strălucitoare și diversă a consacraților domeniului. Aveți, sau nu aveți încă, acolo unde v-ați stabilit, o bibliotecă de poezie? Cultivați-vă limba, corectați-vă manuscrisul abundent în banalități, greșelile de exprimare sunt la tot pasul: "Eu mă grăbesc, mă grăbesc mai tare,/ Copil este gol, și picioarele-s goale" sau "Sunt Eu și cu Mine. Suntem amândouă!/ Avem același trup, același glas și un destin
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14318_a_15643]
-
posibil editor, odată căzut sub incidența durității sale opresiv negatoare. Pune în 1894, la Nauburg, după concepție personală, bazele Arhivei Nietzsche, pentru ca, în 1897, să o transfere la Weimar. Rămâne fundamental acuzatoare, în situația ei, imixtiunea în texte, intervenția în manuscrisele greu descifrabile, lecțiunea lor greșită ducând la urmări, nu doar penibile și grave, ci absurde, în ultimă instanță. “Îmbogățirea” bibliografiei nietzscheene cu titlul Voința de putere, lucrare al cărei autor Nietzsche nu a fost vreodată. Prefața mai urmărește îndeaproape mersul
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
devenită în timp, referință mondială. Adică, mersul lucrărilor care au pornit de la decizia lui Giorgio Colli și Mazzimo Montinari de a efectua o nouă traducere italiană “pe cât posibil completă” a textelor antume și postume, au trecut prin obligatoria verificare a manuscriselor, păstrate în Arhiva Goethe și Schiller de la Weimar, și au atins momentul concluziei filozofului Giorgio Colli a necesității editării operei postume a lui Nietzsche. Și fiindcă “una este condiționată de cealaltă, citim în Prefața lui Montinari, vom pregăti o ediție
Erudiție și pasiune by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14333_a_15658]
-
picturi murale bisericești, desfășurate, sub ochii noștri stupefiați, cu încetinitorul. Din film era evident că Prea Fericitul l-ar fi dorit pe Eminescu un înalt spirit religios, ca și dl. Georgescu, de altfel, pe care virgulele, apostrofurile și legăturile din manuscrisele poetului îl conduceau pe același drum, vai, închis. În ce-l privește, doctorului Beliș îi lipseau elementare informații biografice și bibliografice (nu știa, de exemplu, la ce vîrstă a fost poetul la Viena) și, în loc să speculeze competent asupra diagnosticelor medicale
Un scandal by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14342_a_15667]
-
este continuat în germană. Urmează o scurtă săptămînă de întîlniri. Diet este nevoită să se reîntoarcă în Olanda, dar legătura continuă printr-o corespondență din care nu s-au păstrat decît cele 12 scrisori ale poetului și cîteva poeme în manuscris dăruite aceleia de care el s-a simțit apropiat în acea perioadă dificilă, de început, a exilului său parizian.Scrisorile de răspuns expediate de Diet lui Paul, 15 la număr, trec drept pierdute, avînd aceeași soartă ca aproape toată corespondența
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
an. Revenită acasă, Ilana continuă dialogul cu Paul prin scrisori pînă în primăvara lui 1970, c`nd poetul se sinucide. Cu puțin înaintea izbucnirii Războiului din Golf, Gisèle Celan Lestrange îi solicită Ilanei Schmueli să doneze scrisorile, poemele și toate manuscrisele pe care Celan i le adresase și dăruise, Arhivei Literare din Marbach, depozitara moștenirii literare lăsate de poet. Înainte de a se despărți de prețioasele documente, Ilana Schmueli se hotărăște să redacteze cronica unei vechi prietenii cu grija de a reda
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
de viață care au marcat destinul și ființa celor doi; a scrie despre Cernăuțiul de dinainte de război și de cel de după. Volumul Ilanei Schmueli cuprinde doar fragmente din scrisorile pe care Paul Celan i le-a adresat. Împreună cu poemele în manuscris pe care vechiul prieten le-a dedicat amicei sale din copilărie, aceste fragmente sunt „montate” într-un text situat la jumătate de drum între documentaristică și confesiune. Să revenim la volumul Încearcă să-i asculți și pe cei care tac
Paul Celan și tînara olandeză by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14341_a_15666]
-
nume îl trecem sub tăcere din decență. * În CAIETE CRITICE (nr. 8-10 din 2002), dl Eugen Simion publică și comentează cîteva pagini din Jurnalul foarte intim al lui Marin Preda (Partea a treia, 22 noiembrie 1959-23 decembrie 1959). Textul e manuscris (spre deosebire de cel, dactilografiat, publicat de ZIUA LITERARĂ, la care ne-am referit într-o cronică precedentă) și s-a aflat în posesia lui Cornel Popescu, fostul redactor-șef al Cărții Românești. Așadar misterul dispariției carnetelor lui Preda din seiful editurii
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14345_a_15670]
-
E vorba de un sonet postum, nu știu cît de bine cunoscut, pe care Perpessicius (și cei mai mulți editori de după el) l-a publicat într-o anumită variantă, iar Petru Creția, în ediția lui de sonete eminesciene, în alta. Facsimilul de pe manuscris dă dreptate în toate cazurile lui Creția. E greu de înțeles de ce Perpessicius nu l-a respectat. Voi încerca să sugerez o explicație. Dar, mai înainte, să vedem textul. În prima strofă există o singură deosebire, dar minoră. Poetul a
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
cazurile lui Creția. E greu de înțeles de ce Perpessicius nu l-a respectat. Voi încerca să sugerez o explicație. Dar, mai înainte, să vedem textul. În prima strofă există o singură deosebire, dar minoră. Poetul a corectat el însuși în manuscris forma care apare totuși la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
forma care apare totuși la Perpessicius ("Stau în cerdacul tău... Noaptea-i senină/ Deasupra-mi crengi de arbori se întind") în felul următor: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra noaptea... arbori ce întind". (La o privire mai atentă a manuscrisului aș propune altă lecțiune: "Stau în cerdacul tău... Era senină/ Deasupra-mi noaptea de arbori ce întind/ Crengi, în flori de umbră" etc. Versul al treilea se leagă, gramadical, de primele două în lecțiunea mea în alt mod decît la
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
aur părul despletind./ Desfaci visînd pieptarul de la sîn, Și îl arunci pe umeri de ninsoare./ Apoi te-ardici și sufli-n lumînare..." Trebuie să remarc înainte de orice (fără să mă fi molipsit neapărat de boala lui Nicolae Georgescu) că, în manuscris, punctuația lipsește, cu excepția unor virgule, pe care nici Perpessicius, nici Creția nu le iau totdeauna în seamă; în schimb, punctele (și cele de suspensie) nu sînt la Eminescu. Judecînd după facsimil, ordinea versurilor din terțină este cea de la Creția. Nu
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]
-
nici un element care s-o facă admisibilă pe cea de la Perpessicius. (Așa cum exista unul, în catrenul inițial, unde poetul ștersese noaptea din primul vers și o trecuse în cel de al doilea). Nu pot controla acum dacă nu cumva în manuscrise apare și o altă variantă. Dacă nu, e clar că Perpessicius a făcut modificarea cu de la sine putere. Întrebarea ar fi: de ce? Poezia descrie o scenă de voyeurisme. Poetul își privește prin fereastră iubita care se pregătește de culcare. Fără ca
Editarea lui Eminescu: un exemplu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14367_a_15692]