14,595 matches
-
eficace; diureticele ce economisesc potasiu (amilorid, triamteren) pot produce tulburări electrolitice fătului. Spironolactona poate duce la feminizarea fătului de sex masculin, de aceea trebuie evitată în timpul sarcinii. În general, administrarea cronică de diuretice în timpul sarcinii duce la reducerea volumului plasmatic matern, ceea ce poate avea ca efect scăderea perfuziei uteroplacentare [80]. 7.2 Medicația hipolipemiantă Statinele: sunt contraindicate în sarcină, administrarea lor fiind asociată cu apariția malformațiilor congenitale (anomalii ale sistemului nervos, anomalii ale membrelor) [81]. De asemenea, acestea au fost asociate
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
urmărită ca pentru alte femei cu risc înalt, incluzând monitorizarea electronică continuă a fătului. Se va folosi insulină și soluții de glucoză, pentru a menține valorile glicemice între 70-126 mg/dl (4-7 mmol/l) înainte de naștere și în timpul travaliului. Hiperglicemia maternă induce hiperglicemie și la făt, iar post partum crește riscul hipoglicemiei severe neonatale. De aceea cezariana se va programa dimineața, nu se va administra tratamentul antidiabetic dimineata, se va determina glicemia din oră în oră și se va asigura controlul
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
risc de 33-50% de recurență a diabetului la o sarcină ulterioară [84]. Factorii care cresc riscul recurenței DZG sunt: creșterea ponderală între cele 2 sarcini, vârsta înaintată și multiparitatea. Nu s-a identificat o legatură cu nivelurile crescute ale glicemiei materne în timpul sarcinii anterioare, necesitatea tratamentului cu insulină sau greutatea copilului la naștere [91]. 9.3 Prevenirea diabetului zaharat la femeile cu diabet gestațional Având în vedere riscul crescut de apariție a diabetului zaharat la femeile cu DZG, nici un efort nu
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91986_a_92481]
-
a fost acordat un doctorat onorific din partea UNATC. și fratele său Aurel au crescut fără tată, care îi părăsise în copilărie. Gheorghe Rebengiuc a murit mai târziu în Bătălia de la Stalingrad, în 1942. Au fost crescuți de mamă și bunicii materni, fiind nevoiți să schimbe mai multe locuințe din motive financiare. A urmat cursurile Universității Naționale de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” București până în 1956, clasa prof. Aura Buzescu și Beate Fredanov. Nu și-a luat diploma de licență
Victor Rebengiuc () [Corola-website/Science/297521_a_298850]
-
(n. 14 decembrie 1918, Galbeni (Filipești), Bacău - d. 20 iulie 2016, București) a fost un actor român, cu o bogată activitate în teatru, film, televiziune și radio. Pe linie maternă este grec de origine, pe linie paternă, fiind urmaș al unuia dintre frații lui Ion Creangă. A fost ales membru de onoare al Academiei Române în 2004. În data de 27 martie 2011 a primit o stea pe Walk of Fame
Radu Beligan () [Corola-website/Science/297537_a_298866]
-
limba oficială a Ucrainei este limba ucraineană. Rusa, limba oficială "de facto" a Uniunii Sovietice, este vorbită de mulți ucraineni, mai ales în regiunile estice și sudice. Conform recensământului din 2001, 67.5% din populație a declarat ucraineana ca limbă maternă și 29.6% au declarat rusa. Majoritatea vorbitorilor nativi de ucraineană cunosc rusa ca a doua limbă. Multe sondaje în ce privește limbile vorbite au rezultate diferite, deoarece orice reformulare a unei întrebări poate conduce la o schimbare a răspunsului unui număr
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
(n. 31 martie 1891, București d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologist, editor, eseist, poet tradiționalist și publicist român. Pe linie maternă a fost înrudit cu familia Brătianu. Bunicul său a fost cunoscutul politician Ion Brătianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul său cel mai complet din punct de vedere estetic, " Pe Argeș în sus", în poeme precum "Bunicul", "Bunica
Ion Pillat () [Corola-website/Science/297550_a_298879]
-
naționalitățile aveau cel puțin de jure drepturi egale, naționalitățile negermane aveau condiții simțitor mai bune decât nemaghiarii din Transleithania (unde maghiarii se puseseră pe maghiarizarea celeilalte jumătăți a populației). Aceste condiții mai bune au privit înainte de toate educația în limba maternă (deși școlile în care învățământul superior se făcea într-o altă limbă decât germana aveau adesea de luptat), utilizarea limbii materne în fața funcționarilor și a autorităților statului (răpunsurile în limba solicitantului au trebuit, totuși, să fie stipulate prin lege) și
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
se puseseră pe maghiarizarea celeilalte jumătăți a populației). Aceste condiții mai bune au privit înainte de toate educația în limba maternă (deși școlile în care învățământul superior se făcea într-o altă limbă decât germana aveau adesea de luptat), utilizarea limbii materne în fața funcționarilor și a autorităților statului (răpunsurile în limba solicitantului au trebuit, totuși, să fie stipulate prin lege) și reprezentarea în Consiliul Imperial, în Parlamentul Austriei. Însă această reprezentare a fost folosită în mod foarte diferit. Polonezii din Galiția au
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
frontul italian. Recensământul din 1910 din Austro-Ungaria a ținut seamă și de limba colocvială a cetățenilor monarhiei. Cel mai adesea, evreii din Cisleithania au consemnat drept limbă vorbită germana; la fel au făcut funcționarii care, chiar dacă nu aveau ca limbă maternă germana, utilizând-o în mod cotidian în aparatul administrativ, o vorbeau cu predilecție. Cifre exacte în privința clasificării vorbitorilor diferitelor limbi din Dubla Monarhie nu există. Limbile vorbite în Cisleithania 1910 Limbile vorbite în Transleithania 1910 Observație: unele limbi sunt considerate
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Limbile indo-europene sunt o familie de limbi vorbite ca limbi materne de aproximativ jumătate din populația planetei, în special în Europa, nordul și sudul Asiei, cele 2 Americi și Australia, precum și pe arii însemnate din celelalte zone. Următoarele familii de limbi, în privința numărului de vorbitori, sunt limbile sino-tibetane și limbile afro-asiatice
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
etniile de aici vorbesc o limbă indo-europeană, precum și faptul că limbile indo-europene se vorbesc și în alte părți ale globului. Ortografia corectă a numelui este aceea cu cratimă. Dintre limbile indo-europene, următoarele sunt cele mai răspândite, fiind vorbite ca limbă maternă de peste 100 de milioane de oameni: Majoritatea limbilor vorbite în Europa aparțin superfamiliei indo-europene. Fac excepție limbile fino-ugrice (maghiara, estoniana și finlandeza), limbile caucaziene, basca, malteza (derivată în mare parte din arabă) - și turca aparținând limbilor turcice. Ipoteza înrudirii limbilor
Limbi indo-europene () [Corola-website/Science/296686_a_298015]
-
trăiesc în zonele nordice și centrale ale țării (cele mai dezvoltate economic), și doar 13% trăiesc în jumătatea sudică a peninsulei și în Sicilia. Limba oficială a Italiei este italiana. Se estimează că există circa 64 de milioane de vorbitori materni ai limbii italiene în timp ce numărul total de vorbitori, cuprinzându-i și pe cei care o folosesc ca a doua limbă, ar fi de aproximativ 85 de milioane. În Italia sunt numeroase dialecte regionale, forma literară a limbii italiene fiind bazată
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Sud, la fel ca ladina în anumite părți ale acelei provincii precum și în Trentinoul vecin. Slovena este oficial recunoscută în provinciile Trieste, Gorizia și Udine. Din cauza imigrației importante de dată recentă, Italia are și alte populații mari a căror limbă maternă nu este italiana. Conform Institutului Național Italian de Statistică, româna este cea mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
este oficial recunoscută în provinciile Trieste, Gorizia și Udine. Din cauza imigrației importante de dată recentă, Italia are și alte populații mari a căror limbă maternă nu este italiana. Conform Institutului Național Italian de Statistică, româna este cea mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la 6 ani în sus). Alte limbi materne în comunitățile de imigranți sunt araba (vorbită de 475
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Italia are și alte populații mari a căror limbă maternă nu este italiana. Conform Institutului Național Italian de Statistică, româna este cea mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la 6 ani în sus). Alte limbi materne în comunitățile de imigranți sunt araba (vorbită de 475.000 de oameni; 13,1% din locuitorii străini), albaneza (380.000 de oameni) și spaniola
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Italian de Statistică, româna este cea mai frecventă limbă maternă între locuitorii rezidenți în Italia: circa 800.000 de oameni au româna ca limbă maternă (21,9% din numărul rezidenților străini cu vârste de la 6 ani în sus). Alte limbi materne în comunitățile de imigranți sunt araba (vorbită de 475.000 de oameni; 13,1% din locuitorii străini), albaneza (380.000 de oameni) și spaniola (255.000 de oameni); cu numere mai mici de vorbitori sunt ucraineana, Hindi, polona și tamila
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
Turku (inclusiv districtele economice Turku și Åboland) aveau o populație de 319.632 de locuitori, dintre care 174.824 trăiau în orașul Turku. Densitatea orașului este de 718 locuitori/km². 89,4 % din populația din Turku vorbește finlandeza ca limbă maternă, în vreme ce 5,2 % vorbesc suedeza. Alte limbi vorbite în oraș sunt rusa (1,3 %), araba (0,6 %), albaneza (0,5 %) și kurda (0,4 %). 95,8 % din populație sunt cetățeni finlandezi, cele mai mari minorități de imigranți sunt cele provenite
Turku () [Corola-website/Science/296680_a_298009]
-
Constituției. Denumirea politică de „limbă moldovenească” nu trebuie confundată cu denumirea lingvistică „graiul moldovenesc” care desemnează forma tradițională a limbii române populare vorbită pe teritoriile fostului principat al Moldovei în România (Moldova occidentală), Republica Moldova și Ucraina; limba română este limbă maternă pentru aproximativ 2,5 milioane de locuitori ai Republicii Moldova (76,5% din populația țării). La nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și, conform sondajelor, persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, doar unu din șapte moldoveni
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
Republicii Moldova (76,5% din populația țării). La nivel de populație, deși majoritatea locuitorilor capitalei Chișinău și, conform sondajelor, persoanele cu înaltă educație folosesc denumirea de „limbă română”, doar unu din șapte moldoveni din mediul rural a declarat româna ca limbă maternă la ultimul recensământ. În cele 5 raioane și 2 municipii ale zonei controlate de republica separatistă Transnistria „limba moldovenească” este încă scrisă cu literele chirilice rusești (ca în perioada sovietică), deosebite de literele chirilice tradiționale ale limbii române de dinainte de
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
13 al Constituției. Scriitorul Vitalie Ciobanu a declarat cu acest prilej: Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
prilej: Potrivit datelor finale ale recensământului din 2004, 558 508 (16,5%) din cei 3 383 332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba română ca "limbă maternă", în timp ce 2 029 847 (60%) au declarat ca limbă maternă „limba moldovenească”. Totodată, la capitolul "limba vorbită de obicei" dintre cele 2 milioane 564 de mii de persoane care se declară etnici moldoveni, aproape 2 milioane (58,8%) declară că vorbesc, zilnic, „limba moldovenească”. Alte 475 de mii afirmă că
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
româna la peste jumătate de milion (16,4%), dar totuși de aproape 4 ori mai puțin decât numărul celor ce declară că vorbesc "de obicei" „moldovenească”. Astfel, spre deosebire de populația românofonă din Chișinău, care în majoritate declară limba română ca limbă maternă, la recensământul din 2004, în mediul rural, doar una din șapte persoane și-a numit limba maternă ”română”, restul denumind-o ”moldovenească”. Modul în care s-a desfășurat recensământul din 2004 la capitolul apartenență etnică și limba vorbită, a fost
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
numărul celor ce declară că vorbesc "de obicei" „moldovenească”. Astfel, spre deosebire de populația românofonă din Chișinău, care în majoritate declară limba română ca limbă maternă, la recensământul din 2004, în mediul rural, doar una din șapte persoane și-a numit limba maternă ”română”, restul denumind-o ”moldovenească”. Modul în care s-a desfășurat recensământul din 2004 la capitolul apartenență etnică și limba vorbită, a fost criticat de către reprezentanții Consiliului Europei. Potrivit unui articol al portalului „Moldova Azi“ din 18 mai 2005 , grupul
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]
-
și ministrul invațămîntului în Imperiul Rus,scria în Peterburgskie vedomosti, 27 mai (9 iunie) 1912:. Ruben Budagov:Voprosi iazakoznania, 1957, Nr.2, p. 154 Conform relatărilor despre recentul recensământ moldovean, aproximativ 2/3 din cei care și-au declarat limba maternă ca fiind română sau moldovenească au folosit primul termen. Ulterior, datele oficiale finale ale recensământului au arătat că doar puțin peste o cincime din vorbitorii de limbă română/moldoveană au indicat româna ca limbă maternă, însă rezultatele cu privire la acest subiect
Limba moldovenească () [Corola-website/Science/296685_a_298014]