14,331 matches
-
și uneori înconjurate cu pietre pentru ca ouăle să nu se rostogolească afară din cuib. Astfel de cuiburi construiesc: multe specii de rațe, struții, rândunicile de mare, potârnichi, prepelițe, fazani, etc. Ouăle și puii din aceste cuiburi sunt foarte expuse condițiilor meteorologice și prădătorilor. În general, speciile păsărilor care au cuiburi săpate eclozează pui care sunt capabili în scurt timp să părăsească cuibul. Cuiburi-movile, păsările din familia Megapodiidae, construiesc nișe cuiburi, uneori de mărimi gigantice (11 metri diametru și 5 m înălțime
Cuib () [Corola-website/Science/312012_a_313341]
-
este temperat continentală. Iarna este blândă, scurtă; vara e călduroasă și de lungă durată. Primele observații meteorologice au fost făcute în 1844, iar observații sistematice au fost făcute abia în 1886-1940 la Liceul Real și în 1885-1923 la Școala de Vinificație. Cercetări intense în domeniul climei au început în anii postbelici la stațiile meteo de la Râșcani (1944-1959
Clima Chișinăului () [Corola-website/Science/312161_a_313490]
-
afectând oile din turmele asociațiilor de crescători, ale fermelor, ale cooperativelor și alte intreprinderi agricole, în proporție de 90-95%, practic în tot timpul anului (din luna mai până în luna octombrie). Acțiunile acestor larve sunt distrugătoare asupra organismului animal. Dacă condițiile meteorologice se ameliorează, atunci depunerile de larve devin din ce în ce mai frecvente pe mucoasa vulvei, iar dezvoltarea larvară nu depășește 5-7 zile. Astfel, se pot observa mai multe generații de larve care trăiesc în aceeași plagă, ceea ce determină consecințe deosebit de impresionante. Viteza de
Wohlfahrtioză () [Corola-website/Science/312197_a_313526]
-
0 °C la nivelul mării și la latitudinea de 45° este considerată normală, egală cu o atmosferă. În aceste condiții atmosfera apasă pe 1 cm² de suprafață a pământului cu greutatea unei mase de aproximativ , mai exact de . La stațiile meteorologice se folosește ca unitate de măsură a presiunii atmosferice milibarul (mb). Un milibar = 0,750 mm Hg (mm coloană de mercur). O atmosfera (atm) = 1,033 Kg pe 1 cm² = 1,013 bar (b) = 760 mm Hg . Un bar(b
Presiune atmosferică () [Corola-website/Science/311591_a_312920]
-
de la soare. Pe măsură ce soarele încălzește oceanul, apa ajunge în atmosferă și cade sub formă de ploaie. Dat fiind faptul că aerosolii reduc cantitatea de lumină considerabil, înseamnă că încetinesc și ciclul hidrologic al planetei”. Schimbările pe scară globală în modelele meteorologice este posibil să fi fost cauzate de întunecarea globală. Modelele climaterice sugerează speculativ că această reducere în lumina solară la suprafață este posibil să fi dus la eșecul monsonului în Africa sub-sahariană, lucru asociat cu foametea ce a urmat secetei
Întunecare globală () [Corola-website/Science/311230_a_312559]
-
este acronimul lui "Intergovernmental Panel on Climate Change" (), care este un organism științific însărcinat cu evaluarea riscurilor asupra încălzirii globale datorită efectelor activității umane. Grupul a fost constituit în 1988 de către "Organizația Meteorologică Mondială" ( - WMO) și de "Programul Națiunilor Unite pentru mediul înconjurător" ( - UNEP), ambele organizații ale ONU. Organizației împreună cu Al Gore le-a fost decernat în 2007 Premiul Nobel IPCC nu face cercetări proprii și nu monitorizează clima sau fenomenele care o
IPCC () [Corola-website/Science/311808_a_313137]
-
oilor.După aceasta, a se concentra atenția pe bogățiile minerale și pe calitatea apei minerale, pe cultura, meșteșugurile fiecărei provincii, pe flora, fauna, forma și structura munților și, în sfârșit, pe toate ramurile naturalismului... A se face observări geografice și meteorologice, a se determina locația fiecărui punct geografic important și a se strânge orice informație ce ține de tradiții, credințe, monumente, legende și obiecte antice. În general, expedițiile naturaliste din perioada monarhiei Ecaterinei a II-a au cuprins un teritoriu imens
Peter Simon Pallas () [Corola-website/Science/311817_a_313146]
-
(Meteo Romania) este singura instituție română de meteorologie, membră fondatoare a "Organizației Meteorologice Mondiale" (World Meteorological Organization - WMO), iar din decembrie 2003, membră a "Centrului European de Prognoză" (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts - ECMWF). Pricipalul domeniu de activitate al agenției îl constituie observațiile meteorologice și climatologie necesare dezvoltării social-economice a României și
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
instituție română de meteorologie, membră fondatoare a "Organizației Meteorologice Mondiale" (World Meteorological Organization - WMO), iar din decembrie 2003, membră a "Centrului European de Prognoză" (European Centre for Medium-Range Weather Forecasts - ECMWF). Pricipalul domeniu de activitate al agenției îl constituie observațiile meteorologice și climatologie necesare dezvoltării social-economice a României și integrării acestei activități în sistemul de convenții și relații internaționale. Meteo Romania, în forma actuală, a fost înființată prin hotărârea Guvernului României dispunând de un regim juridic de importanță națională. Admininstratia funcționează
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de gestiune economică și autonomie financiară, sub autoritatea Ministerului Mediului, preluând întreg patrimoniul și forța de muncă de la Compania Națională "Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor" - S.A.. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali pasionați, care au înțeles rolul informațiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observații meteorologice în București
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali pasionați, care au înțeles rolul informațiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observații meteorologice în București (începând cu 1773), Sibiu (din 1789), la Cluj (din 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timișoara (începând cu 1874), la Galați și la Brăila
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
-lea, observații meteorologice regulate, deși cuprinzând arii reduse, au fost făcute de către chimistul Petru Poni la Iași. Au urmat o serie de observații efectuate de intelectuali pasionați, care au înțeles rolul informațiilor meteorologice pentru economie. Astfel, au fost consemnate observații meteorologice în București (începând cu 1773), Sibiu (din 1789), la Cluj (din 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timișoara (începând cu 1874), la Galați și la Brăila (începând cu 1878). La 18/30 iunie 1884
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Sibiu (din 1789), la Cluj (din 1833), la Sulina (începând cu 1857), la Giurgiu (începând cu 1863), la Timișoara (începând cu 1874), la Galați și la Brăila (începând cu 1878). La 18/30 iunie 1884, Ștefan Hepites pune bazele "Serviciului Meteorologic al României", devenind una dintre cele mai vechi instituții cu caracter științific din țară. În același an, la inițiativa lui Ștefan Hepites, România, împreună cu alte țări, pune bazele "Organizației Meteorologice Mondiale" (World Meteorological Organization - WMO). În anul 1889 este înființat
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
La 18/30 iunie 1884, Ștefan Hepites pune bazele "Serviciului Meteorologic al României", devenind una dintre cele mai vechi instituții cu caracter științific din țară. În același an, la inițiativa lui Ștefan Hepites, România, împreună cu alte țări, pune bazele "Organizației Meteorologice Mondiale" (World Meteorological Organization - WMO). În anul 1889 este înființat "Serviciul de Măsuri și Greutăți", iar mai târziu a fost deschisă și o secție de magnetism terestru și seismologie. De-a lungul timpului, personalități de seama ca Prof. Poenaru, Prof.
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Davila, Dr. Barasch, Eric Otetelisanu, Nicolae Topor, Andrei Doneaud, N. Beșleagă au contribuit la progresul meteorologiei. În cadrul "Conferinței Comitetului Internațional de Meteorologie", care s-a desfășurat la Munchen (1891), Ștefan Hepites a fost ales membru al consiliului. În 1900, "Serviciul Meteorologic al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se decernează medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
al României" primește medalia de argint și „Diploma de onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se decernează medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și Meteorologic", sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice. Din 1915, stațiile meteorologice militare încep efectuarea sistematică a sondării atmosferei cu balon pilot, iar în anul 1920 este constitut Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, prin despărțirea de Observatorul Astronomic. În 1924
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
onoare” la Expoziția Internațională de la Paris, iar în anul 1903 i se decernează medalia de aur. Anul 1908 aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și Meteorologic", sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice. Din 1915, stațiile meteorologice militare încep efectuarea sistematică a sondării atmosferei cu balon pilot, iar în anul 1920 este constitut Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, prin despărțirea de Observatorul Astronomic. În 1924, activitățile de seismologie și magnetism terestru sunt separate de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
aduce o schimbare în structura serviciiului, acesta fiind integrat în "Observatorul Astronomic și Meteorologic", sub autoritatea Ministerului Instrucțiunii Publice. Din 1915, stațiile meteorologice militare încep efectuarea sistematică a sondării atmosferei cu balon pilot, iar în anul 1920 este constitut Institutul Meteorologic Central în cadrul Ministerului Agriculturii și Domeniilor, prin despărțirea de Observatorul Astronomic. În 1924, activitățile de seismologie și magnetism terestru sunt separate de Institutul de Meteorologie, acesta trecând la Ministerul de Război pe lângă Direcția Superioară a Aeronauticii, iar la 1 ianuarie
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
sunt separate de Institutul de Meteorologie, acesta trecând la Ministerul de Război pe lângă Direcția Superioară a Aeronauticii, iar la 1 ianuarie 1925 s-a înființat Serviciul sinpotic de prevedere a timpului. În 1930 se construiește lângă Aeroportul Băneasa primul Observator Meteorologic, care, între altele, devine și centru de formare profesională. Institutul meteorologic revine în administrarea Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Șase ani mai târziu se organizează rețeaua de observații sinoptice de stat cu personal bugetizat și, prin aceasta, începe sistematizarea sistemului meteorologic
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Război pe lângă Direcția Superioară a Aeronauticii, iar la 1 ianuarie 1925 s-a înființat Serviciul sinpotic de prevedere a timpului. În 1930 se construiește lângă Aeroportul Băneasa primul Observator Meteorologic, care, între altele, devine și centru de formare profesională. Institutul meteorologic revine în administrarea Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Șase ani mai târziu se organizează rețeaua de observații sinoptice de stat cu personal bugetizat și, prin aceasta, începe sistematizarea sistemului meteorologic național. Sunt deschise centre regionale de prognoză, primul fiind deschis la
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Meteorologic, care, între altele, devine și centru de formare profesională. Institutul meteorologic revine în administrarea Ministerul Agriculturii și Domeniilor. Șase ani mai târziu se organizează rețeaua de observații sinoptice de stat cu personal bugetizat și, prin aceasta, începe sistematizarea sistemului meteorologic național. Sunt deschise centre regionale de prognoză, primul fiind deschis la Constanța, fiind urmat de cele din București Băneasa, Cluj și Iași. Din anul 1942, la Aeroportul Băneasa se începe activitatea de radiosondaj, folosindu-se radiosondele de tip LANG, iar
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Afumați, Observatorul de Fizică Atmosferică, aflat sub conducerea profesorului Mircea Herovanu, deasemenea se aprobă prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
prima programă analitică în domeniul meteorologiei la Facultatea de Fizică din cadrul Universității București. În anul 1951 a fost înființată Direcția Generală Hidrometeorologică, aceasta incluzând atât Institutul Meteorologic Central, cât și Sectorul Hidrologic. În 1951, Direcția Generală Hidrometeorologică coordona o rețea meteorologică ce cuprindea 102 stații sinoptice, 230 stații climatologice, 1665 posturi pluviometrice și 250 posturi fenologice. Din 1945, sistemul de transmitere a informațiilor din interorul rețelei trece la un sistem modern. Astfel se renunță la comunicațiile prin telegraf care utilizau alfabetul
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
efectuarea măsurătorilor aerologice la 4 termene de observații standard, iar din 1960 se implementează o metodă grafo-analitică de calcul numeric al hărții probabile pe 24 de ore pentru nivelul de 500 hPa. În 1961, se dă în folosință prima stație meteorologică automată, instalată la Stația Meteo de pe vf. Cozia (Ciuha Mare) (1668 m). Din 1961, sediul Institutului Metorologic se alfă pe șos. București-Ploiești nr. 97. Tot atunci s-au pus bazele primului sistem de comunicații prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
București-Ploiești nr. 97. Tot atunci s-au pus bazele primului sistem de comunicații prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul de Meteorologie începe să facă măsurători ale radioactivității și ale calității aerului. În 1967 s-a dat în folosință primul radar meteorologic, la București, și au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m) și vf. Pietrosul Rodnei (2305 m). În anul 1970 a fost inaugurată la București prima stație de recepție a datelor
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]