17,356 matches
-
culori deschise și proaspete, cu parchet nou de sisal și spoturi luminoase. Privirea îmi urcă șocată pe scări, unde un bărbat în salopetă vopsește balustradele; pe palier sunt încă doi, pe o scară, care fixează un candelabru. Peste tot, numai miros de vopsea și de nou. Și de bani cheltuiți. Ați aranjat toată casa, zic cu glas stins. Pentru nuntă! spune mami, radioasă. — Mi-ai zis... Înghit în sec. Ai zis că n-ați făcut mare lucru. — Am vrut să fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
așa că am luat în locul lui Romance de la Ralph Lauren. E pe bază de iasomie. Rup folia protectoare și fâsâi de câteva ori spre ea, cu speranță. Simți că te ajută în vreun fel? — Nu prea, spune Suze. Dar e un miros plăcut. — Nu-i așa? zic, mândră de mine. Și, pentru că am cheltuit peste treizeci de lire în raionul respectiv, am primit și un port fard gratis, cu mănușă de exfoliat și... — Spitalul St. Christopher’s, zice brusc șoferul, oprind în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
jur să văd dacă mă observă cineva, apoi mă strecor pe scaunul de lângă el. Arăți foarte bine. Ce bine, arată supersenzațional! În smochingul imaculat și cămașa albă elegantă, arată de vis. Părul negru îi strălucește în lumină și îi simt mirosul familiar al aftershave-ului. În clipa în care îmi întâlnește privirea, ceva se destinde brusc în sufletul meu - ca atunci când un covor se rostogolește în fața ta, invitându-te să pășești. Indiferent de ce se întâmplă astăzi - indiferent dacă planul îmi reușește sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pornesc pe culoarul dintre scaune. Și, deodată, mă trezesc că pășesc și eu în urma lor. Merg prin pădurea fermecată, purtată de valul muzicii. Luminile de deasupra licăresc feeric. Acele de pin pe care pășesc își împrăștie parfumul plăcut. E un miros proaspăt de pământ, păsările ciripesc și o cascadă susură undeva în fundal. La fiecare pas, florile din jurul meu înfloresc, frunzele se desfac și toți cei prezenți își țin respirația, uluiți. Și în fața mea se află Luke, prințul meu, care mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
urban. O satiră politică interzisă de cenzură pe vremea domnitorului Sturza <endnote id="(159 ; 148, p. 69)"/>. 5. Jidan murdar, jidan Împuțit Explicația rasistă O altă prejudecată foarte puternică, răspândită În toată Europa, se referă la murdăria evreului și la mirosul urât pe care Îl degajă. Proverbele și zicalele surprind sintetic acest reflex al imaginarului colectiv : „Jidan Împuțit” sau „Jidoafcă-mpuțită” <endnote id="(765, p. 248)"/>, „[Evreul] miroase a capră râioasă”, „Mai urât [= murdar] ca la jidani” (zicale și expresii românești ; <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cineva căruia Îi miroase gura], „Fără sare, are gust de evreu mort”, „Să-l miroși pe evreu”, „E murdar ca un evreu”, „Evreii sunt atât de putrezi că put”, „Dacă nu vezi un evreu care se furișează, Îl simți după miros” (expresii și proverbe germane ; <endnote id="cf. 3, p. 64 ; 83, pp. 92-93 ; 455, vol. I, p. 217"/>), „A avea aerul unui evreu” (veche zicală englezească, cu sensul „a fi murdar” ; <endnote id="cf. 455, II, p. 229"/>). Interesant este
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
parte, nevoia imperioasă de sânge pe care evreul, chipurile, și-o satisface prin infanticid și, pe de altă parte, „putoarea evreului” <endnote id="(688, pp. 36-39)"/>. De la această stare de murdărie patologică de care ar suferi evreul ar rezulta și mirosul urât degajat de acesta. Într-un comentariu juridic, Senatus Consulta Hispaniae, publicat În Spania În 1729, sentința este scurtă și clară : „Evreii sunt niște persoane rău mirositoare și obscene” <endnote id=" (455, II, p. 262)"/>. H.S. Chamberlain - propovăduitorul anglo- german
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
antropologie olfactivă”, printre care biologul Gustav Jaeger (În 1880) și antropologul Hans F.K. Günther (În 1922). Ei au glosat pe marginea ideii existenței unui foetor iudaicus ereditar, Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
au glosat pe marginea ideii existenței unui foetor iudaicus ereditar, Încercând să demonstreze că, prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii put !”) au devenit atât de populare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prin natura rasei lor, evreii ar degaja un neplăcut miros particular (Geruchliche Eigenart) <endnote id=" (460)"/>. Un alt „profesor de antropologie” care s-a ocupat de „mirosurile rasiale” a susținut că glandele sudoripare ale multor evrei secretă o sudoare cu „miros de rânced, care este dezagreabil pentru noi” <endnote id="(560, p. 26)"/>. Expresii de tipul Alle Juden stinken ! („Toți jidanii put !”) au devenit atât de populare, Încât au ajuns chiar și În folclorul copiilor <endnote id="(83, pp. 93-94)"/>. Spațiul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să psihanalizeze - anume din această perspectivă - vocabularul folosit de propaganda nazistă <endnote id="(83)"/>. Obsesia germanilor că evreii sunt murdari la propriu și la figurat („murdăria lor fizică și morală”, cum scria Hitler În Mein Kampf, În 1924), că degajă mirosuri pestilențiale („adesea mi se făcea greață de la putoarea degajată de acești purtători de caftane”, nota același) <endnote id="(267, p. 638)"/> și că suferă de maladii stigmatizante (sifilis, de pildă) i-a făcut pe naziști să creadă că evreii alterează
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exterminarea și deportarea evreilor de către trupele române : „În oraș au intrat armatele române, iar În urma lor administrația românească. Și ghivoltul evreiesc a Încetat. Odessa a Început să-și cicatrizeze rănile și să se curețe de murdăria acumulată În timpul multor ani. Mirosul respingător specific din curțile evreiești a dispărut cu timpul. Odessa s-a trezit către o viață nouă, plină de speranțe luminoase” (Gazeta Odessei, 17 ianuarie 1943 ; cf. <endnote id="845, I, p. 271"/>). Încercarea naziștilor și a aliaților lor de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
viața de mizerie dusă de majoritatea populației evreiești În ultimele secole, precum și condițiile igienice precare din ghetourile și târgurile (stetl-urile) Europei Centrale și de Est ar fi condus la o stare accentuată de murdărie a evreilor și, implicit, la un miros neplăcut degajat de aceștia. „Este greșit să consideri că putoarea ar fi la evrei naturală și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
la o stare accentuată de murdărie a evreilor și, implicit, la un miros neplăcut degajat de aceștia. „Este greșit să consideri că putoarea ar fi la evrei naturală și endemică - scria medicul Ramazzini În 1700 despre «maladiile ghetourilor» din Italia - ; mirosul, pe care Îl răspândește lumea măruntă din rândurile lor, se datorează Înghesuielii din casele lor și sărăciei” <endnote id="(455, II, p. 284)"/>. Evident, În epoca premodernă, murdăria nu era nici pe departe „un vițiu propriu al poporului evreesc”. Carențe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
locaș mârșav, ce-ți insuflă dezgust și În care un jidov stremțuros speculează patimile răle” <endnote id="(444, p. 91)"/>. La rândul său, când scrie În 1840 despre murdăria evreilor ieșeni („de toate vârstele și de toate sexele”) și despre mirosul urât pe care aceștia Îl degajă, Alecu Russo folosește clișeele uzuale : evreii ar fi „indivizi murdari”, „puțind a usturoi și a ceapă”, scuipând pe jos și purtând „laibăre soioase”. Această populație „are ceva respingător, Întărit Încă cu necurățenia rău mirositoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
evrei În zona comercială a orașului, mai ales În hanuri : „Hanul Golescu are 122 de camere, ocupate de 118 familii cu 590 suflete, În majoritate săraci și necurați” <endnote id="(488, p. 60)"/>. Dar problema murdăriei „evreului real” și a mirosului neplăcut al acestuia trebuie pusă mai nuanțat. La argumentele ce confirmă starea de mizerie și de murdărie În care trăiau evreii din centrul și estul Europei pot fi aduse contraargumente ce infirmă această stare. Multe reguli de igienă personală, familială
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un oraș În care nu există nici un medic”, „Curățenia fizică duce la curățenia spirituală” etc. <endnote id="(481, pp. 336- 342)"/>. Putoarea de usturoi și ceapă „Pute țara de jidani.” Tot În cadrul unei pretinse explicații „realiste”, s-a spus că mirosul urât pe care l-ar degaja evreul s-ar datora nu numai „proverbialei” sale murdării, ci și excesului de usturoi și ceapă din dieta sa. Câteva zicale și proverbe populare surprind această percepție : „Pute a usturoi ca un evreu” (zicală
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
indica prezența În apropiere a unui evreu <endnote id="(3, p. 23)"/>. Să fie oare adevărat că În bucătăria tradițională evreiască se folosește mult usturoi și multă ceapă ? Un cronicar spaniol de la sfârșitul secolului al XV-lea vorbea despre specificul „miros evreiesc”, datorat faptului că evreii ar prăji carnea În untdelemn („În loc de slănină”), cu multă ceapă și usturoi <endnote id="(455, II, p. 169)"/>. Talmudul recomanda, Într-adevăr, consumul de usturoi, pentru că acesta „place corpului, Îl Încălzește, face să strălucească fața
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și a destin evreesc” <endnote id="(793, p. 273)"/>. Plimbându-se pe la Începutul secolului XX prin București, Henri Stahl suportă cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează hainele tale o săptămână după ce ți
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cu greu cartierul evreiesc, În care totul „duhnește teribil a usturoi și a crasă murdărie”. De fapt, conchide H. Stahl, mirosul de „extract de usturoi” domină, dar el este amestecat cu duhoarea de „mucegai, vax, lucruri vechi, rufe nespălate, creând mirosul specific persistent care te va urmări În tot cartierul acesta, pe care-l păstrează hainele tale o săptămână după ce ți le-a adus croitorul evreu” <endnote id="(843, pp. 107-111)"/>. Dar cine stabilește dacă este vorba sau nu de un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
le dea gust. Ea se mănâncă și sadea [...]. În multe mâncări se pune mujdei de usturoi” <endnote id="(727, pp. 71 și 76)"/>. Pe la mijlocul aceluiași secol, călătorind prin Valahia, germanul Richard Kunisch era scârbit de lipsa de curățenie și de mirosul emanat de călugării („erau murdari și miroseau grețos a usturoi”) și de preoții români : „Curate nu sunt nici haina și nici persoana lor, iar preferința pentru ceapă și usturoi le face prezența insuportabilă” <endnote id="(760)"/>. Nici boierii români nu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
soioase În cap ; miroase a usturoi până acilea sus. Of ! Dar ce și unde nu miroase aci a usturoi ? ! Casa, satul, țiganii, bucatele, tot miroase a usturoi. S’ar crede că numai usturoi se mănâncă p’aci” <endnote id="(463)"/>. Mirosul de usturoi degajat de evreu a devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
devenit un motiv literar, care nu putea să lipsească din anecdotele și snoavele populare. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, vânzătorul de mărunțișuri Cilibi Moise obișnuia să le spună mușteriilor : „Acum [când Îmi cereți marfă pe credit] o să-mi ziceți că miros a parfum și când voi veni să cer parale că put a usturoi” <endnote id="(649, p. 16)"/>. „Săracii jidanii noștri”, zice un cântecel popular moldovenesc, au „gura plină de usturoi” <endnote id="(491, p. 384)"/>. Într-o „satiră bucovineană
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
usturoiul devine pentru evrei un aliment cu funcție religioasă. „Un cultivator de flori din Iași” se plânge că nu i se cumpără marfa. Un prieten Îi atrage atenția că „localitatea este populată mai mult de jidani”, cărora nu le place mirosul florilor, ci sunetul banilor și putoarea usturoiului. „Apucă-te a cultiva usturoi - Îl sfătuiește amicul - ; la astă plantă vei avea cumpărători cât păr pe cap, fiindcă jidanii, mai ales habotnicii rusești, nemțești și leșești, de care vă e plin orașul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Petre Roman -, doar că s-ar putea să mori sufocat de acea putoare de usturoi pe care ai moștenit-o de la strămoși” <endnote id="(cf. 214, p. 344)"/>. Sau iată ce scria În 1999 vicepreședintele Partidului România Mare, Ilie Neacșu : „Mirosul specific de usturoi alterat nu-i dispare [evreului] nici de pe țoale, nici de pe corp, chit că s-ar folosi toți detergenții din lume” (România Mare, nr. 443, 8 ianuarie 1999 ; <endnote id="cf. 608, p. 129"/>). De exact același tip
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]