15,766 matches
-
prin lanuri de porumb, după 35 de kilometri iată-mă la Marineanca singur, departe de Tabacu, de soție și băieți. Noroc de domnișoara Schimider Maria care a fost de acord să facă un schimb. Am făcut cunoștință cu autoritățile satului: moș Filip Cebotarenco, delegatul Comitetului școlar comunal, Sava Mataman, delegatul consiliului comunal și cu moș Mitea Anghelov, gardistul satului. Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
de Tabacu, de soție și băieți. Noroc de domnișoara Schimider Maria care a fost de acord să facă un schimb. Am făcut cunoștință cu autoritățile satului: moș Filip Cebotarenco, delegatul Comitetului școlar comunal, Sava Mataman, delegatul consiliului comunal și cu moș Mitea Anghelov, gardistul satului. Satul avea o singură uliță care, când ploua, devenea capcană pentru pantofi prin densitatea și adâncimea noroiului. Partea dinspre sud era locuită mai mult de ucrainieni, cealaltă de bulgari veniți de la Cișmeaua Văruită. școala era în
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
copiilor. și tot gândind la roade chibzuiam să punem pe unul dintre cele trei hectare o livadă. Dar de unde puieți? știam că locuitorii din Marineanca, majoritatea bulgari, aveau rădăcinile în comuna Cișmeaua Văruită, la 10-12 kilometri depărtare. De acolo veniseră moșii și strămoșii lor și tot de acolo își mai alegeau mirese unii flăcăi din Marineanca. Mai știam că de acolo se ridicaseră trei frați, Nicolaie, Gherasim și Chiril Constantinov - Atmajov, care își schimbaseră numele în Constantinescu. Cel mai mare dintre
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
5 V. Mai era nevoie de doi stâlpi de câte 14-15 metri pentru antenă. Dar ce nebun ar fi înotat prin noroi să aducă de la Ismail catargele? și le-au adus cu butucii roților ascunși de vedere, sub hleiul drumului, moș Filip Cebotarenco și Sava Mataman. Erau peste poate de mândri de parcă aduseseră în sat moaștele vreunui sfânt! și iată-mă și instalator, și radiofonist șiăbucuros nevoie mare de lacrimile de bucurie ale sătenilor care veneau să asculte lumea de departe
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
altă ceată voioasă între care și fosta domnișoară Schimider, acum doamna Bărgăuanu. A fost un mare eveniment. Din banii strânși de către comitetul de părinți începuse să mijească spre noi gardul școlii. Dar mai era până la capăt. Ca atare, în primăvară, moș Mitrea Anghelov a pornit să clopoțească ulița mare chemând sătenii la școală, la adunarea hotărâtă împreună cu cei doi delegați comunali. Am tușit, că așa se cuvine, și am început: Oameni buni, împreună cu dumneavoastră am făcut câteva treburi bune. Am terminat
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
trebuia să-l susținem la Ceatatea Albă, în luna mai 1937. Dar cum să pleci? Un copil de trei ani, altul de un an, probleme...probleme...și iată-ne, claie peste grămadă, noi, familia plus o fetiță, în căruța lui moș Filip către Traian Val. Tren aglomerat pînă la Basarabeasca apoi alt tren către Cetate. Calvar. Aici alte întrebări. Mai ales privind gazda. În centru nu, lângă centru nu, așa că hai la mai mahala pe malul Limanului Nistrului, poartă cu poartă
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
o masă. Ne gândeam că, în momentul cînd va vedea năvala a trei copii ne va trimite mai departe dar nu. Se vede că doar săracii știu cu adevărat ce e durerea, suferința și necazul. Era greu. Anastasia, fata lui moș Filip, elevă de clasa a treia, dormea pe jos, pe un levicer, eu sus pe masă iar Steluța cu cei doi copii pe patul prea mic. Noroc că avea doar 42 de kilograme. Gazda, un om tânăr, ținea casa din
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Învingătorul, pelivanul, primea drept trofeu un juncan. Gardul trebuia să fie vopsit bleu cu vârfuri albe și cornizele gardului la fel, albe. Cum vopseaua pe bază de ulei fiert se usca greu, am hotărât împreună cu cei doi delegați și cu moș Mitea Anghelov ca autoritățile, adică tot noi, să împărțim gardul pe felii și-la muncă! Într-o singură zi era vopsit de două ori și arăta foarte-deloc oficial. școală cu gard, livadă împrejmuită cu lătunoaie, așa, ca la munte, să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
celălalt în ligheanul de baie al rațelor. Amândoi erau fericiți de parcă îi filma cineva. Ei râdeau, eu râdeam, și cum râsul e ca râia, a trecut la ceilalți. Deși trăiau în același sat ucrainieni și bulgari și doar un moldovean, moș Ion Catană, nu se făceau căsătorii între aceștia. Nu se făceau căsătorii nici între bulgarii din Cișmeaua Văruită și cei din Marineanca, care aveau originea din Cișmea - pe de o parte, și între bulgarii din Dermendere, pe de altă parte
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Văruită erau mai bogați fiindcă se ocupau cu viticultura iar cei din Dermendere erau mai săraci și mai cheflii. Cei din Dermendere ziceau că cișmelenii nu-s doar zgârciți, da-s și fuduli. și totuși am spart obiceiurile. Fiica lui moș Filip, ucrainian, s-a măritat cu fiul prietenului lui, Sava Mataman, bulgar. Mai târziu, când eram învățători la Câșlița Dunăre, au venit părinții cu Ana, fiica lor și ne-a întrebat dacă s-o dea după Mitca Catană, moldovean. Ana
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
urâte. Acelaș Dobru nu voia să recunoască ordinul de transfer emis de Inspectoratul școlar (nu mai era revizorat) și numirea mea, prin voia Rezidenței Regale a Dunării de Jos în funcția de director. Era îmbrăcat ofițer și se comporta ca Moș Teacă. La propunerea de a transfera incertitudinea sa, prin telefonul primăriei, la județ, i-au căzut epoleții. școala, mobilierul, curtea școlii erau în cea mai nenorocită stare. Pereții erau râmați de porcii pe care îi crescuse în libertate Dobru. L-
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
casa lui Petrică Meran nelocuită. Ne-am mutat făcând reparații și bucurându-ne de vecini buni, așa cum am avut de altfel toată viața. Poate pentru că și noi am fost vecini buni pentru ei. Între aceștia de aici, mătușa Ruxanda Meran, moș Grigore Popa, învățător pensionar octogenar, apoi Dumitru Meran, boiernaș scăpătat, apoi încă un Meran, Haralambie, cu al cărui fiu făcusem armata la 3 Vânători. Peste toți, moș Ioniță Meran, om mai presus de orice și doborât totuși de boala fiului
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
am fost vecini buni pentru ei. Între aceștia de aici, mătușa Ruxanda Meran, moș Grigore Popa, învățător pensionar octogenar, apoi Dumitru Meran, boiernaș scăpătat, apoi încă un Meran, Haralambie, cu al cărui fiu făcusem armata la 3 Vânători. Peste toți, moș Ioniță Meran, om mai presus de orice și doborât totuși de boala fiului Traian, preot. Directorul școlii era Petrică Ciubotaru. Soția sa, Sultana era învățătoare. Le-am botezat, pe buza gropii un fiu, Mihai, căruia i-a dat cel sfânt
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Onești și chiar în Africa. Dar ce să spunem de o femeie, Nicolau, care avea un băiat elev la noi? Dar doamna Săvescu și sora sa Agripina Ionescu sau Agripinoasa, cum i se mai spunea, sau Elena Munteanu, fiica lui moș Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
spunem de o femeie, Nicolau, care avea un băiat elev la noi? Dar doamna Săvescu și sora sa Agripina Ionescu sau Agripinoasa, cum i se mai spunea, sau Elena Munteanu, fiica lui moș Ioniță Meran? Cine-l poate uita pe moș Petrache Rău, om de o bunătate nemaiînâlnită? Doamne, în toată nenorocirea vieții noastre mare leac de supraviețuire ne-a fost bunătatea oamenilor! Aveam locuință dar altceva nimic. Totul era dincolo, la Câșlița. Biata mamă ne-a dat de pomană o
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Dumnezeu să nu ne mai da cutremur.Totul era ordonat de legionari. și drumul acesta, cu un copil de patru ani în brațe, i-a pricinuit soției pierderea sarcinii. În afară de neamuri, mama și sora Dobrița, simțeam ajutorul celorlalți: moș Ioniță Meran, mereu gata cu căruța să ne fie de folos, preotul Albu care a mers la Poiana și mi-a dat din pădurea lui trei care trase de boi pline cu lemne, absolut gratuit. Am luat sub formă de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Vadul lui Vodă, Basarabia, tocmai scrisese o carte poștală militară familiei:”Sînt bine, sănătos și o să viu curând acasă”. A scos capul din tranșee să ia o pătlăgică verde și un glonte i-a intrat prin frunte. Din nou despre “Moș Coajă”, bătrânul nostru locotenent colonel de 50 de ani, Abdenagor Constantinescu. Venise, pe când eram grupați mai mulți ofițeri, venise locotenentul Darie, ofițer activ. Ia poziția de drepți, salută pe colonel, dă mâna cu doi dintre ofițerii activi dar cu rezerviștii
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
ce ești? - Păi, domnule colonel, la gradul II pe care îl am, nu pot fi decât general. - Ai auzit, locotenent Darie? Ți-ai refuzat cinstea să dai mâna cu un general! Marș de-aici. Când eram în țară, la regiment, Moș Coajă venea cu trăsura cu doi cai. Gornistul suna din goarnă “sosirea comandantului” iar ofițerul de serviciul dădea raport de câtă trupă activă, rezervă, cai, căruțe, harnașamente, etc, etc. Colonelul ducea mâna la caschetă să spună gărzii “bună dimineața, băieți
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cei din sat. Se duceau la baie, la Bega, la Moara lui Bumbu, la predicatorul baptist, vecinul de peste drum. Cum, după Paști, ne mutasem de la Hudulin, într-o casă nelocuită a preotului bătrân iată-ne vecini cu niște oameni deosebiți: Moș Neculai Faur, fiul Petre și nora sa, Persida care avea doi băieți cam de vârsta alor mei, Petre și Neculai. Se îmbogățise familia Faur cu patru noi membri dar și noi ajunserăm la cifra de cinci fiindcă Persida însăila aproape
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
primărie nu îndrăzneau să colinde. Veneau cu plugușorul cei mici, dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În curtea primăriei era o sanie minunată din lemn, pe care o admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe vremea aceea. Sania era în stare bună și nu înțelegeam de ce nu este folosită. „În iarna asta voi face măcar o plimbare cu sania”, mi-am spus imediat ce am văzut că se așterne
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Veneau cu plugușorul cei mici, dar și oamenii în toată firea, să facă urări. În curtea primăriei era o sanie minunată din lemn, pe care o admirasem toată vara și care semăna cu sania lui Moș Gerilă, așa cum se numea Moș Crăciun pe vremea aceea. Sania era în stare bună și nu înțelegeam de ce nu este folosită. „În iarna asta voi face măcar o plimbare cu sania”, mi-am spus imediat ce am văzut că se așterne prima zăpadă. Într-o zi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
-i văd adunați pe toți, îmbrăcați în costume ciudate și multicolore pe unii, și în costume naționale pe alții. Erau veseli și nebăuți, așa cum îi rugasem. Veniseră aproape toți bărbații de vârste diferite din acel sat. Cel mai bătrân era moș Conea, care avea aproape o sută de ani și era renumit pentru virtuozitatea dansului. Era înalt, drept și ciolănos, păstrând ceva din măreția țăranului răzeș desăvârșit, așa cum fusese odată. Ițarii de la costumul național îi erau scurți, dar avea ciorapi albi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
atingere rece am simțit o neplăcut pe obraji. Mirosea bine a deodorant și a săpun de calitate, iar din sacoșa din plastic pe care a pus-o pe masă se revărsau aromele mult râvnite de oricine ale străinătății. A venit Moșul!... a strigat femeia, în timp ce răsturna conținutul sacoșei pe masă. Privind-o, m-am întrebat intrigată în gând „De ce nu le lasă în sacoșă?” Cafea, țigări Kent, săpunuri Fa, ojă, șampoane, deodorant, mirodenii pentru cârnați, arome pentru cozonaci, ciocolată și bomboane
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
majoritar. Este un proces social natural pe care Îl ilustrăm cu nume de oameni de știință, politici, personalități ecleziastice sau proprietari de pământuri și oșteni pentru ca să continuăm cu emigrația prin constrângere. Cea mai veche emigrație s-a datorat Împroprietăririlor cu moșii dincolo de Nistru și acordarea de demnități În special boierilor din Moldova dintre Prut și Nistru. Frecvent administrația turcească, dar cu precădere ingerințele fanariote au pus pătura mai avută În situația să ia drumul bejeniei În Polonia, la Cazaci sau slavii
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
Nume de familie pledează pentru originea valahă: Ivo Dracul, Vasca Păunac, Pera Păunovici, Mate Purecici, Basea Musca, Iandre Ursul etc. În lexic se disting cuvinte latine ca și În Croația sau Craina regiuni cu vlahi slavizați (Berbeche, vachia, jite, panea, moșu, cameșe, cărbune, etc.) Pe teritoriul Bosniei și Herțegovinei sunt mai multe ramuri romanice. Macedoromânii sau aromânii sunt veniți din nordul Greciei și din Albania. Karavlahii sunt originari din Țara Românească și se disting prin ocupația lor de meșteșugari, aurari, spoitori
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]