14,158 matches
-
revoluționari. Astfel, guvernelor arabe, temându-se de puterea internetului de a scoate oamenii în strada, au blocat accesul la Internet, fară prea mult succes însă, activiștii online reușind, în cele din urmă, să-și facă auzită vocea și să continue mobilizarea maselor. Pe de altă parte, se poate spune că primavara arabă a fost și este rezultatul protestelor de pe Internet, încarnarea manifestațiilor on-line, oamenii mobilizându-se pe rețelele sociale, îndeosebi pe Facebook, dar și pe Twitter, ca mai apoi, să iasă
Primăvara arabă () [Corola-website/Science/322151_a_323480]
-
mare parte, pe Internet. În privința Războiului civil din Libia, sau a Revoluției din Tunisia, situația a fost cu totul alta, deja se formase un ecou in Lumea Arabă, trăgaciul fiind declanșat de către celelalte proteste. Și totusi, în Tunisia, spre exemplu, mobilizarea tinerilor pe Internet a devenit și mai mare odată ce au început protestele, răspândindu-se pe toate rețelele sociale numeroase videoclipuri, fotografii și texte, menite să-i scoată și pe ceilalți oameni în stradă. Același lucru se poate spune și despre
Primăvara arabă () [Corola-website/Science/322151_a_323480]
-
includea și Libanul), iar Regatului Unit i-a oferit mandatul Palestina (care includea și Transiordania) și Irak. Sirienii au reacționat organizând demonstrații violente și formând un guvern condus de Hashim al-Atassi (7 mai 1920). Noul guvern a hotărât să organizeze mobilizarea generală și a început să finanțeze organizarea forțelor armate. Aceste decizii au provocat reacții puternice atât din partea Franței, cât și din partea Patriarhiei maronite, care au declarat că deciziile sirienilor sunt de fapt o lovitură de stat. În Beirut, presa creștină
Mandatul francez pentru Siria și Liban () [Corola-website/Science/322244_a_323573]
-
profețiile unui imam foarte respectat, Seidh-Bokhari. Tradițiile bizantine și turce atribuie victoria unui miracol a Maicii Domnului. Cu toate acestea, eșecul este găsit în slăbiciunea forțelor turce, lipsa unui asediu maritim și o determinare puternică constantinopolitană. Jean Kananos insistă pe mobilizarea puternică a populației orașului, bărbații și femeile implicându-se în apărarea capitalei bizantin. Având susținători în Asia Mică în timpul asediului, Manuel și-a asigurat sprijinul. Murad al II-lea este într-adevăr forțat să se retragă din cauza rebeliunii unui dintre
Asediul Constantinopolului (1422) () [Corola-website/Science/329601_a_330930]
-
(abreviat M.C.G.) a fost cea mai înaltă structură militară destinată conducerii operațiunilor militare ale Armatei României, pe timp de război. era o structură de comandă temporară, existentă numai pe timp de război, care se constituia la declararea mobilizării și se desființa la finalul războiului sau campaniei militare pentru care a fost creată. De regulă, Marele Cartier General se înființa pe structura Statului Major General/Marelui Stat Major, întărită cu personal și structuri auxiliare necesare pentru conducerea operațiunilor militare
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
pe timpul Războiului de Independență, al celui de-al doilea război balcanic, precum și al primului și celui de-al doilea război mondial. Marele Cartier General a fost creat pentru prima dată prin Înaltul Decret nr. 491, la 6 aprilie 1877, odată cu mobilizarea armatei române participante la Războiul de Independență. Marele Cartier General a fost constituit a doua oară în august 1916, după intrarea României în primul război mondial, prin divizarea Marelui Stat Major în două componente:Marele Cartier General - organ superior de
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
superior de concepție și conducere a operațiilor militare, depinzând direct și imediat de comandamentul de căpetenie (regele Ferdinand I) - și respectiv Marele Stat Major - partea sedentară, subordonat Ministerului de Război, cu atribuții în zona interioară, în problemele privind recrutarea și mobilizarea efectivelor, precum și mobilizarea economică. Odată cu intrarea României în al doilea război mondial, este înființat din nou Marele Cartier General, la 21 iunie 1941, organizat pe două eșaloane. Eșalonul I a fost dislocat în zona de operații însoțind trupele angajate în
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
și conducere a operațiilor militare, depinzând direct și imediat de comandamentul de căpetenie (regele Ferdinand I) - și respectiv Marele Stat Major - partea sedentară, subordonat Ministerului de Război, cu atribuții în zona interioară, în problemele privind recrutarea și mobilizarea efectivelor, precum și mobilizarea economică. Odată cu intrarea României în al doilea război mondial, este înființat din nou Marele Cartier General, la 21 iunie 1941, organizat pe două eșaloane. Eșalonul I a fost dislocat în zona de operații însoțind trupele angajate în operații, în vreme ce Eșalonul
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
înlocuirea denumirii de „"Marele Cartier General"” cu aceea de „"Centrul național militar de comandă"”. Noua formulare a art. 8 arată că: „"Conducerea acțiunilor militare la nivel strategic, în caz de agresiune armată, la instituirea stării de asediu, declararea stării de mobilizare sau a stării de război se realizează prin Centrul național militar de comandă. Pe timpul agresiunii și al stărilor prevăzute la alin. 1 din art. 8 al Legii apărării naționale a României, Centrul național militar de comandă se subordonează direct Consiliului
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
secrete cu Rusia la 4/16 aprilie 1877, prin care aceasta se obliga să respecte integritatea teritorială a României, necesitatea apărării țării contra unor posibile atacuri otomane, ca și iminența pătrunderii trupelor țariste în urma izbucnirii războiului ruso-otoman, au determinat proclamarea mobilizării generale la 6/18 aprilie 1877. Armata română s-a mobilizat în totalitate, constituindu-se pentru prima dată, mari unități operative de nivel divizie și corp de armată. Tot pentru prima dată s-a constituit Marele Cartier General, având ca
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
noaptea de 16/17 iunie 1913 Bulgaria, sustinută și incurajată atât de Rusia cât și de Austro-Ungaria a atacat prin surprindere pe foștii săi aliați din Primul Război Balcanic, Grecia și Serbia. La solicitarea acestor două țări, guvernul român decretează mobilizarea generală a armatei la 20 iunie 1913, urmată de declarația de război transmisă Bulgariei la 27 iunie 1913. Mobilizarea a început în noaptea de 22 iunie (5 iulie) spre 23 iunie (6 iulie) 1913 și s-a desfășurat mult mai
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
prin surprindere pe foștii săi aliați din Primul Război Balcanic, Grecia și Serbia. La solicitarea acestor două țări, guvernul român decretează mobilizarea generală a armatei la 20 iunie 1913, urmată de declarația de război transmisă Bulgariei la 27 iunie 1913. Mobilizarea a început în noaptea de 22 iunie (5 iulie) spre 23 iunie (6 iulie) 1913 și s-a desfășurat mult mai rapid decât cele 14 zile cum prevăzuse comandamentul bulgar. România a chemat sub arme 509.820 de oameni, adică
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
de conducerea națională. Această atitudine nu a trecut neobservată de germani, generalul E.Ludendorff, adjunct al șefului Marelui Cartier General german, fiind convins că „"România se pregătește pentru momentul potrivit pentru a intra iarăși în război împotriva noastră"”. A doua mobilizare a armatei române a fost pregătită de generalul Constantin Christescu, realizarea ei concretă trecând ulterior în grija Marelui Cartier General, condus, de la 28 octombrie 1918, din nou de generalul Constantin Prezan.
Marele Cartier General () [Corola-website/Science/329634_a_330963]
-
Joachim von Ribbentrop a declarat că au fost rupte orice punți de negociere. Pe 30 august, Marina poloneză și-a trimis flotila de distugătoarea spre Anglia, executând așa numita Operațiune Peking. În aceeași zi, mareșalul Poloniei Edward Rydz-Śmigły a anunțat mobilizare generală a trupelor poloneze. Asupra sa s-au exercitat presiuni de către francezi pentru revocarea ordinului, ei mai sperând încă într-un aranjament diplomatic, nedându-și seama că germanii erau complet mobilizați și concentrați la granița poloneză. Pe 31 august 1939
Coridorul polonez () [Corola-website/Science/328255_a_329584]
-
pe calea ferată către est, pentru a face față rușilor înainte ca aceștia să aibă timp să mobilizeze pe deplin. Planul însă nu a reușit din mai multe cauze: întârzierea și rezistența neașteptată din partea belgienilor, astfel că armata franceză reușise mobilizarea și în final Prima bătălie de pe Marna a pus capăt așteptărilor germane. Al Doilea Război Mondial a fost punctul culminant al dezvoltării războiului de manevră, dezvoltarea forțelor blindate a dat viteza necesară manevrelor necesare pentru a înconjura forțele inamice. Strategia
Război de manevră () [Corola-website/Science/328273_a_329602]
-
să prevină infectarea cu virusul denga. Drept măsură de profilaxie, OMS propune combaterea țânțarilor și protejarea oamenilor de înțepăturile țânțarilor. Organizația Mondială a Sănătății recomandă un program de control integral al vectorului, program care constă din cinci elemente: (1) Activism, mobilizare socială și legislație menită să asigure că instituțiile și comunitățile de sănătate publică sunt întărite, (2) colaborare între sectorul de sănătate și alte sectoare (publice sau private), (3) o abordare integrată a controlului bolii pentru a optimiza folosirea resurselor, (4
Febra denga () [Corola-website/Science/327590_a_328919]
-
în 1106-1107. Zbigniew a fost nevoit să plece din țară, însă a primit sprijin de la Împăratul Henric al V-lea, care a atacat Polonia în 1109. Boleslav a fost capabil să-și apere țara, datorită abilităților armatei sale și datorită mobilizării naționale. Zbigniew fusese eliminat. Altă realizare majoră a lui Boleslav a fost cucerirea tuturor teritoriilor Pomeraniei, o sarcină începută de tatăl său și completată de Boleslav, în jurul anului 1123. Szczecin a fost cucerit după lupte sângeroase, iar Pomerania de Vest
Dinastia Piast () [Corola-website/Science/327696_a_329025]
-
prevede excluderea Austriei din aceasta, astfel Bismarck a sădit semințele conflictului armat plănuit. La 11 iunie ambasadorul Austriei a fost rechemat de la Berlin. Pe 14 iunie, la cererea Austriei, susținută de majoritatea statelor germane mici, Dieta Confederației Germane a decis mobilizarea a patru corpuri - formate de statele mici și mijlocii. Însă decizia de mobilizare fusese deja adoptată la Berlin, la fel ca și declarația de război. Ostilitățile dintre armata prusacă mobilizată și aliații nemobilizați ai Austriei au început deja a doua
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
La 11 iunie ambasadorul Austriei a fost rechemat de la Berlin. Pe 14 iunie, la cererea Austriei, susținută de majoritatea statelor germane mici, Dieta Confederației Germane a decis mobilizarea a patru corpuri - formate de statele mici și mijlocii. Însă decizia de mobilizare fusese deja adoptată la Berlin, la fel ca și declarația de război. Ostilitățile dintre armata prusacă mobilizată și aliații nemobilizați ai Austriei au început deja a doua zi, pe 15 iunie, îndată ce Austria a început să concentreze trupe la granița
Războiul austro-prusac () [Corola-website/Science/327197_a_328526]
-
au luat numeroase personalități arabe și musulmane, între care și emirul Transiordaniei, Abdallah. Lucrările de restaurare ale Haram ash Sharif, incluzând Moscheea Al Aqsa, Cupola Stâncii și alte edificii auxiliare, s-au aflat în centrul politicii conducerii arabe palestinene de mobilizare a opiniei arabe și islamice în jurul locurilor sfinte musulmane din Ierusalim ca o contrapondere în fața revendicărilor religioase și naționale ale evreilor în Palestina și Ierusalim. În noaptea de Iom Kipur 23 septembrie 1928 câteva sute de evrei religioși s-au
Tulburările din Palestina din 1929 () [Corola-website/Science/327299_a_328628]
-
(sau Asociația Mișcarea Civică ) este o organizație neguvernamentală din România care se ocupă cu activismul civic, având ca misiune declarată "mobilizarea conștiinței civică activă și spiritul solidarității cetățenilor". A fost creată în luna mai 2002. Organizația este neafiliată politic. Numele ONG-ului este explicat în felul următor de către fondatori: Organizația Miliția Spirituală a fost formată de foști studenți ai Facultății de
Miliția Spirituală () [Corola-website/Science/330646_a_331975]
-
se târăsc în urină și propriile dejecții, câte doi într-un țarc de sârmă, fără nici o jucărie. Este o singură îngrijitoare pentru 20 de copii, dar aceste îngrijitoare nu au nici o pregătire de specialitate"”. În urma acestor relatări a rezultat o mobilizare largă a organizațiilor internaționale de profil, care au acționat pentru a ajuta la remedierea situației. Spitalul și-a încetat existența în primii ani după revoluție, clădirile fiind returnate Patriarhiei Române, iar biserica mănăstirii Plătărești devenind biserică de parohie. Majoritatea surselor
Mănăstirea Plătărești () [Corola-website/Science/330085_a_331414]
-
reprezentanții poporului român". Fostul președinte Ion Iliescu i-a catalogat pe protestatari drept oameni "care nu cunosc mare lucru" despre proiect și că ei reacționează precum "poeții secolului 19 îngroziți de industrie". Istoricul Vladimir Tismăneanu a aplaudat protestele, argumentând că "mobilizarea civică poate opri acțiunile guvernului care sunt dăunătoare pentru societate" și că "spiritul anului 1990 din Piață Universității s-a întors". La data de 4 septembrie, Principesa Margareta a României a transmis printr-un comunicat poziția familiei regale față de proiectul
Protestele împotriva Proiectului Roșia Montană din 2013-prezent () [Corola-website/Science/330144_a_331473]
-
forțele franceze au fost obligate în cele din urmă să se retragă datorită contraofensivei germane de pe 17 octombrie. Convenția militară franco-poloneză prevedea că forțele terestre franceze ar fi trebuit să declanșeze o ofensivă de proporții la trei zile după declanșarea mobilizării. Forțele franceze trebuiau să cucerească controlul asupra zonei aflate între frontieră și Linia Siegfried și să exercite presiuni asupra apărătorilor acesteia. În a 15-a zi a mobilizării, forțele franceze ar fi trebuit să declanșeze un atac general împotriva Germaniei
Ofensiva din Saar () [Corola-website/Science/330280_a_331609]
-
trebuit să declanșeze o ofensivă de proporții la trei zile după declanșarea mobilizării. Forțele franceze trebuiau să cucerească controlul asupra zonei aflate între frontieră și Linia Siegfried și să exercite presiuni asupra apărătorilor acesteia. În a 15-a zi a mobilizării, forțele franceze ar fi trebuit să declanșeze un atac general împotriva Germaniei. Mobilizarea parțială a început în Franța pe 26 august, pentru ca pe 1 septembrie să se declare mobilizare generală. În timpul mobilizării au devenit evidente diferențele dintre armata franceză demodată
Ofensiva din Saar () [Corola-website/Science/330280_a_331609]