14,353 matches
-
trăiesc în Ungaria, unde maghiara este limba oficială. Ca importanță numerică, a doua cea mai mare grupare de vorbitori se află în România (1.259.914). Aici maghiara poate fi folosită și în administrația locală, în localitățile unde populația de naționalitate maghiară are o pondere de peste 20%. În Serbia (243.146 de vorbitori), maghiara este limbă de folosință oficială în localitățile în care minimum 15% din populație este maghiară. Și în localitățile din Slovenia (6.243 de maghiari) în care există
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
ești surprins să auzi nume cu rezonanță italiană, maghiară sau germană care vorbesc o "românească pură", fără a se manifesta vreo tendință naționalistă. Remarcăm faptul că în 1946 de aici, de la Brezoi, au fost deportate o serie de persoane de naționalitate germană în "gulagurile" Rusiei Sovietice, de multe ori tineri de 16-18 ani, doar pentru faptul că erau "nemți". Cele povestite de aceștia sunt de domeniul incredibilului. Și după naționalizarea "Societății forestiere" în 1948, inima industriei Brezoiului a rămas tot cea
Brezoi () [Corola-website/Science/297098_a_298427]
-
Bucovinei, Transilvaniei, precum și a teritoriului denumit istoric Partium (Arad, Bihor, Satu Mare) cu Vechiul Regat, a fost rezultatul acțiunii românilor în conjunctura favorabilă de la sfârșitul primului război mondial. Unirea acestor teritorii a fost posibilă în contextul afirmării internaționale a principiului autodeterminării naționalităților, exprimat în cele 14 puncte ale președintelui american Woodrow Wilson. În frunte cu Partidul Național Moldovenesc, creat în martie 1917, Basarabia a rezistat tendințelor Ucrainei de a o anexa, în contextul haosului total din Rusia revoluționară. În octombrie 1917 a
Regatul României () [Corola-website/Science/297113_a_298442]
-
ucis 1246 de cetățeni, printre care mai mult de 800 de evrei, si au aruncat cadavrele lor în apele înghețate ale Dunării, în timp ce numărul total al morților rezultat după raid a fost de aproximativ 2.500 de cetățeni de toate naționalitățile - sârbi, maghiari, slovaci, și alții - au luptat împreună împotriva autorităților Axei. În 1975, întregului oraș i-a fost acordat titlul de Erou al Poporului din Iugoslavia. Partizanii comuniști din Bačka și Syrmia au intrat în oraș la 23.10.1944
Novi Sad () [Corola-website/Science/297122_a_298451]
-
cunoscut o dezvoltare industrială la mijlocul secolului al XX-lea. Mai au o majoriate românească satele Livezi și Făgețel. Satul Micfalău din cadrul comunei Malnaș din nordul județului Covasna, locuit în trecut în majoritate de români colonizați în 1763, și-a pierdut naționalitatea în urma maghiarizării lingvistice a locuitorilor în secolele XIX și XX. Astăzi, puțini dintre ei mai sunt ortodocși sau greco-catolici, majoritatea îmbrățișând romano-catolicismul. La marginea nordică, vestică și sudică a ariei locuite de secui se află mai multe localități cu majorități
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
sunt o parte a minorității de naționalitate română din Șerbia. Ei trăiesc în 42 de localități din regiunea Voivodina, iar numărul lor atinge 25 410 de persoane, conform recensământului din 2011. Odată cu garantarea autonomiei în Voivodina, limba română a primit statut oficial împreună cu grafia latină, după cum se
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
iugoslav în deciziile legate de afacerile sale interne. Constituția sârbă adoptată în același an, reitera faptul că „Republică Socialistă Șerbia cuprinde Provincia Socialistă Autonomă Voivodina și Provincia Socialistă Autonomă Kosovo, care s-au format prin efortul comun al națiunilor și naționalităților din Iugoslavia în Războiul pentru Eliberare Națională (al Doilea Război Mondial) și revoluția socialistă”. Constituțiile Federației Iugoslave, a Republicii Sârbe și, respectiv, a Provinciei Voivodina din 1974, recunoșteau românii că o minoritate națională constituenta a statului, garantându-le ca atare
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
după sârbă, maghiară și slovaca. Din punct de vedere demografic, populația română din Voivodina a variat la diferitele recensăminte desfășurate din 1880 până în prezent, după cum urmează: Provincia Autonomă Voivodina se îngrijește de asigurarea condițiilor pentru că instruirea membrilor altor națiuni și naționalității (decât cea sârbă) să se desfășoare și în limbile lor, în conformitate cu legea. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 13) În Voivodina există 37 unități de învățământ cu predare în limba română (între care două licee) iar în Valea Timocului doar două
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
provinciei Voivodina Milorad Djuric. Provincia Autonomă Voivodina asigura condiții că informarea publică a cetățenilor, pe lângă limba sârbocroata și scrierile sale, să se efectueze și în limbile și scrierile maghiară, slovaca, română și ruteana, ca și în limbile și scrierile altor naționalități. ("Statutul Provinciei Autonome Voivodina", articolul 15) Mass media apare în Voivodina în șapte limbi. Guvernul finanțează parțial ziare și săptămânale în limbile minorităților naționale, între care și săptămânalul "Libertatea" (Panciova). Statistică Consiliului Europei arată că în română apar 6 ziare
Românii din Voivodina () [Corola-website/Science/297187_a_298516]
-
împărțit în două, trei sau patru benzi orizontale, adesea în coadă de rândunică, albe și roșii. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, țările europene foloseau cocarde, panglici înnodate în culorile naționale legate la pălărie, pentru a identifica naționalitatea soldaților. În Polonia, până în 1831, nu a existat un consens privind culorile cocardei naționale. Soldații polonezi purta cocarde albe, alb-roșii, roș-albastre, alb-albastre sau alb-roș-albastre. Obiceiul a pătruns în Polonia din Saxonia în timpul domniei lui Augustus al II-lea (domnie 1697-1733
Drapelul Poloniei () [Corola-website/Science/297195_a_298524]
-
creșterii comunității germane, în jurul anului 1868 este construită și inaugurată Biserica romano-catolică din Solca, în centrul localității, la șosea. La un an după deschiderea bisericii, în 1869, localitatea capătă statutul de târg. În 1910, jumătate din populația așezării era de naționalitate română, iar aproximativ o treime dintre locuitori erau nemți. Existau și mici comunități de evrei și polonezi. Numărul germanilor a continuat să crească până în anul 1918, când are loc unirea Bucovinei cu România. După acest moment, numărul lor s-a
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
care era și reședință a Plasei Arbore din județul Suceava) era de 2.822 locuitori, dintre care 1.775 români (62,89%), 748 germani (26,50%), 191 evrei (6,76%), 86 polonezi (3,04%) și 22 de persoane cu alte naționalități. Până în 1940, Biserica romano-catolică din Solca a avut rangul de parohie, având ca filială biserica din Arbore. Parohia Solca a fost desființată în anii '40, ca urmare a imigrării multor catolici-germani în Germania. În perioada regimului comunist, numărul credincioșilor romano-catolici
Solca () [Corola-website/Science/297214_a_298543]
-
Šumava și Munții Krkonoše. Conform rezultatelor preliminare ale recensământului din 2011, majoritatea locuitorilor Republicii Cehe sunt etnici cehi (63,7%), urmat de moravi (4,9%), slovaci (1,4%), polonezi (0,4%), germani (0,2%) și silezieni (0,1%). Întrucât câmpul „naționalitate” a fost facultativ, el a fost lăsat necompletat în cazul a 26% din cei recenzați. Conform unor estimări, în Republica Cehă trăiesc circa 250.000 de romi. În octombrie 2009 se aflau pe teritoriul țării 436.116 de străini, conform
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
mai important al țării) și a populației rurale din zonele de câmpie și munte sunt și au fost întotdeauna foarte mari. Zona muntoasă pare să fi fost locuită de mult de triburi albaneze vechi. Albania a fost dominată de multe naționalități, printre care turcii și slavii; astăzi este formată din o populație foarte omogenă. Aproximativ 1000 muntenegrenii trăiesc în satele din districtul Shkodra și întâlnim un mare număr de rromi care trăiesc la oraș și la periferiile acestuia. În Shkodra s-
Districtul Shkodër () [Corola-website/Science/297240_a_298569]
-
în 2009 estimată la 83.890 de locuitori. În 1900, ea era estimată la doar circa 5.000 de locuitori. Localnicii andorrani reprezintă cel mai mare grup etnic din țară, dar nu sunt o majoritate (31.363 de locuitori); alte naționalități sunt spaniolii (27.300), portughezii (13.794), francezii (5.213), bretonii (1.085) și italienii. Limba istorică și oficială este catalana, o limbă romanică. Guvernul andorran dorește încurajarea folosirii limbii catalane; el a finanțat o comisie pentru toponimie catalană în
Andorra () [Corola-website/Science/298069_a_299398]
-
Prezintă o poziție marxist-ortodoxă față de această importantă problemă. (Pentru comparație, vezi articolul lui Lenin " Despre dreptul la autodeterminare al națiunilor".) Acest tratat se pare că a avut o contribuție la numirea sa în funcția de Comisar al Poporului pentru Afacerile Naționalităților, după revoluție. Prima soție a lui Stalin a fost Ekaterina Svanidze, cu care a fost căsătorit numai trei ani, până la moartea acesteia, în 1907. La înmormântare, Stalin a spus că orice sentiment cald pentru oameni a murit odată cu ea, pentru că
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
i se stabilise o sarcină precisă. Pe durata Războiului Civil și a războiului polono-rus, Stalin a fost comisar politic în Armata Roșie pe diferite fronturi. Prima funcție guvernamentală a lui Stalin a fost aceea de "Comisar al Poporului pentru Afacerile Naționalităților " (1917-1923). A mai fost, de asemenea, "Comisar al Poporului pentru Inspecția Muncitorilor și Țăranilor" (1919-1922), fost membru al "Sovietului Militar Revoluționar" (1920-1923) și membru al "Comitetul Central Executiv al Congresului Sovietelor" (din 1917). În aprilie 1922, Stalin a devenit Secretar
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
Nicolai Iakovlevici Marr, care afirma că limba este o construcție de clasă și că structura limbii este determinată de structura economică a societății. Stalin, care scrisese mai înainte despre "politica limbii", dată fiind funcția lui de "Comisar al Poporului pentru Naționalități", a simțit că stăpânea suficient problemele de bază ca să se opună în mod coerent acestui formalism marxist simplist, sfârșind dominația ideologică a lui Marr asupra lingvisticii sovietice. Principala lucrare a lui Stalin în domeniul lingvisticii a fost un mic eseu
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
tradițional de viață a numeroaselor popoare din Siberia, Asia Centrală și Caucaz a fost distrus și grupuri mari, uneori popoare întregi, au fost dislocate și împrăștiate în toată uniunea pentru a preveni revoltele naționaliste. Numeroase religii specifice anumitor grupuri etnice sau naționalități - catolică, iudaică, baptistă, islamică, budistă - au avut de suferit aceleași prigoniri ca și Biserica Ortodoxă Rusă (sau chiar și mai rele): mii de călugări au fost torturați și executați, sute de biserici, sinagogi, moschei, temple, monumente sacre și mânăstiri au
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
grupuri etnice au fost total sau parțial deportate: polonezii,romani,moldoveni, coreenii, germanii de pe Volga, tătarii din Crimeea, calmîcii, cecenii, ingușii, balkarii, karaciaii, turcii meskhetiani, bulgarii, grecii, armenii, lituanienii, letonii, estonii. Un mare număr de "culaci" (chiaburi) fără deosebire de naționalitate au fost deportați în Siberia sau în Asia Centrală. De asemenea, românii si basarabenii au fost deportati cu miile in lagărele din Siberia iar numeroși alții au fost asasinați la Fântâna Alba și lângă Odesa. A ordonat lichidarea a 20.000
Iosif Vissarionovici Stalin () [Corola-website/Science/298049_a_299378]
-
un proces de liberalizare și de democratizare. Laos devine membru ASEAN în 1997, însă rămâne încă o țară săracă, influențată și în prezent de Vietnam. Laos are o populație de 6.521.998 locuitori. Există circa 70 de triburi și naționalități. Printre principalele grupuri etnice se numără: grupul Lao-Loum(Tal-Lao) care alcătuiește peste jumătate din populație (54,6%), grupul Lao-Theung/Mon-Khmer (10,9%), grupul Lao-Tai (9,3% dintre care Thai 3,8%, Phu Tai 3,3%, Lue 2,2%), și grupul
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
care alcătuiește peste jumătate din populație (54,6%), grupul Lao-Theung/Mon-Khmer (10,9%), grupul Lao-Tai (9,3% dintre care Thai 3,8%, Phu Tai 3,3%, Lue 2,2%), și grupul Lao-Sung, cuprinzându-i pe Hmong (8%) și Man. Alte naționalități/grupuri etnice: 17,2%. Limba oficială este lao, dar se vorbește și franceza, engleza și vietnameza. Laoțiana/lao face parte din familia austro-tai, ramura kam-tai, sistemul de scriere principal este un alfabet propriu. Se vorbesc circa 85 de limbi, printre
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]
-
a recensământului populație, publicate pe 4 februarie 2010, principalele grupuri etnice sunt: kazahi — 63,1 % din populația totală a țării, ruși — 23,7 %, uzbeci — 2,8 %, ucraineni — 2,1 %, uiguri — 1,4 %, tătari — 1,3 %, germani — 1,1 % și alte naționalități — 4,5 %. Numărul kazahilor în intervalul 1999—2009, conform datelor, s-a mărit cu 26 % (sau cu 2,1 milioane de oameni), uzbecilor cu 23 % (sau 87 de mii), uigurilor cu 6 % (sau 13 mii). Numărul germanilor însă a scăzut
Kazahstan () [Corola-website/Science/298112_a_299441]
-
genetica austroneziană sau de origini africane sau unele de origine arabe, indiene sau europene. Cele mai mari grupuri etnice din republică sunt Bersimisaraka constituind aproape 14.9 % , Tsimihety și Sakalava cu 6 % fiecare. În Madagascar sunt prezente circa 65 de naționalități, iar cele ce formează minoritatea sunt naționalitățile chineze, indiene, comoriene (Comore este o țară insulară din Oceanul Indian, localizată în largul coastelor Africii în partea de nord a Canalului Mozambic între Madagascar și Mozambic), dar și unele europene, dar în mare
Madagascar () [Corola-website/Science/298121_a_299450]
-
unele de origine arabe, indiene sau europene. Cele mai mari grupuri etnice din republică sunt Bersimisaraka constituind aproape 14.9 % , Tsimihety și Sakalava cu 6 % fiecare. În Madagascar sunt prezente circa 65 de naționalități, iar cele ce formează minoritatea sunt naționalitățile chineze, indiene, comoriene (Comore este o țară insulară din Oceanul Indian, localizată în largul coastelor Africii în partea de nord a Canalului Mozambic între Madagascar și Mozambic), dar și unele europene, dar în mare parte franceză. În mijlocul lui 1980 numărul de
Madagascar () [Corola-website/Science/298121_a_299450]