14,154 matches
-
pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân mai mult de patru decenii peste pivnițele și averea Zmeului Roșu, simplu și curat: Muc cel Mic. Pe ea au poreclit-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în niciun caz mintea la spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea, din care n-a mai
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
interesele cetățenilor corecți. Nefiind aleși de comunitate, ca în țările civilizate, judecătorii nu dau seamă nimănui și, uneori, lasă impresia că pot, nestingheriți, să gireze abuzul și nedreptatea, în numele unui prea ușor obținut drept la inamovabilitate. Fie doar și pentru obrazul celor care sunt cinstiți în această tagmă nu ar trebui să se mai întâmple asta pe viitor. Să sperăm, deci, că atmosfera Palatului de Justiție din Iași va rămâne pentru mult timp, ca la inaugurare, aseptică, ordonată și limpede. 25
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
tăvița cu acid, imaginea lui Olvido pe burtă, În țărână, cu cureaua aparatului fotografic În jurul gâtului, aproape atingându-și fața cu o mână inertă, și pata mică și roșie, firicelul Închis la culoare care Începea să curgă din ureche pe obraz și să se amestece cu altă pată, mai mare și strălucitoare, care se Întindea pe dedesubt. Mină antipersonal, schije de obuz, obiectiv Leika de 55 de milimetri, expunere 1/125, diafragmă de 5,6, film alb-negru - Ektacromul celeilalte camere foto
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
pe jos, sub un cer negru și ploios, supravegheați de profesori care se plimbau printre ei. Par prizonieri irakieni de război, spusese Faulques. Și Olvido rămăsese cu ochii la el, amuzată, Înainte să se apropie și să-l sărute pe obraz, un sărut sonor și puternic, și să-i spună că existau vânaturi care Îl marcau pe vânător pe viață. Da. Existau meteorologi care se uitau la cer și nu vedeau decât izobare. - Delfini, cimpanzei și șerpi, a șoptit Markovic. Așa
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
ochi mijit și celălalt deschis, pielea nebărbierită, buzele castanii ca o linie implacabilă: un bărbat oarecare, cu propriile criterii de selecție, amintirile, antipatiile și gusturile lui, fotografiat chiar În clipa când ucidea. Mai prinsese o poziție, când franctirorul Își luase obrazul de pe chiulasa puștii, privise obiectivul aparatului Leika cu ochi de gheață, și, după ce-și sărutase cele trei degete Împreunate ale mâinii cu care apăsase pe trăgaci, cel mare, arătătorul și mijlociul, făcuse cu ele semnul sârbesc al victoriei. Vrei
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
picteze frigul. Apoi Își Închisese gulerul gecii scurtă și, după ce-și atârnase geanta cu aparatele fotografice pe umăr, Îi zâmbise lui Faulques. Nu va mai fi niciodată alt război ca ăsta, spusese melancolic și surâzând ciudat. Îl sărutase pe obraz, repetase „niciodată” În șoaptă și plecase În urma ostașilor pe când, printre toate siluetele ce păreau suspendate pe mantaua de ceață care acoperea malul, Începeau să răsune, Întâi unul izolat, apoi două-trei și, În fine, Înmulțindu-se În jur, trăgacele armelor, care
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
curea, În spate. - Ar trebui să terminăm odată cu asta, a spus În șoaptă. Markovic n-a dat vreun semn că l-ar fi auzit. Stinsese țigara, și acum aprindea alta. Flacăra brichetei Îi dădea croatului un aer gălbejit. Îi Înfunda obrajii și Întărea umbra din găvanele ochilor, În spatele ochelarilor. - De ce ai fotografiat-o pe femeia moartă? Altă enervare, a fost primul sentiment al lui Faulques, auzindu-l. O furie temperată i-a trecut prin vene, ca un puls suplimentar. Era a
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
aparatul de fotografiat proptite În dreptul stomacului, brațul stâng Îndoit, cealaltă mână, cu ceasul la Încheietură, palma Întoarsă În sus, cercelul, o biluță mică din aur, pe lobul urechii din care curgea firicelul roșu care Îi păta o coadă, curgea pe obraz până la gât și la gură, apoi dădea ocol ochilor Întredeschiși, pironiți pe iarbă și pe bulgării de pământ răscolit, pe care se Întindea o baltă de sânge. Îngenuncheat lângă ea, cu camerele foto atârnându-i de gât, asurzit și buimac
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
masau cu pomade de trandafiri sau cu uleiuri pe bază de migdală dulce, miere, vinuri aromate, rășini și scorțișoară. Rafinamentul suprem pentru egipteni consta în așezarea pe creștet a unor mici conuri cu esențe tari, care topite curgeau și parfumau obrajii. Este cunoscut luxul lui Nefertiti ce-și îmbăia trupul în apă de iasomie, apoi și l ungea cu ulei de santal, ambră și extract de flori rare. Chiar și bărbații turnau în apa băii uleiuri parfumate, mai ales înaintea sărbătorilor
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
trecînd la deal la vale S-a luat lumea de mirare, Că-s fudul și mă țin mare. - Am și drept să fiu fudul Că iubesc puțin și bun. ” -// Foaie verde trei custrei Fă mîndruț-o dacă vrei Să-ți sărut obrajii tăi Cei rotunzi și roșiori. Ca doi crini, ca doi bujori. -Ba neicuță, zău mi-e teamă Că m-ai mușca de sprînceană. Și-or cunoaște semnele Flăcăii și fetele. Nu sînt rău așa de tot Te sărut și-atîta tot
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
este real și ceea ce este imaginar, înainte de a învăța să atribuie celorlalți atitudini diferite de cea pe care o au ei. După cum afirmă Cheney și Seyfarth (1990:244) un copil mic care încă nu reușește să mintă cu privire la firimiturile de pe obrazul său, poate totuși să invite un ursuleț de pluș la o cană de ceai. Avînd la dispoziție atît abilitatea imaginativă cît și cea de a ghici gîndurile altora, minciuna devine realizabilă. Piaget (1932: 135; cf. Vasek 1986:285) susține că
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
artei ca filosofie a istoriei. I. Teoria criticei, București, 1925; ed. îngr. și introd. Dumitru Matei, București, 1985; Ani, îngr. Dinu Pillat, pref. Al. A. Philippide, București, 1973. Traduceri: Benedetto Croce, Elemente de estetică, București, 1922; Luigi Chiarelli, Masca și obrazul, București, 1922; Machiavelli, Mandragora, București, 1926; Goethe, Versuri, îngr. trad., București, [1932] (în colaborare), Poezii, îngr. trad., introd. Ion Pillat, București, [1936] (în colaborare). Repere bibliografice: Ovid Densusianu, „Denii”, VAN, 1919, 5-6; Perpessicius, Opere, XII, 531; N. I. Herescu, Însemnări literare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
-te, mărgărite!) (g) "Ce-i, ma chere? se întoarse cu mirare doamna Vasilian. Dar când văzu despre ce era vorba, când înțelese ce contrast și ce sacrilegiu s-a produs în salonașul său grenat, sângele i se ridică brusc în obraji și-i fulgeră în ochi. Ce înseamnă asta, Eleno? vorbi ea apăsat, c-o voce scăzută, dramatic." (Mihail Sadoveanu, Dumbrava minunată) (h) " Și mai mult decât atâta: oleacă ce nu-i venea mamei la socoteală căutătura mea, îndată pregătea, cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pe spate și lăsam alene capul în poala ei. Fusul îmi sfârâia pe la urechi. De sus mi se părea că se scutura o ploaie albastră." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Bunica) (c) "Izgonită din trup, copilăria stăruia delicat în rotunjimea lină a obrajilor, în puritatea feminină a bărbiei și a gâtului, și în entuziasmul fraged al mâniei cu reflexe de violetă pe fruntea cu o vână răzvrătită." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (d) "Un singur lucru nu izbutea băiețelul în toamna aceea: să se
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
într-una din pădurile sale. [...] Bucuros o fac, Măria ta, răspunse croitorașul, că pentru mine asta-i o joacă de copil!" (Frații Grimm, Croitorașul cel viteaz) (f) "Cu rușinea iacă așa rămâne, moș Ioane, zise Cuza-vodă, sărutându-l pe un obraz și pe altul, în fața mulțimii adunate acolo. Du-te și spune sătenilor dumitale, moș Ioane, că pe unde te-a scuipat boierul te-a sărutat domnitorul țării și ți-a șters rușinea" (Ion Creangă, Moș Ion Roată și Vodă-Cuza) (g
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
e) " Madam Popescu se repede să taie drumul maiorului, care, în furia atacului, nu mai vede nimic înaintea lui. Jupâneasa este salvată; dar madam Popescu, deoarece a avut imprudența să iasă din neutralitate și să intervie în război, primește în obraz, dedesubtul ochiului drept, o puternică lovitură de spadă." (I. L. Caragiale, Vizită...) (f) " Iar daca văzu așa împăratul, adună iară sfatul și boierii și îi întrebă ce să facă? Unul din boieri îi zise să facă un foișor cu poarta pe
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
militar, iar gulerul tare și foarte înalt și șapca umflată îi dădeau un aer bărbătesc și elegant. Fața îi era însă juvenilă și prelungă, aproape feminină din pricina șuvițelor mari de păr ce-i cădeau de sub șapcă, dar coloarea măslinie a obrazului și tăietura elinică a nasului corectau printr-o notă voluntară întâia impresie. Din chipul dezorientat cum trecea de pe un trotuar pe altul în căutarea unui anume număr, se vedea că nu cunoștea casa pe care o căuta." (George Călinescu, Enigma
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și două cuvinte formate prin schimbarea valorii gramaticale. 5. Alcătuiți enunțuri cu omonimele cuvintelor unde și păr din textul dat. 6. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor: zidurilor, mari, ce, altul. 7. Indicați funcția sintactică a cuvintelor: zidurilor, juvenilă, a obrazului, (pe) care. 8. Transcrieți din text două propoziții aflate în raport de coordonare. Testul nr.10 1. Alcătuiți câte patru enunțuri în care cuvintele un și a să aibă valori morfologice diferite. 2. Precizați valoarea morfologică și cazul cuvintelor subliniate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
din Ta ciclica, așa cum le cunoștea în acele vremuri, că regele Telefos a chemat în oastea sa și misii din nordul Istrului pe care istoria îi mai numește abii, și băutori de lapte. El îl critică pe Homer că are obrazul gros pentru că nu a vrut să scrie adevărul despre vremurile istorice povestite în Iliada. Elogiile aduse de Philostratus geților și misilor în seco- lul ll al erei noastre, cînd aceste popoare erau în parte sub stăpînire romană, ar pă-rea un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
din Luceafărul, aproape o pagină întreagă de traduceri poetice zis cosmopolite, arătând existența și a unei alte surse necesare și fecunde de inspirație poetică. Acesta este climatul intelectual oficial de la București. Cu dublă față: una pentru șefi, alta pentru salvarea obrazului în țară și, mai ales, în străinătate. Mult mai onestă a fost și este atitudinea, să spunem, a unui Geo Bogza, care a avut curajul să elogieze deschis, cu tâlc, în vară, în România literară, personalitatea marelui chimist român Nenițescu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
frunte foarte înaltă, continuată cu o chelie frântă brusc de părul ondulat care-i acoperă zona perciunilor și restul capului. Trăsăturile regulate ale profilului și ochelarii întregesc nota de distincție intelectuală. Gura timbrată de mustață bogată, maxilarele puternice și pomeții obrajilor relativ proeminenți evidențiază o personalitate puternică. Pe medalia Centenarului Univesității ieșene chipul lui Kogălniceanu apare în plan secund. Realizarea grafică de aici are o anume notă de schematism și o relativă disproporționalitate între elementele constitutive ale chipului. Deși are aceeași
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
împlinirea a 75 de ani de învățământ superior agronomic la Iași. Reversul medaliei realizate atunci (fig. 45rv) prezintă chipul lui Ion Ionescu de la Brad, cu puțin bust îmbrăcat în ținută protocolară, orientat aproape în profil stânga. Trăsăturile feței, maxilarele, pomeții obrajilor, linia gurii, bărbia, dimensiunea frunții exprimă vigoarea și robustețea țăranului român, dar și distincție intelectuală. Efigia este înconjurată de bandă mărginită de cercuri liniare, frântă în partea de jos într-un medalion rotund ce cuprinde pe două rânduri anii, 1818-1891
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
se întindă de la mica ofrandă în sebila cerșetorului până la darul vieții, usque ad mortem, mortem autem crucis 28. Evanghelia, care a propăvăduit Fraternitatea oamenilor, a explicat acest lucru prin sfaturile sale. Mântuitorul ne-a spus: Dacă cineva te lovește peste obrazul drept, întoarce-i-l și pe celălalt. Dacă îți ia haina, dă-i și cămașa". El a făcut mai mult decât să ne explice fraternitatea, ne-a oferit cel mai complet, cel mai emoționant și cel mai sublim exemplu pe
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în cealaltă cultură nu ar exista deloc conceptul de salut, traducerea ar fi și mai complicată. Astfel de interpretări se aplică în egală măsură acțiunii inițial ininteligibile, cît și acțiunii greșit înțelese. Persoanele socializate în societăți în care sărutul pe obraji este destinat doar salutului pentru rudele foarte apropiate, vor înțelege greșit semnificația aceluiași gest, produs într-o societate în care astfel de reguli nu există. Vor înțelege probabil că este vorba de un salut, dar le va scăpa înțelesul exact
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
elemente indiscutabile din Pareneticele lui Vasile Macedoneanul, din Ioan Zlataust, din Fiziolog, din Varlaam și Ioasaf. Deși cu imagini de împrumut, cadența patetică din plângerile la moartea fiului Petre dovedesc o înaltă rafinare în ondularea retorică: " Unde este acum frumusețea obrazului? Iată s-au negrit. Unde este rumeneala feței și buzele cele roșii? Iată s-au veștejit. Unde este clipeala ochilor și vederile lor? Iată să topiră. Unde este părul cel frumos și pieptănat? Iată au căzut. Unde sunt grumazii cei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]