14,064 matches
-
aceeași mănăstire. Este autorul unor scurte tropare (imnuri), numite Pripeale, incluse, alături de „psalmii aleși” (alcătuiți de Nicephoros Vlemmides în secolul al XIII-lea), în slujba utreniei la unele sărbători creștine. Scrise în jurul anului 1400, în slavona mediobulgară, acestea s-au răspândit curând nu numai pe teritoriul românesc, ci și la slavii sudici și răsăriteni, câteva manuscrise dintre cele mai vechi menționând clar numele și calitatea autorului: Pripeale la toate sărbătorile împărătești și ale Născătoarei de Dumnezeu și ale tuturor preacuvioșilor Părinți
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287003_a_288332]
-
vitamina B1, formată din unirea nucleului pirimidinic cu nucleul tiazolic se constată posibilitatea de sinteză, de către microorganisme aparținând unuia sau altuia din nuclee, ce ne permite să considerăm fragmentul nesintetizat drept (pro)vitamină. Alt exemplu îl constituie β carotenul, foarte răspândit în vegetale, dar în organismul animal este convertibil în vitamină A cu un randament variabil (Oeriu, 1974). Un alt aspect general al problemei vitaminelor privește modul lor de acțiune, iar numeroși factori vitaminici hidrosolubili (grupul B) sunt recunoscuți drept cofactori
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
în fructe: citrice, mere (pentru pectine) etc. Resursele de plante medicinale ale acidului folic sunt comune, cu cele ale ciancobalaminei și acidului ascorbic. Vitamina B12 Vitamina B12 (Minot, 1926) este activă în anemia pernicioasă. Vitamina B12 (ciancobalamina) se găsește puțin răspândită în regnul vegetal. Biogeneza are loc sub acțiunea a numeroase bacterii din sol și a bacteriilor intestinale, necesarul zilnic de vitamină B12 (1μg/zi) ar fi acoperit în mod fiziologic de această sursă. O altă sursă naturistă importantă de ciancobalamină
Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Olga I. Botez () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2096]
-
ar putea acorda un oarecare răgaz liderilor. Dar adevăratele probleme rămîn nerezolvate, așa că toată lumea suferă"25. Această afirmație, deși incontestabilă, nu este atotcuprinzătoare. Cu cîteva pagini mai înainte, Seton-Watson afirmă: "Mentalitatea evreilor este total străină naționalismului romantic care s-a răspîndit în întreaga Europă de răsărit începînd din a doua jumătate a secolului trecut". Trimisul britanic la București, Sir William White, care în nici un caz nu era antisemit (a încercat în 1879 să intervină în favoarea drepturilor civile ale evreilor din România
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
39. Este limpede că aici s-a conturat rolul lui în mișcarea politicoliterară grupată în jurul revistei "Sămănătorul". În ultimii lui ani de liceu, Iorga a căutat soluții în socialismul lui Marx. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, socialismul marxist era răspîndit în rîndul intelectualității din Iași și chiar și din București. Iorga a venit în contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viitoarei revoluții proletare și, la capătul drumului, ale salvării: o societate fără clase. A mers pînă la a accepta o "muncă de misionar", "să merg printre oameni, să mă întorc la Botoșani în vacanța de vară, să fac agitație, să răspîndesc crezul". Iorga a reușit să-l convertească pe un fost coleg de clasă, dar convertirea la marxism nu l-a împiedicat pe acesta să devină proprietarul celui mai luxos hotel din oraș. Universitatea avea să-i schimbe radical convingerile. Ceea ce
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
rînd insistența junimiștilor asupra separării complete a artei și politicii; în al doilea rînd, convingerea lor că nici un individ nu trebuie să renunțe la identitatea lui de dragul națiunii. În perioada aceea, Iorga a avut cîteva contacte cu mișcarea populistă larg răspîndită în România, considerată echivalentă cu aceea a narodnicilor ruși Poporanismul. Ca să-i găsim originea (ca în atîtea alte cazuri în România), trebuie să privim peste Prut. Nu este de mirare faptul că unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai mișcării
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
forțată a Rusiei de către Stalin, pentru care țărănimea a plătit un preț atît de îngrozitor. Procesul acela dureros nu putea fi totuși identificat cu o minoritate neasimilată și, în cazul acesta, neasimilabilă. Declanșată în nordul Moldovei, răscoala țărănească s-a răspîndit repede în Valahia și Oltenia, unde abuzurile legate de pămînt erau comise de greci, nu de "odioșii" evrei. Iorga a scris un editorial, Dumnezeu iartă, afirmînd că Dumnezeu îi iartă pe soldații care au tras în țărani în Botoșaniul său
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
articolele sale caligrafiat cu un scris elegant, peste care, drept contrast, se afla un șir de obscenități demne de un expert în materie pe care îți vine greu să le citești fără să roșești, însoțite de amenințări 190; s-a răspîndit zvonul că patruzeci de moșieri adunaseră 10 000 de lei ca premiu pentru capul lui Iorga. Cursurile lui universitare au fost suspendate, iar el își petrecea timpul acasă, păzit de studenți voluntari și de poliție 191. S-au ținut alegeri
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
calendarul idealismului românesc"220. Liga publica lucrări pe teme patriotice și sociale și organiza conferințe, încercînd să cîștige simpatie pentru țărănime. Publicațiile ei erau strecurate pe furiș în Austro-Ungaria sub coperți nevinovate ca Noi metode de cultivare a cartofilor și răspîndite printre românii de acolo. Liga căuta totodată să purifice cultura claselor superioare, mai ales ale celor de dincolo de granițele politice ale României 221. Iorga a înființat o bibliotecă la Iași, destinată în special românilor basarabeni, donînd 5 000 de cărți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului vecin rus. Iorga, "luptătorul", însuflețit acum de împlinirea visului naționalist, nu înțelegea (sau nu putea înțelege) că soldatul rus încetase să priceapă sensul războiului și că nu mai avea decît o dorință
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
instituirea numerus clausus-ului, maltratarea sau izgonirea evreilor din universități (în unele cazuri neezitînd să-i schilodească sau să-i ucidă) mai practice decît "depășirea" studenților evrei la învățătură! Aceeași brutalitate se manifesta și în licee, iar de aici s-a răspîndit în ghetourile evreiești, în prăvălii, asupra evreilor nevinovați de pe străzi, a sinagogilor etc., ceea ce menținea starea de agitație din țară. "Studenții" erau în fruntea acestor activități. Și deoarece România era săracă, lor li se alătura adesea drojdia orașelor. Cu toate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liga Culturală s-a mutat într-un sediu nou. Școala Misionară avea drept scop educarea națională și morală a femeilor, după care acestora li se cerea să se întoarcă în satele lor și să ridice nivelul patriotic și moral, să răspîndească cunoștințe și să contribuie la întărirea familiei. După cum spunea Iorga, scopul era "formarea unui nou suflet românesc cu ajutorul femeilor"150. Strădania aceasta nu a prea dat rezultate. Deși școala misionară urma să-și deschidă cursurile în august 1922, doar o
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în anii '30. Aceasta ar putea fi adevărat pentru Occident, care era mult mai departe de stalinism decît România și Polonia. Este greu de crezut că pînă și un Lenin al românilor ar fi putut contracara antipatia atît de larg răspîndită în România față de comunism. Geniul Anei Pauker cu siguranță că nu a făcut-o. Românii au tras concluziile în diverse moduri, dar puternicele resentimente împotriva regimului politic întreținut de problemele nerezolvate exacerbate de criză au dus la intensificarea fără precedent
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cu inima acesteia, Ernest Urdăreanu. Aceasta urma să fie camarila industrializată, care includea noi membri, ca industriașul evreu Max Aușnit și alții. Iorga se va identifica tot mai mult cu această camarilă. În ce măsură "fără voia lui"? Corpuția și cinismul se răspîndeau și ele; cel mai prestigios general al Forțelor Armate, Ion Antonescu, avertiza zadarnic ca o Casandra asupra lipsei de pregătire și a corupției din cadrul forțelor armate române 110. Odată cu venirea lui Hitler la putere, lumea (și Iorga) se apropia de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
l-a tradus în maghiară și l-a semnat "Iorga Miklos". Scris într-o maghiară elegantă, pamfletul prezenta o istorie populară (românească) a Transilvaniei. Iorga explica limpede că ungurii și românii de rînd nu se urăsc. Ura aceasta a fost răspîndită numai de presă, școli și de către intelectualii din cele două tabere. El apela la unguri și români ca să se unească împotriva dușmanului comun: bolșevismul rusesc 214. Reconcilierea oferită de Iorga era bazată pe Sistemul de la Versailles. În acest context, exista
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acum cînd visele lui se năruie"90. Între timp, puterile occidentale negociau un eventual tratat de neagresiune cu URSS și de cooperare împotriva Germaniei naziste. Iorga sesizase dintotdeauna dificultatea încheierii unei asemenea alianțe. Pentru ca, la 23 august 1939, să se răspîndească zguduitoarea veste a Pactului nazisto-sovietic. Acest pact avea să decidă în ultimă instanță soarta "Pămîntului Nimănui din Europa" pentru aproape tot restul secolului. Iorga, judecînd după prima sa reacție, nu părea atît de alarmat pe cît se manifesta opinia publică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
pe care le aveau proveniseră din caracterul lor național, din mentalitatea și din geniul lor. Iorga nu admitea deloc noțiunea că ar exista vreo confruntare între "națiunile sărace" și "plutocrații"107. Prin primăvara anului 1940, o anumită neliniște s-a răspîndit în Europa și în România. Toată lumea simțea că "Războiul fals" nu mai are zile multe. La sfîrșitul lui martie, Comisarul Sovietului Poporului pentru Afaceri Externe a ținut o cuvîntare, subliniind că problema Basarabiei era încă nerezolvată. Regele și regimul politic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
găsit răspuns la ceea ce a însemnat Bizanțul și a prezentat o sinteză a istoriei bizantine. În perioada cît a lucrat ca bizantinolog și-a cîștigat mulți prieteni credincioși printre istoricii străini, atît ai lui cît și ai României, care au răspîndit cunoștințe despre România și au cultivat prietenia față de aceasta în lumea întreagă. Pentru Iorga, înțelegerea Bizanțului era indispensabilă pentru înțelegerea istoriei românilor. Cele trei volume ale Istoriei vieții bizantine (București, 1934) și traducerea în limba franceză a acesteia, Histoire de la
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Liliana își amintea că solemnitatea organizată în onoarea profesorului Bémont începuse la ora 7 seara. Iorga, care era întotdeauna punctual, de data aceasta nu se întorsese de la Consiliul de Coroană nici la ora 9. Publicul îl aștepta în tăcere. Zvonurile răspîndite în rîndul acestuia creau o stare de neliniște. În sfîrșit, puțin după ora 9, mașina lui Iorga s-a oprit în fața Institutului. Iorga a urcat treptele clătinîndu-se, cu ochii roșii și, după cum relata unul dintre studenții săi, a anunțat cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
doamna Catinca părea o stîncă alături de soțul ei. Familia Iorga s-a mutat în casa deteriorată, dar locuibilă a doamnei Lucia. Spre bucuria lui Iorga, tipografia sa scăpase nevătămată 32. Dar a existat un corolar la cutremur, care s-a răspîndit în rîndul legionarilor. Legionarii, datorită "cultului morții" atît de drag lor așa cum îi explica Boeru autorului acestei cărți considerau cutremurul drept "un avertisment", o pedeapsă de la Dumnezeu, deoarece Legiunea nu reușise să-și răzbune martirii". Boeru își amintea că "circula
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a vieții sale, Iorga ar fi trebuit să exclame: "În polemicile mele cu Ungaria am ieșit pe locul doi", și cuvintele acestea ar trebui să fie încrustate ca un epitaf pe mormîntul lui, ca o pedeapsă pentru cei care vor răspîndi pe viitor minciuni de-a lungul și de-a latul hărții Europei"51. La un alt nivel, în publicația intelectuală "Magyar Szémele", savantul Lájos Gáldi scria: "Iorga a fost un dușman neîmpăcat al Ungariei, Iorga a murit". Autorul articolului își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în ajutor lui Don Quijote la fel de des cum l-a ajutat pe De Gaulle realismul său. România este o țară balcanică, iar Balcanii se află iar pe primele pagini ale ziarelor. S-au produs acolo evenimente tragice, care s-ar putea răspîndi cu ușurință spre sud, est sau nord. Deși cele mai grave s-au produs în fosta Iugoslavie, România are o cultură politică și probleme asemănătoare: cine poate spune ce viitor le este hărăzit Transilvaniei sau Basarabiei? După opinia ziarului "International
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
este sugestiv. În Danemarca nu a existat, practic, colaborare. Cu toate acestea, 374 de danezi din 100.000 au fost condamnați la Închisoare În cadrul unui proces postbelic. În Franța, colaboraționismul a fost pedepsit mai blând tocmai pentru că fusese atât de răspândit. De vreme ce Însuși statul era colaboraționistul principal, să acuzi de acest lucru niște simpli cetățeni părea abuziv și risca să semene discordia - cu atât mai mult cu cât 3 din 4 judecători de la procesele colaboraționiștilor francezi fuseseră ei Înșiși angajați ai
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
francez Jacques Duclos În cotidianul L’Humanité din 1 iulie 1948, nu era Uniunea Sovietică cea mai bună garanție că aceste țări nu se vor Întoarce la vremurile grele dinainte și că Își vor menține independența națională? Părerea era foarte răspândită pe atunci. După cum remarca Churchill, „Într-o bună zi, germanii vor dori să-și recapete teritoriul, iar polonezii nu vor putea să-i oprească”. Uniunea Sovietică era acum protectoarea autodesemnată a granițelor României și Poloniei, și, evident, redistribuia la discreție
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]