14,906 matches
-
PD care preconizau amânarea unei acțiuni politice alături de liberal-democrați până după euroalegerile din 2009. Conform presei, aceste tensiuni ar fi scăzut în intensitate odată cu încercarea de suspendare din funcție a președintelui din 2007, când liderii PD au sprijinit campania pentru referendum a lui Traian Băsescu. În decembrie 2004, după câștigarea alegerilor de către alianța DA și Traian Băsescu, Adriean Videanu își dă demisia din Parlament pentru a fi numit ministru de stat și vicepremier responsabil cu Coordonarea Activităților din domeniul Economic în
Adriean Videanu () [Corola-website/Science/297992_a_299321]
-
și-a declarat independența față de Imperiul Otoman în anul 1829. Grecii își sărbătoresc independența pe data de 25 martie. Statutul politic al Greciei este acela de Republică Parlamentară Prezidențială. Forma actuală a acestei denumiri a fost pusă în vigoare odată cu referendumul organizat în data de 8 decembrie 1974, prin care 70% din populație a eliminat orice elemente monarhice ale sistemului constituțional. Constituția Greciei începe cu fraza: “În numele Sfintei, Cosubstanțiale și Indivizibilei Treimi”, marcă a religiei majoritar ortodoxe a populației acestei țări
Constituția Greciei din 1975 () [Corola-website/Science/312504_a_313833]
-
un candidat trebuie să întrunească voturile a două treimi din membrii Parlamentului. Președintele este cel care reprezintă statul în raport cu alte state, declară război, încheie tratate de pace, alianțe, cooperări economice cu alte state sau organizații internaționale și, de asemenea proclamă referendumuri. Președintele are drept de veto asupra legilor aprobate de către Parlament. Conform constituției, președintele are dreptul să numească Primul Ministru, iar la propunerea acestuia numește și revocă ceilalți membrii ai Guvernului și secretarii de stat. Președintele numește ca Prim Ministru pe
Constituția Greciei din 1975 () [Corola-website/Science/312504_a_313833]
-
avea alți copii. Popularitatea lui Frederic și a fiicelor sale, precum și rolul mai proeminent al femeilor în viața daneză a început procesul complicat de modificare a constituției. Legea necesară trebuia să trecă prin două parlamente succesive și apoi printr-un referendum, care a avut loc la 27 martie 1953. Noua lege a succesiunii permitea succesiune femeilor la tronul Danemarcei deși există preferința pentru primogenitura de sex masculin. O femeie putea urca pe tron numai în cazul în care ea nu- vea
Margareta a II-a a Danemarcei () [Corola-website/Science/312661_a_313990]
-
fascistă în Italia, după Marșul asupra Romei din 28 octombrie 1922. Mussolini a aliat țara cu Germania Nazistă, alături de care a participat la al doilea război mondial. În 1946, Italia a devenit republică, în conformitate cu opțiunea exprimată de majoritatea participanților la referendumul cu privire la viitorul monarhiei. Monarhiștii au afirmat că în timpul referendumului s-ar fi făcut mai multe fraude, dar reclamațiile lor nu au fost investigate serios de noul guvern republican. A fost aleasă o Adunare Constituantă pentru pregătirea noii legi fundamentale a
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
octombrie 1922. Mussolini a aliat țara cu Germania Nazistă, alături de care a participat la al doilea război mondial. În 1946, Italia a devenit republică, în conformitate cu opțiunea exprimată de majoritatea participanților la referendumul cu privire la viitorul monarhiei. Monarhiștii au afirmat că în timpul referendumului s-ar fi făcut mai multe fraude, dar reclamațiile lor nu au fost investigate serios de noul guvern republican. A fost aleasă o Adunare Constituantă pentru pregătirea noii legi fundamentale a republicii. Referendumul italian fusese conceput doar pentru a determina
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
viitorul monarhiei. Monarhiștii au afirmat că în timpul referendumului s-ar fi făcut mai multe fraude, dar reclamațiile lor nu au fost investigate serios de noul guvern republican. A fost aleasă o Adunare Constituantă pentru pregătirea noii legi fundamentale a republicii. Referendumul italian fusese conceput doar pentru a determina dacă șeful statului urma să fie dintr-o familie regală sau trebuia ales prin vot popular. Șeful statului, în ambele cazuri, ar fi trebuit să fie cel care numea membrii guvernului, dar nu
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
și reprezintă un moment controversat al istoriei naționale,plin de evenimente, cauze, efecte, care a fost vazută ca o revoluție pașnică ce a produs mici diferențe față de forma actuală de stat. Nașterea Republicii a fost însoțită de polemici cu privire la legalitatea referendumului. Suspiciuni de fraudă electorală și alte acțiuni aflate în afara legii, nu au fost înlăturate de istorici constituind obiectul revendicărilor monarhiștilor. Pe data de 2 iunie 1946 se alegea de către cetațenii italieni(și femeile care votau pentru prima dată)atât forma
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
fost a doua forță ca importanță din cadrul rezistenței. "Giustizia e Libertà" s-a alăturat Comitetului de Eliberare Națională" (CLN). Cea mai mare parte a partidelor politice a căzut de acord că viitorul șef al statului putea fi ales în urma unui referendum popular. Noile formațiuni(incluzând și cele existente înaintea fascismului) pe cât de rapid reorganizate cu structuri adecvate nu se puteau prezenta în confruntarea ideilor oricarui semn politic, nu aveau documentația necesară susținerii cuiva:nerealizându-se alegerile nu se știa care partid
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
a avut drept precursor pe Giuseppe Mazzini, un susținător al unificării Italiei în sec XIX, reconecta miscarea Justiție și Libertate, creată de frații Rosseti, în situația de opoziție impotriva fascismului. Concluzia a fost aceea că la sfârșitul războiului trebuia organizat referendumul, pentru a se alege forma de organizare a statului. Împreună cu acest referendum se va vota și Adunarea Constituantă ce trebuia sa realizeze o nouă constituție. Vittorio Emanuelle al-lll-lea a abdicat, fiul acestuia Umberto se bucura de o mare popularitate, fapt
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
în sec XIX, reconecta miscarea Justiție și Libertate, creată de frații Rosseti, în situația de opoziție impotriva fascismului. Concluzia a fost aceea că la sfârșitul războiului trebuia organizat referendumul, pentru a se alege forma de organizare a statului. Împreună cu acest referendum se va vota și Adunarea Constituantă ce trebuia sa realizeze o nouă constituție. Vittorio Emanuelle al-lll-lea a abdicat, fiul acestuia Umberto se bucura de o mare popularitate, fapt ce dădea speranței recuperării cauzei monarhice. Decretul viceregal nr. 151 din 25
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
învinsă ocupată de trupe străine, deținea un guvern ce obținuse titlul de cobeligerant și o parte a populației a contribuit la eliberarea țării de ocuparea tedescă. Doar în primăvara anului următor a fost posibilă punerea în aplicare a decretului privind referendumul. Campania electorală a fost marcată de incidente și conflicte mai ales în nord unde monarhiștii au trebuit să lupte cu republicanii. În scopul garantării ordinii publice a fost creat de către Ministerul de Interne, condus de socialistul Giuseppe Romita, un organism
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
de recrutare (în special discreționare), și au fost acuzați de monarhiști că ar fi susținut cauza republicanilor. Pe 16 martie 1946 principele Umberto a decretat după cum este prevăzut acordul din 1944 ca forma instituțională a Statului va fi decisă prin intermediul referendumului simultan cu Adunarea Constituantă. Decretul pentru organizarea referendumului spunea:”...în cazul în care majoritatea alegătorilor cer...”, frază ce putea lăsa să se înțeleagă că există și posibiltatea ca nicio formă instituțională propusă(monarhie sau republică) să ajungă la majoritatea voturilor
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
acuzați de monarhiști că ar fi susținut cauza republicanilor. Pe 16 martie 1946 principele Umberto a decretat după cum este prevăzut acordul din 1944 ca forma instituțională a Statului va fi decisă prin intermediul referendumului simultan cu Adunarea Constituantă. Decretul pentru organizarea referendumului spunea:”...în cazul în care majoritatea alegătorilor cer...”, frază ce putea lăsa să se înțeleagă că există și posibiltatea ca nicio formă instituțională propusă(monarhie sau republică) să ajungă la majoritatea voturilor. Ambiguitatea acestei expresii va fi cauza unor dezbateri
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
majoritatea alegătorilor cer...”, frază ce putea lăsa să se înțeleagă că există și posibiltatea ca nicio formă instituțională propusă(monarhie sau republică) să ajungă la majoritatea voturilor. Ambiguitatea acestei expresii va fi cauza unor dezbateri aprinse. Literalmente în conformitate cu decretul pentru referendum forma instituțională câștigătoare va trebui să dețină majoritatea voturilor, deci majoritatea acordurilor din suma totală a voturilor pentru monarhie, republică și buletine de vot goale și buletinele anulate. Regelui Victor Emanuel al III-lea i s-a cerut în 1946
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
regelui Vittorio Emanuele se proclama organizarea unei adunări constituante care, după încheierea războiuli, să schițeze noua constituție a țării și să se pronunțe asupra viitoarei forme de guvernare. Discuțiile instituționale au fost accelerate din primăvara anului 1946. Campania politică a referendumului a fost pigmentată cu numeroase incidente, în special în nordul Italiei, unde monarhiștii trebuiau să facă față atacurilor atât a republicanilor cât și a foștilor fasciști ai Republicii Sociale Italiene. Printr-un al doilea decret de locotenență ("Decreto legge luogotenenziale
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
incidente, în special în nordul Italiei, unde monarhiștii trebuiau să facă față atacurilor atât a republicanilor cât și a foștilor fasciști ai Republicii Sociale Italiene. Printr-un al doilea decret de locotenență ("Decreto legge luogotenenziale 16 marzo 1946, n. 98"),referendumul a fost convocat pentru zilele de 2 și 3 iunie 1946. Întrebarea la care trebuiau să răspundă italienii era foarte simplă: „republică” sau „monaarhie”. Ministrul socialist de interne Giuseppe Romita a organizat în corp de poliție auxiliară „Polizia Ausiliaria”, implicată
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
monaarhie”. Ministrul socialist de interne Giuseppe Romita a organizat în corp de poliție auxiliară „Polizia Ausiliaria”, implicată în numeroase controverse datorită procedurilor discreționare de recrutare a agenților. În ziua de 2 iunie și dimineața lui 3 iunie 1946 avea loc referendumul pentru a se alege forma instituțională de guvernare dintre monarhie și republică . Sursele oficiale vorbeau despre o majoritate a voturilor valide pentru republică. Pe 10 iunie la ora 18:00 în „Sala della Lupa a Montecitorio” , Curtea de Casație a
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
se alege forma instituțională de guvernare dintre monarhie și republică . Sursele oficiale vorbeau despre o majoritate a voturilor valide pentru republică. Pe 10 iunie la ora 18:00 în „Sala della Lupa a Montecitorio” , Curtea de Casație a publicat rezultatele referendumului; așa cum le-au fost trimise de prefectura(republica obține 12.717.923 de voturi iar monarhia 10.719.284) fără însă a se proceda la proclamarea republicii și stabilește 18 iunie afișarea rezultatului definitiv al referendumului după contestații, proteste și
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
Casație a publicat rezultatele referendumului; așa cum le-au fost trimise de prefectura(republica obține 12.717.923 de voturi iar monarhia 10.719.284) fără însă a se proceda la proclamarea republicii și stabilește 18 iunie afișarea rezultatului definitiv al referendumului după contestații, proteste și reclamații. În noaptea de 12 iunie se reunește guvernul lui De Gasperi. De Gasperi primește în cursul zilei o comunicare scrisă de la Quirinal în care regele își declara întenția de a respecta rezultatul voturilor ajungând astfel
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
fapt împlinit. Această declarație a fost inutilă, Republica a obținut majoritatea absolută din numărul total de votanți. În 1960 președintele Curții de Casație, Giuseppe Pagano, într-un interviu declarat în Tempo din Roma, a afirmat că legea de instituire a referendumului avea o aplicabiliate imposibilă, întrucât nu a dat nici un moment Curții de Casație pentru a efectua lucrările sale de investigație și acest lucru a fost mult mai evident prin faptul că instanțele de apel nu au reușit să trimită înregistrările
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
de război civil. Partea monarhică susținea că guvernul nu acorda timp Curții Supreme pentru a reverifica buletine de vot, control ce ar fi descoperit orice fraudă. În conformitate cu prevederile legii italiene, Curtea de Casație (Corte di Cassazione) trebuia să valideze rezultatele referendumului. Dar Curte de Casație nu a fost capabilă să proclame rezultatele finale decât pe 16 iunie, la trei zile după ce guvernul în numise deja pe premierul De Gasperi șef provizoriu al statului. Referendumul a dat câștig de cauză republicanilor, care
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
Corte di Cassazione) trebuia să valideze rezultatele referendumului. Dar Curte de Casație nu a fost capabilă să proclame rezultatele finale decât pe 16 iunie, la trei zile după ce guvernul în numise deja pe premierul De Gasperi șef provizoriu al statului. Referendumul a dat câștig de cauză republicanilor, care au votat împotriva monarhiei în proporție de 54,3%. Rezultatele referendumului pot fi apreciate din punct de vedere critic ținând seama de mai mulți factori. Cel mai important, Italia a apărut ca o
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
rezultatele finale decât pe 16 iunie, la trei zile după ce guvernul în numise deja pe premierul De Gasperi șef provizoriu al statului. Referendumul a dat câștig de cauză republicanilor, care au votat împotriva monarhiei în proporție de 54,3%. Rezultatele referendumului pot fi apreciate din punct de vedere critic ținând seama de mai mulți factori. Cel mai important, Italia a apărut ca o țară divizată în două: nordul republican (66.2%) și sudul monarhist (63.8%). Cei care au votat au
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]
-
de mai mulți factori. Cel mai important, Italia a apărut ca o țară divizată în două: nordul republican (66.2%) și sudul monarhist (63.8%). Cei care au votat au fost în număr de 24.947.187. Rezultatele oficiale ale referendumului instituțional au fost:12.718.641 voturi pentru republică(54.3%), și 10,718,502(45.7%), iar 1.498936 voturi nule. Rezultatul din Venezia Tridentina (Trentino-Tirolul de Sud), în care republicanii au obținut cel mai bun rezultat (85%), a
Proclamarea Republicii Italiene () [Corola-website/Science/311984_a_313313]