19,447 matches
-
De cele mai multe ori viteza este neuniformă. Atunci când ea crește avem o „accelerație”, iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul „simț al vitezei”, care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. Viteza este o calitate motrică de bază, care depinde și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. În
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
ea crește avem o „accelerație”, iar când ea descrește este vorba de o decelerație. În execuția actelor și acțiunilor motrice foarte importantă este menținerea vitezei optime, fenomen care se apreciază prin așa numitul „simț al vitezei”, care se corelează cu simțul ritmului și al tempoului. Viteza este o calitate motrică de bază, care depinde și de tipul de sistem nervos al omului și din această cauză se dezvoltă mai greu decât celelalte calități. În domeniul fotbalului nu este vorba de o
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
să-și ridice centrul de greutate cât mai sus, calculându-și locul de bătaie, jucătorul de fotbal trebuie să se înalțe la momentul potrivit, în funcție de adversar și de traiectoria mingii. Deci, trebuie dezvoltate în egală măsură forța de desprindere și simțul tempoului, folosindu-se exerciții de detentă generală și specifică. Mobilitatea Mobilitatea este calitatea motrică, existentă sau formată în cadrul procesului de antrenament, de a se deplasa cu ușurință de la un loc la altul, sau de a trece de la o stare la
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
a turneelor, adică CÂT?, CÂND?, și CUM?, se lucrează, se obține, printr-o riguroasă evidență a ceea ce s-a făcut, printr-un continuu control medical, printr-o logică planificare a ceea ce urmează să se facă, precum și pe baza unui dezvoltat „simț metodic” al antrenorului. Metode de pregătire fizică în fotbalul de performanță Metodele de pregătire fizică se împart în: * metode pentru pregătirea fizică generală; * metode pentru pregătirea fizică specifică; Metodele pentru pregătirea fizică generală Metodele de pregătire fizică generale pot fi
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
inițiază o mișcare, controlul respirator trebuie susținut până la încetarea mișcării. 4) Numărătoarea La început, un bun mijloc de a vă asigura că vă păstrați poziția un timp suficient este acela de a număra secundele afectate fiecărui exercițiu. Curând, veți dobândi „simțul” duratei exercițiului care vă convine fără să trebuiască să efectuați un calcul care să vă distragă atenția necesară efectuării mișcării. 5) Reflexul de întindere Reflexul nervos protejează mușchii. Dacă fibrele musculare se întind prea repede sau prea mult, se produce
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
pas adăugat, cu pas încrucișat; 17. sărituri ca mingea, la semnal alergare; 18. pe perechi față în față: “jocul cocoșului”; 19. pe perechi față în față deplasări laterale, înainte, înapoi, la semnal: sărituri cu desprindere pe două picioare; C. Dezvoltarea simțului mingii și a plăcerii de a se juca cu mingea (îndemânare specifică în jocul cu mingea + viteză în regim de mobilitate elasticitate); 20. rostogolirea mingii cu talpa, înainte - înapoi, lateral, cu ambele picioare; 21. rostogolirea mingii cu partea internă a
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
este de 4 metri, la fel și la repunerea mingii de la margine; m. la executarea loviturilor de pedeapsă, de la 7 metri, în afara executantului și a portarului advers, toți jucătorii sunt obligați să stea în afara careului de 9 metri; G. Dezvoltarea simțului și controlului mingii (îndemânare specifică în jocul cu mingea + viteză de reacție + viteză de execuție + viteză de deplasare + viteză de repetiție + viteză în regim de mobilitate elasticitate): 37.simularea conducerii mingii din ușoară alergare (10-15 metri); 38.simularea conducerii mingii
Baze teoretice şi mijloace de acţionare pentru pregătirea fizică a jucătorilor de fotbal by Gheorghe Balint () [Corola-publishinghouse/Science/446_a_1304]
-
favorizează comunicarea autentică, întreține anonimatul și inhibă elevul, care va fi redus la pasivitate și inerție. * Profesorii trebuie să folosească strategii didactice apte să stimuleze participarea elevilor la activități, să le sporească independența și posibilitățile de inițiativă, să le dezvolte simțul responsabilității. * Instituirea unui dialog autentic cu elevii face ca profesorul să manifeste flexibilitate și deschidere spre pluralitatea modurilor de gândire, confruntarea punctelor de vedere sau ajustarea răspunsurilor. Trebuie urmărite reacțiile de interes sau de plictiseală, de înțelegere sau nu, pe
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
și cu frații copilul se integrează în relațiile sociale, se apropie de societate, își cunoaște valoarea și începe să-și formeze imaginea de sine. Când se discută despre comunicarea cu părinții trebuie să admitem că cei mici au un adevărat „ simț” în a percepe ceea ce vrem să spunem. Uneori, pare că au o percepție suplimentară în a citi adulții. Suntem conștienți de faptul că această înțelegere nu se bazează pe cuvinte rostite pentru a prinde sensul mesajelor trimise de părinți. ”Cu toții
COMUNICAREA PROFESOR, ELEV, FAMILIE ÎN CONTEXTUL SOCIAL ACTUAL by IOANA PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/657_a_1272]
-
al doilea, Hasdeu a adoptat chiar o diviziune mai sistematică și mai comodă a materiei, invitându-și apoi criticii să judece, pornind de la temelia edificiului, întreaga idee: “Demonstrați prin știință acolo unde va fi rătăcit știința autorului ! Îndreptați prin bunul simț ceea ce bunul simț al autorului va fi putut să nu observe. Examinați cu iubirea de adevăr puncturile prin cari iubirea de adevăr a autorului nu va fi răzbătut prin toate dificultățile unui nămol de probleme!“. Critica nu se va lăsa
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
a adoptat chiar o diviziune mai sistematică și mai comodă a materiei, invitându-și apoi criticii să judece, pornind de la temelia edificiului, întreaga idee: “Demonstrați prin știință acolo unde va fi rătăcit știința autorului ! Îndreptați prin bunul simț ceea ce bunul simț al autorului va fi putut să nu observe. Examinați cu iubirea de adevăr puncturile prin cari iubirea de adevăr a autorului nu va fi răzbătut prin toate dificultățile unui nămol de probleme!“. Critica nu se va lăsa așteptată și este
Intui?ii romantice ?i accente critice ?n opera istoriografic? a lui B.P. Hasdeu by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Science/83578_a_84903]
-
împiedicați pe copil să facă față răspunderilor, îl învățați să fugă de consecințele propriilor acte. Țineți cont de capacitățile copilului și nu doriți cu orice preț ca acesta să fie geniu. Ideal ar fi ca părinții să facă dovada unui simț al măsurii în atitudinea și exigențele manifestate față de copil, dublat de capacitatea de a prevedea reacțiile și stările interne ale acestuia, apărute atunci când iau o măsură educativă. Așadar: asigurați un regim de studiu adecvat vârstei și particularităților individuale; supravegheați discret
Abecedarul părinţilor by Elena Bărbieru, Xenofont Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/766_a_1573]
-
asemenea, pentru buna citire și memorare a noțiunilor muzicale, recomandăm ca în cadrul fiecărei lecții profesorul să renunțe la cântul instrumental, solfegiind mai întâi melodia care va fi repetată prin adăugarea cuvintelor. Întrucât o componentă principală a educației muzicale o constituie simțul ritmic, recomandăm a se bate din palme ritmul piesei, facilitând prin aceasta cântul la instrument. Al doilea capitol cuprinde: - predarea notelor în cheia sol, - pauzele de: pătrime, doime și notă întreagă, - măsurile de două, trei și patru pătrimi. O viziune
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
fa. Uneori elementul nou notat pe un singur portativ, dar cântat cu ambele mâini se fixează în lecția următoare prin altă piesă la două portative. Considerăm interpretarea la patru mâini o componentă necesară a metodei. Prin specificul său, ansamblul dezvoltă simțul ritmico-melodico-armonic și pe cel al corelării muzicale. Cântul la patru mâini îi conferă copilului o siguranță în plus în fața pianului. Unele noțiuni teoretice le-am conceput sub forma unor jocuri muzicale, oferind astfel posibilitatea copilului ca prin desen și culoare
Abecedar pianistic by Marin P?nzariu, Ioana-Mina Enoiu-P?nzariu,Andrei Enoiu-P?nzariu. () [Corola-publishinghouse/Science/83213_a_84538]
-
o constatăm astăzi în toate domeniile de activitate, fapt care viciază limba și cel mai grav să o facă să fie neînțeleasă de cei cărora această limbă le aparține. 2. Limba și comunicarea În procesul de comunicare oamenii utilizează unele simțuri: văzul, auzul, pipăitul dar și limba. Limba ca instrument al vorbirii, redă prin abstractizare imaginea pe care omul o are asupra unui concept, imagine care trebuie însușită și înțeleasă la fel de toți, permițând prin aceasta, comunicarea și înțelegerea mesajului. Apariția unor
Limba, mijloc de comunicare ?ntre oameni si de reflectare a culturii by Florin Teodot T?n?sescu () [Corola-publishinghouse/Science/83664_a_84989]
-
al doilea, Hasdeu a adoptat chiar o diviziune mai sistematică și mai comodă a materiei, invitându-și apoi criticii să judece, pornind de la temelia edificiului, întreaga idee: Demonstrați prin știință acolo unde va fi rătăcit știința autorului ! Îndreptați prin bunul simț ceea ce bunul simț al autorului va fi putut să nu observe. Examinați cu iubirea de adevăr puncturile prin cari iubirea de adevăr a autorului nu va fi răzbătut prin toate dificultățile unui nămol de probleme!. Critica nu se va lăsa
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
a adoptat chiar o diviziune mai sistematică și mai comodă a materiei, invitându-și apoi criticii să judece, pornind de la temelia edificiului, întreaga idee: Demonstrați prin știință acolo unde va fi rătăcit știința autorului ! Îndreptați prin bunul simț ceea ce bunul simț al autorului va fi putut să nu observe. Examinați cu iubirea de adevăr puncturile prin cari iubirea de adevăr a autorului nu va fi răzbătut prin toate dificultățile unui nămol de probleme!. Critica nu se va lăsa așteptată și este
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
evidenția o suferință acută renoureterală. Se va nota aspectul urinii, diureza, micțiunile, precum și conformația organelor genitale externe. Tușeul vaginal ca și examenul vaginal cu valvele pot evidenția leziuni ale colului uterin, anexelor etc. j. Sistemul nervos central (SNC), organe de simț și glande endocrine; se va aprecia starea de conștiență a pacientului, orientarea temporo-spațială, reflexele osteo-tendinoase, cutanate abdominale, cutanat plantar (Babinski prezent în leziunile piramidale), reflexul pupilar, reacția la durere. Examinarea coloanei vertebrale este importantă dacă avem în vedere o rahianestezie
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
lor în lupta contra infecțiilor, ca și sistemul imun, fapt ce nu poate fi compensat prin sterilizarea excesivă a câmpului operator. Tehnicile speciale utilizate pentru a reduce bacteriile din sala de operație nu s-au dovedit mai eficiente decât bunul simț și o bună disciplină chirurgicală. 5.6.1.1. Pregătirea locală preoperatorie Pacienții sunt, cel mai adesea, cea mai importantă sursă de infecție. Când se poate, se vor trata preoperator infecțiile preexistente. Se vor face culturi din spută la cei
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ale personalității autoactualizatoare dintre care amintim: percep obiectiv realitatea, sunt spontani, acceptă propria persoană și natura umană în general, sunt centrați pe problemă, capabili de concentrare intensă, sunt independenți și autonomi, cât se poate de etici și morali, au un simț al umorului mai filosofic, intelectualizat etc. Motivația pentru creativitate trebuie să fie de natură internă. Motivația intrinsecă este definită ca motivația pentru angajarea într-o activitate în primul rând de dragul acesteia, deoarece elevul o consideră interesantă, îi aduce satisfacție și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
cei mai mulți dintre ei au nevoie de generalizări pornind de la experiențe concrete. Intelectul, ca formațiune psihică deosebit de complexă, cuprinde procese și activități psihice variate (gândire, limbaj, memorie, atenție), care oferă posibilitatea desprinderii de stimulul concret ce acționează direct asupra organelor de simț, permițând astfel, depășirea experienței senzoriale. În perioada micii școlarități are loc o dezvoltare a senzațiilor. Se înregistrează progrese ale capacității de recepționare a sunetelor înalte și ale capacității de autocontrol a propriilor emisiuni vocale. Senzațiile elevului mic se subordonează noului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
care înlocuiesc procedeele empirice, intuitive, naive ale perioadei precedente. Construcțiile logice îmbracă forma unor judecăți și raționamente care i permit copilului să întrevadă anumite permanențe, anumite invariații (cantitatea de materie, greutatea, volumul). La această vârstă ajunge să surprindă fenomene inaccesibile simțurilor permanența, invariația gândirea sa făcând o cotitură decisivă, ridicându-se în plan abstract. Se întâlnesc încă și tendințe de sincretism, dar în această perioadă copilul devine capabil să explice, să argumenteze, să dovedească adevărul judecăților sale. Se dezvoltă operațiile gândirii
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
produse ale unor procese fizice care păstrează calitatea tridimensională a imaginii unui obiect. Ceea ce realizează cel mai bine o hologramă este codarea și decodarea frecvențelor. Similar laserului și sistemului de lentile folosit la realizarea hologramei, creierul prelucrează frecvențele provenite de la simțuri, convertindu-le în percepțiile noastre interne. Dr. Stephen Wolinsky, fondatorul Psihologiei Cuantice încerca în cartea sa „Conștiința cuantică” o apropiere a gândirii vestice moderne de gândirea tradițională orientală. Această apropiere el o realizează nu numai teoretic ci, ca un bun
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
ca o proiecție a unei structuri dintr-un spațiu cu 5 sau 6 dimensiuni. Iată de ce spun că aceste quasi-cristale vor revoluționa știința modernă. * * * Știm cu toții că spațiul în care trăim este tridimensional - cel puțin așa îl percepem noi, cu simțurile și creierul nostru. Astfel, viața noastră se desfășoară în sistemul cartezian al celor trei axe ortogonale între ele, pe care le-am învățat cu toții la geometrie, notate convențional x, y și z, care descriu poziția oricărui punct din spațiu. Experiența
Conexiuni by Florin-Cătălin Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/667_a_1016]
-
iluzia că putem face ce vrem că a decide fără constrângere exterioară ar însemna si a decide sustrăgândune necesității , acest sentiment „care nu este altceva decât experiența unui act în sine”, ne conduce spre intuiția larg acceptată la nivelul bunului simț, că „libertatea voinței s-ar cunoaște fără probe”(R. Descartes), și că s-ar reduce la un „dat imediat al conștiinței” (H. Bergson). Dar, analizând mai atent, constatăm că această intuiție este, ca orice intuiție de altfel, neclară si ne
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]