17,517 matches
-
biserică propriu-zisă, turnul-clopotniță și zidul de incinta; și biserica „Nașterea Maicii Domnului” (ridicată în 1732) din strada Tudor Vladimirescu. În rest, alte cincisprezece monumente sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea că monumente de interes local. Unul este situl arheologic din punctele „Cetățuia” și „Antoniu”, aflate la nord-vest de oraș, pe malul Milcovului. El cuprinde vestigiile unei așezări fortificate și ale unei necropole din Epoca Bronzului (cultură Monteoru), precum și necropole din perioada Halstatt și din Epoca Medievală (secolele al
Odobești () [Corola-website/Science/300531_a_301860]
-
pentru detectarea uraniului, activitate a cărui rezultate nu se cunosc în prezent. Are profil agrar, dar se mai practică și azi minieritul. Sursele de atractivitate ale localității Stănija sunt legate de vechile exploatări de argint și aur, cât și de siturile arheologice care au scos la suprafață așezări miniere, cărămizi și ceramică română. Turismul de aventură oferă satisfacții prin varietatea mare de metode recreere: drumeții montane, sporturi extreme, alpinism, vânătoare și pescuit. Pe langă alpinism, relieful este mai degrabă potrivit practicarii
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Tuștea se află rezervația Geoparcul Dinozaurilor „Țara Hațegului”, importantă datorită depozitelor continentale din Cretacicul Superior care aflorează aici și în care s-au găsit vestigii din Paleofauna reptiliană Tuștea (ouă, oase și embrioni de dinozauri pitici). În anul 2005, din situl paleontologic Tuștea au fost furate trei ouă de dinozauri pitici, unice in lume. Acestea au fost descoperite în Italia, unde fuseseră traficate ilegal și au fost predate, în noiembrie 2011, autorităților române.
Tuștea, Hunedoara () [Corola-website/Science/300562_a_301891]
-
fost transferate raionului Roșiori de Vede din regiunea Teleorman și apoi (după 1952) raionului Costești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș, fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
fiind cu această ocazie comasate în comuna Bârla. În comuna Bârla se află două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
două situri arheologice de interes național fortificația cu val de pământ „Brazda lui Novac” de la nord de satul Bârla (secolul al III-lea e.n., epoca romană; și situl arheologic de la „la Urloaie” de pe dealul Cotmeni, la 2 km de Urlueni, sit ce cuprinde vestigii romane: castrul mare, castrul mic, traseul Brazdei lui Novac și sectorul limesului transalutan. Tot de interes național sunt și monumentul de arhitectură biserica „Adormirea Maicii Domnului”-Lereni (1787), și monumentul memorial sau funerar reprezentat de o cruce
Comuna Bârla, Argeș () [Corola-website/Science/300603_a_301932]
-
arestat 38 de persoane pentru trafic de persoane, aceștia răpind oameni ai străzii pe care-i țineau în sclavie. Au fost găsite 40 de victime, rețeaua acționând de opt ani. Dintre victime, 21 erau copii. În comuna Berevoești se află situl arheologic de interes național „Ruinele bisericii Berevoești” din satul de reședință, datând din secolul al XVI-lea. Tot de interes național sunt și patru monumente memoriale sau funerare, toate aflate în același sat: crucile de piatră de „la Pârloage” sau
Comuna Berevoești, Argeș () [Corola-website/Science/300604_a_301933]
-
Negru; și mănăstirea Râncăciov din secolul al XV-lea (cu modificări în 1648 și 1868), ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
ansamblu cuprinzând biserica „Intrarea în Biserică a Maicii Domnului” și „Înălțarea Domnului”, fundațiile chiliilor, anexelor și turnului de poartă. La acestea se mai adaugă și situl arheologic de interes național din „Dealul Olarului”, 500 m vest de centrul satului Râncăciov, sit cuprinzând urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului, perioada Latène, perioada Halstatt și secolul al XIV-lea (Evul Mediu). În plus, opt cruci de piatră de pe teritoriul comunei sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare de interes național
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
în curtea bisericii „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” și „Sfântul Arhidiacon Ștefan” din satul Vrănești. În rest, alte patru obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic ruinele bisericii de lemn „Adormirea Maicii Domnului” (secolele al XVII-lea-al XVIII-lea) din fostul sat Gorganu de Jos (astăzi în satul Gorganu). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica „Sfinții Voievozi” (1848) din Călinești; biserica
Comuna Călinești, Argeș () [Corola-website/Science/300612_a_301941]
-
județului Muscel, cu satele Dâmbovicioara și Ciocanu. În 1950, ea a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș, alipindu-i-se și satul Podu Dâmboviței de la comuna Rucăr. În comuna Dâmbovicioara se află situl arheologic de interes național al așezării romane (secolele al II-lea-al III-lea e.n.) de la Podu Dâmboviței (aflat la 1,5 km nord de sat); și Cetatea Oratea (mijlocul secolului al XIV-lea) din Dealul Sasului, monument istoric de
Comuna Dâmbovicioara, Argeș () [Corola-website/Science/300620_a_301949]
-
de interes național, alcătuit din biserica rupestră „Sfinții Apostoli”, ruinele chiliilor rupestre, stânca schitului „Sfinții Apostoli”, o bisericuță de lemn (secolul al XIX-lea) și un cimitir (secolele al XIV-lea-al XV-lea). Tot de interes național sunt și situl arheologic de la Coasta Frumoasă-Cârstienești, aflat la 400 m nord de satul Corbșori și la 500 m est de Râul Doamnei, unde s-au găsit urmele unei așezări medievale din secolul al XV-lea; precum și șase cruci de piatră clasificate ca
Comuna Corbi, Argeș () [Corola-website/Science/300618_a_301947]
-
rupestră, ruinele chiliilor rupestre și incinta. Pe lângă aceasta, ansamblul fortificațiilor și așezărilor dacice și medievale, aflate pe platoul de pe malul stâng al Dâmboviței în zona satului Valea Cetățuia, între Valea lui Coman, Valea Chiliilor și monticul „Cetățuia” este clasificat ca sit arheologic de interes național, cuprinzând o fortificație și o așezare dacică (perioada Latène), o așezare medievală, o fortificație, ruinele unor biserici și un cimitir, acestea patru din urmă datând din secolele al XIII-lea-al XIV-lea. În plus, cinci
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
încă două din secolul al XVIII-lea aflate la Lăicăi, în fața Poștei și la „Cârciuma de Piatră”. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de „la Grigoroaia”, la vest de satul Cetățeni, cuprinzând o cetate de pământ hallstattiană; iar celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Cuvioasa Paraschiva” (1793-1796) din satul Lăicăi.
Comuna Cetățeni, Argeș () [Corola-website/Science/300614_a_301943]
-
Socec din 1925 o consemnează în aceeași plasă, având 1596 de locuitori în satele Dobrești și Furești. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
raionului Muscel din regiunea Argeș. În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Dobrești se află situl arheologic de interes național de „la Movile”, aflat pe islazul din Dealul Satului, la est de Dobrești, la hotarul cu satul Furești, sit în care s-au descoperit un tumul și o așezare din Epoca Bronzului (cultura Tei). În rest, alte trei obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, toate clasificate ca monumente
Comuna Dobrești, Argeș () [Corola-website/Science/300621_a_301950]
-
Mățău și Suslănești, și în satele Cocenești și Chilii. În 1950, comuna a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeș, primind la un moment dat denumirea de "Mioarele". În 1968, a trecut la județul Argeș. În comuna Mioarele se află situl arheologic de interes național reprezentat de curțile boierești din punctul „Hobaia”, la 200 m sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele al X-lea-al XI-lea. Tot de interes
Comuna Mioarele, Argeș () [Corola-website/Science/300632_a_301961]
-
Leicești și Retevoești. În 1950, comunele au fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș; tot atunci, comuna Retevoești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
fost transferate raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, ele au trecut la județul Argeș; tot atunci, comuna Retevoești a fost desființată, satele ei trecând la comuna Pietroșani. În comuna Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
Pietroșani se află siturile arheologice de interes național de la Retevoești. Situl de la „Cotul Mătușii”, la est de sat, pe terasa Văii Diaconului și Văii Crucii, cuprinde urme de așezări din eneolitic (cultura Sălcuța) și din Epoca Bronzului (cultura Tei). În situl de la „Siliște”, aflat pe proprietatea Stoicescu Miron, pe malul drept al Râului Doamnei, se află urmele unei curți boierești medievale, cu ruinele unei incinte și ale unei biserici din secolele al XV-lea-al XVI-lea. Tot de interes național
Comuna Pietroșani, Argeș () [Corola-website/Science/300637_a_301966]
-
comuna a fost transferată raionului Pitești din regiunea Argeș. În 1968, a revenit la județul Argeș, reînființat. Cinci obiective din comuna Poiana Lacului sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, necropola tumulară de incinerație din perioada Halstatt aparținând culturii Ferigile-Bârsești de lângă satul Cepari. Celelalte patru sunt clasificate ca monumente de arhitectură: biserica cu hramurile „Sfântul Nicolae”, „Cuvioasa Paraschiva” și „Sfântul Teodor Tiron” (1789) din Cepari; casa Minel Cristescu (mijlocul
Comuna Poiana Lacului, Argeș () [Corola-website/Science/300638_a_301967]
-
revenit la județul Argeș, reînființat; tot atunci, satul Dumbrăveni a fost desființat și comasat cu satul Mozăceni. Două obiective din comuna Mozăceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Argeș ca monumente de interes local, ambele fiind clasificate ca situri arheologice: așezarea de tip tell din eneolitic (cultura Gumelnița) aflată „la Măgură”, la circa 500 m nord de satul Ziduri; și ruinele bisericii medievale din Ziduri, aflată la nord de sat și datând din secolul al XVI-lea.
Comuna Mozăceni, Argeș () [Corola-website/Science/300634_a_301963]
-
i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie. Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală. Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița, și care conține vestigii din epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea-al IX-lea).
Comuna Berești-Bistrița, Bacău () [Corola-website/Science/300656_a_301985]
-
reînființat, tot atunci satele Gura Ciobănușului și Leorzeni (foste în comuna Goioasa) fiind desființate și comasate cu satul Ciobănuș. Două obiective din comuna Asău sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la Asău, aflat pe un promontoriu la nord de stația de apă și la 150 m de șoseaua națională și care cuprinde vestigii din perioada de tranziție la Epoca Bronzului (cultura Horodiștea-Foltești). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este
Comuna Asău, Bacău () [Corola-website/Science/300654_a_301983]
-
Dianca și Poarta-Leontinești cu satul Leontinești și satele Iliești și Mârzănești cu satul Ardeoani; comuna căpătând astfel alcătuirea actuală. Două obiective din comuna Ardeoani sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Podiș” sau „Dealul Chetrei”, la marginea de est a satului Leontinești, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni. Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este școala din Leontinești, datând din 1914. În anul 2015, comuna Ardeoani
Comuna Ardeoani, Bacău () [Corola-website/Science/300653_a_301982]