14,769 matches
-
și el cânta chiar și la bătrânețe. Mă întrebam de ce îmi venea mie să cânt în mizeria vieții pe care o trăiam și atunci îmi răspundeam singur prin cuvintele Căpitanului: „Pentru a putea să cânți îți trebuie o anumită stare sufletească. O armonie în sufletul tău. Cel ce merge să fure pe cineva, acela nu poate cânta. Nici cel ce merge să facă o nedreptate. Nici cel al cărui suflet e ros de patimi și de vrăjmășie față de camaradul său. Și
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
viață, dar în secret se hotărâse condamnarea la moarte prin exterminare, care se aplica punct cu punct la „Secretul Secretului”=Cazimca. Iată-l acum suportând înjurăturile celor doi studenți demenți prin „reeducare”. Toate îi provocau lui Nicolae Petrașcu o durere sufletească îngrozitoare, negândindu se că ar putea să treacă și el printr-o astfel de încercare, ci din milă pentru camaradul său de luptă, bărbatul falnic atât de inteligent, atât de loial luptei, de demn și acum atât de batjocorit ceas
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
-l ajutăm și astfel când trebuia să l ducem la tinetă, îl ridicam cu multe precauții căci scrâșnea din dinți înăbușindu și suferința. Eram toți patru în al unsprezecelea an de detenție comunistă. Deși vlăguiți și bolnavi, totuși găseam resursele sufletești să-l ajutăm pe Comandantul nostru care, după părerea mea fusese lipsit de aer, lumină naturală și mișcare, deci trei din elementele vitale absolut necesare în afară de hrană. Aceste carențe luni și luni de zile îl aduseseră în halul în care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ei". Avea experiența lui și a altora care în timpul demascărilor de la Pitești și Gherla, ajunși la disperare, încercaseră săși pună capăt zilelor. în camera noastră ne luptam cu punerea pe picioare a Comandantului Nicolae Petrașcu. Îi vedeam suferințele fizice și sufletești și uneori mă enerva lipsa lui de voință de a face mișcare, pentru a-și normaliza cât de cât viața. Eu care afară fusesem îndrăgostit de sport și de drumeție, fiind convins că acest lucru mă ajutase să trec mai
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ocazia să-l cunosc foarte bine deoarece întâmplarea ne-a adus să stăm împreună în aceeași celulă în noua „reeducare” de la Aiud, mult mai subtilă și mai perfidă. Scopul urmărit de această acțiune era compromiterea vârfurilor legionare și distrugerea legăturilor sufletești bazate pe încredere reciprocă. Mi-a povestit atunci amănunte despre viața sa. Era originar dintr un sat din județul Gorj. Făcuse inițial școala normală devenind învățător. Mai târziu dăduse diferențe de studii, a dat bacalaureatul și s-a înscris la
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
mediile legionare și a doua parte cu dezlegarea pe care o dă tuturora să procedeze, de aici înainte în conformitate cu propria conștiință. Această autoanaliză va fi totuși, până în clipa morții, amărăciunea vieții bravului luptător. Toți cei de față au înțeles frământarea sufletească a conducătorului lor și nimeni nu a discutat-o în termeni nefavorabili. Erau convinși că nu teama de moarte sau de suferințele care îi chinuiau viața de ani mulți l-au determinat la acest gest, ci grija pentru cei mulți
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Pentru încheierea listei de argumente în favoarea acestei ultime ipoteze trebuie să reflectăm la gândirea și trăirea profund creștină a lui Nicolae Petrașcu, care l-a oprit de a face un astfel de gest, în cele mai grele momente de criză sufletească, prin care trecuse la Talpa iadului, la Cazimcă și câte altele pe care nu le știm. în anii de încercări din timpul detenției, credința lui a crescut progresiv, pe măsura intensității suferinței. Proba cea mai concludentă, în acest sens, este
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
trecuse la Talpa iadului, la Cazimcă și câte altele pe care nu le știm. în anii de încercări din timpul detenției, credința lui a crescut progresiv, pe măsura intensității suferinței. Proba cea mai concludentă, în acest sens, este căldura lui sufletească prin care a reușit să rupă, din galeria de monștrii ai „reeducării” pe unul din cei mai înrăiți, Nuti Pătrășcanu, care fusese pus în celulă cu el, pentru a-l tortura și el și-l face un învățăcel docil, al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
întreținere. Această perioadă de 4 ani, 1964-1968 din viața tatălui nostru a fost mai blândă, deși a avut destule greutăți cu sănătatea, cu lipsa unui venit, cât de mic, pentru a se întreține, dar și cu oarecare satisfacții de ordin sufletesc, căci, noi, copii ne continuam școala superioară. Fratele meu primise aprobare să repete anul V la Politehnica din Cluj - Facultatea de Mecanică, de unde fusese dat afară în ultima sesiune de examene din anul V. Eu intram în anul IV al
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de ordine și disciplină voluntară. Nicolae Petrașcu face parte din elita care a răspândit credința legionară și care a stat mereu cu fața la dușman. Ca intelectual și la început de drum, el a înțeles cel mai bine cum trebuie prelucrat ogorul sufletesc al neamului și a hotărât să fie un desțelenitor, știind că de el este absolută nevoie în provincie, acolo unde s-a și stabilit. A fost convins că în provincie pulsează în mod autentic sufletul plin de speranțe al orășeanului
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
a dat impuls Ardealului tânăr legionar prin tabere de muncă și prin construcții legionare pentru studenți. Prin familie, Nicolae Petrașcu a căutat să fie un strălucitor exemplu de realizator de Cetățuie Românească, întemeietor de familie creștină legionară, om de sudură sufletească, cu soția sa Livia, care i-a întărit curajul de a smulge pe români din indiferență și ignoranță și a le oferi un model de conviețuire socială în duh și trăire creștină. Ce exemplu mai elocvent de românism putem găsi
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ca să vorbesc despre el. încărcat de glorii legionare dar și de durități cumplite, acum ciclul vieții sale pământene s-a oprit, Nicolae Petrașcu, ostașul lui Iisus și al lui Decebal a intrat în istorie. îi rog pe cei cu resurse sufletești să se preocupe de expunerea în cărți a supremelor sale sacrificii și de prezentarea groaznicei sale ucideri în așa fel ca în Evanghelia Creștină a neamului. Jertfa Sa să rămână vie. Imensă suferință i-au fost anii de detenție, când
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de lucruri, dăunătoare oștirii se ordonă următoarele: - Să se aplice întocmai „Instrucțiunile pentru conducerea acțiunei de educație, propagandă și contrapropagandă în rândurile ostașilor” (Anexă la directiva pentru instrucția în Armată în anul 1943), punându-se o grijă deosebită în pregătirea sufletească a ostașilor și bunul lor trai. - Se interzice cu desăvârșire întrebuințarea evreilor rechiziționați pentru lucru, în cazărmi și tabere militare. Dacă unitățile au nevoie de meseriași evrei, să-i separe în alte clădiri, sau să le dea de lucru în
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
capul cu așa ceva. Acolo se distrug pur și simplu talentele și cei mai mulți nici măcar nu știu ce vor să facă. De aceea o iau pe pantă-n jos. Ca mine. Nu chiar ca tine. Tu ai ceva cu totul special, cred. Învelișul tău sufletesc este foarte solid și în interiorul lui se află foarte multe lucruri intacte. — Înveliș sufletesc? — Da, zise fata. În cazul tău se mai poate face ceva. Ce-ar fi să locuim împreună după ce se termină toată nebunia asta? Nu vreau să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
vor să facă. De aceea o iau pe pantă-n jos. Ca mine. Nu chiar ca tine. Tu ai ceva cu totul special, cred. Învelișul tău sufletesc este foarte solid și în interiorul lui se află foarte multe lucruri intacte. — Înveliș sufletesc? — Da, zise fata. În cazul tău se mai poate face ceva. Ce-ar fi să locuim împreună după ce se termină toată nebunia asta? Nu vreau să ne căsătorim, ci doar să stăm împreună. Să mergem în Grecia, în România, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat peisajul de toamnă - deci verdele în toate nuanțele posibile,,,lucrături” de verde cu verde, cu ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
al lui I. Slavici, se dezvoltă un program literar ambițios, bazat pe refuzul importului de literatură străină. Scriitorul român, se spune în același loc, trebuie să plece de la realitățile autohtone, iar rostul literaturii naționale este acela de a da „hrană sufletească” poporului. Scrierile literare apărute în revistă sunt modeste. Colaboratorii, cu excepția lui I. Pop-Reteganul, nu s-au făcut cunoscuți în viața literară a epocii. Doar Grigore Sima al lui Ion, autor de nuvele, de versuri și de articole în care discută
FOISOARA PENTRU RASPANDIREA CUNOSTINŢELOR FOLOSITOARE SI A IUBIREI DE CARTE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287063_a_288392]
-
un peisagist bun se vede de la distanță. În lucrările expuse a predominat peisajul de toamnă - deci verdele în toate nuanțele posibile,,,lucrături” de verde cu verde, cu ruginiu, cu galben - pai, de efect, care îți creează o stare de liniște sufletească. Identică stare este indusă și în cele hibernale, albul fiind moale, catifelat, șoptit. Peisajul presupune perspectivă și culoare. Lucrând pe două planuri, perspectiva pare, poate nefiresc,,,adâncă”, dar nu violentează ochiul, nu devine abisală. Cuvântul greu de spus îl are
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
laitmotiv în compoziția multor tablouri. Mai întotdeauna, notele arhaice se prelungesc în contemporaneitate, satul tradițional fiind o permanență în spațiul mioritic, încărcat de semnificații și dimensiuni esențiale. Cu rafinament, pictorul zugrăvește frânturi de peisaj, în care-și recunoaște propria vibrare sufletească. La baza oricărei compoziții stă linia; ea reprezintă, în cazul nostru, începutul și sfârșitul creației... O mână sigură și multă fantezie oferă contemplatorului un peisaj colinar, o zonă de silvostepă, în care temele și motivele reluate capătă de fiecare dată
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de a fi hăituit” (Mircea Iorgulescu). Stăpânind stilul narativ modern, tensionat, nervos, G. impune prin impresia de viață autentică, trăită pătimaș, cu frenezia vitalistă proprie prozei americane. Fundamental realiste, trecând însă dincolo de limitele înregistrării imediatului, într-o zonă de zbucium sufletesc neobișnuit de intens, nuvelele, povestirile și romanul lui conțin relatarea tribulațiilor unui erou însuflețit de idealuri generoase, de năzuința purității, pe care societatea nu îl poate accepta. E un destin ce depășește particularul, aspirând să exprime condiția ființei umane. SCRIERI
GABRIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287121_a_288450]
-
Caietele Mihai Eminescu” ș.a. Editorial, debutează în 1946 cu volumul de nuvele Vraja, premiat în manuscris de Editura Cultura Națională. În nuvelele din volumul Vraja (1946), atmosfera pare a fi principalul personaj, căci D., puțin interesată de întâmplări, cultivă stările sufletești, ritmate după canoane discret muzicale. Tema caracteristică ar fi tocmai prelungirea existenței în spațiul artelor, corespondențele dintre arta sunetelor, plastică, literatură și elementele vieții cotidiene definind idealul moral. Situațiile nu sunt decât puncte de plecare ale unor atmosfere sufletești. Interesul
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
stările sufletești, ritmate după canoane discret muzicale. Tema caracteristică ar fi tocmai prelungirea existenței în spațiul artelor, corespondențele dintre arta sunetelor, plastică, literatură și elementele vieții cotidiene definind idealul moral. Situațiile nu sunt decât puncte de plecare ale unor atmosfere sufletești. Interesul scriitoarei este îndreptat înspre lumea sufletească, a percepțiilor și a împrejurărilor favorabile „vrajei”. Ceea ce conferă narațiunii putere emotivă, dând nuvelelor o notă gravă, este întorsătura dramatică pe care o iau lucrurile, în majoritatea cazurilor, în final. Mereu prezent, motivul
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
Tema caracteristică ar fi tocmai prelungirea existenței în spațiul artelor, corespondențele dintre arta sunetelor, plastică, literatură și elementele vieții cotidiene definind idealul moral. Situațiile nu sunt decât puncte de plecare ale unor atmosfere sufletești. Interesul scriitoarei este îndreptat înspre lumea sufletească, a percepțiilor și a împrejurărilor favorabile „vrajei”. Ceea ce conferă narațiunii putere emotivă, dând nuvelelor o notă gravă, este întorsătura dramatică pe care o iau lucrurile, în majoritatea cazurilor, în final. Mereu prezent, motivul gemenilor subliniază permanenta pendulare a sensibilității autoarei
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
Augusta. O nouă lecțiune a textelor lui Vopiscus). Pline de nerv și de culoare sunt traducerile Fabulelor lui Esop (1972, 2000) și tălmăcirile în versuri ale Tragediilor lui Seneca (I-II, 1979-1984). Dar cele mai frumoase, denotând o vie participare sufletească, rămân transpunerile în vers alb din volumul Poeți latini postclasici (2000), unde sunt restituite versuri din Anonymus, Pentadius, Ausonius, Ambrosius, Claudianus, Prudentius, Rutilius Namatianus, Orientius, Boethius, Fortunatus. Singulară se dovedește strădania lui D. de a îmbrăca în haină latină unele
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]