14,274 matches
-
număr de vizitatori; • pot fi considerate nepotrivite pentru dezvoltarea turistică din cauza imaginii negative și a factorilor economici și sociali nefavorabili, ca de exemplu o bază industrială aflată în declin sau condiții de mediu nefavorabile; • necesită îmbunătățiri ale infrastructurii. Zonele dificile tind să prezinte o combinație între aceste probleme, deși studiile au indicat variații semnificative și interesante între ele. Turismul poate juca un rol important în regenerarea interiorului orașelor și a zonelor părăsite. Trecerea de la o economie bazată pe produse la una
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cu cererea previzionată. O a treia considerație va fi asupra măsurilor de expansiune a hotelurilor, pe măsură ce cererea va crește. Una dintre considerațiile cele mai importante în cadrul planificării hotelurilor este separarea corespunzătoare a lor în interiorul unei arii determinate. Hotelurile prea apropiate tind să creeze un efect mutual de reducere a valorii. Peisajul se pierde sau se inhibă, iar proprietatea se depreciază. De asemenea este importantă proporția, de exemplu, între numărul de persoane care merg la plajă și numărul de camere de hotel
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
cazul unui teren deluros sau de munte se pot crea mai multe locuri de cazare fără a obține aceeași interferență ca într-o zonă plană. De asemenea, tipul de vegetație afectează densitatea punctelor de cazare. O vegetație bogată și închisă tinde să ascundă priveliștea și deci se pot amplasa mai multe puncte de cazare într-o arie limitată față de situația în care vegetația ar fi puțină și nu ar acoperi toată zona. Gruparea punctelor de cazare într-o anumită zonă la
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
mai prosperă aici decât în țările Europei de Sud. În acestea din urmă, în special în Italia, bâlciul călător reprezintă încă o atracție majoră și a contribuit la dezvoltarea mai lentă a parcurilor tematice fixe din regiune. Majoritatea parcurilor europene tind să fie situate la mică distanță de orașele mari. Modificările pieței au condus la dezvoltarea de noi produse în domeniul parcurilor tematice: de exemplu, centre de distracții mai mici. În prezent, noile centre de distracții care se dezvoltă beneficiază de
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]
-
puțin competitive, fără ca acestora să li se acorde nici o șansă de a fi... Orașul este acum mai puțin amenințat de conflictele sociale dintre patroni și proletari cărora le asigura punerea în scenă -, cât de apariția unei logici a separării care tinde să-l mineze. De când bogații nu mai au nevoie să-i exploateze pe cei săraci pentru a se îmbogăți, locuitorii sunt tentați să fugă din vecinătatea celor mai năpăstuiți ca ei, convinși că această promiscuitate ar aduce prejudicii liniștii lor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de desemnare a elitelor în favoarea numirii de către rege. Astfel, Ludovic al XIV-lea putea să-l anunțe pe domnul Le Pelletier, fără să se ferească, într-un loc public, că "a fost ales starostele negustorilor"4. În general, acțiunea regală tindea să uniformizeze instituțiile urbane care, conform tradiției, aveau diverse statute. În secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, intendenții regali ai provinciei, deveniți apoi agenți permanenți ai statului, moștenesc puterile depline asupra orașului. Pe timpul lui Colbert, întărirea centralizării a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
legislativ [...] lăsând la o parte orice sentiment de egoism provincial a înțeles că o țară precum Franța trebuie să aibă o capitală demnă de ea. [...] Vedem astfel că în fiecare an se deschid mari artere, cartierele populate sunt salubrizate, chiriile tind să scadă datorită abundenței construcțiilor, clasa muncitoare se îmbogățește prin muncă, mizeria se diminuează printr-o mai bună organizare a acțiunilor de binefacere, iar Parisul corespunde din ce în ce mai mult înaltei sale meniri"1. Haussmanizarea a avut parte de numeroase interpretări. Una
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
materialului didactic, a îmbrăcămintei gratuite, a burselor pentru învățământul superior. Această investiție era stimulată de figura institutorului secretar al primăriei, care lupta în numele științei împotriva obscurantismului Bisericii și a înfumurării proprietarului castelului. În varianta sa cea mai depolitizată, socialismul municipal tindea să răspundă cu precădere problemelor de igienă. Înființarea băilor și a spălătoriilor publice gratuite sau cu preț redus, amenajarea dispensarelor, a piscinelor, a terenurilor de sport și a coloniilor de vacanță acesta era arsenalul acțiunii municipale în domeniu, care prelungea
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
la învățământ"43. Marja de manevră a primăriilor era cu atât mai redusă cu cât Consiliul de Stat elabora o jurisprudență favorabilă perpetuării situațiilor anterioare. Până în anii 1920, aceasta reprezintă o protecție temeinică pentru concesionarii de servicii urbane privați, care tind să reziste regiilor municipale. Consiliul de Stat evită în aceeași măsură cvasitotalitatea operațiilor cu caracter comercial și industrial care par a depăși stricta asistență și concurează întreprinderile clasice (consultații juridice gratuite, distribuția de produse farmaceutice cu preț redus etc.). În
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de angajare sau dezangajare. Urbanul contra orașului Normalizarea urbanului și a familiei: supunerea clasei muncitoare salarierii Michel Foucault 45 a fost primul care a desemnat prin termenul de "biopolitică" proliferarea tehnicilor puterii care, în coerență cu emergența logicii industriale, vor tinde, începând cu secolul al XVIII-lea, să amplifice forțele populației fără să le facă mai dificil de controlat. Intervenția asupra orașului este condiționată de această practică de guvernare 46. Problema urbană este în secolul al XIX-lea de a ști
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exact căutarea, în cadrul geografic al Franței, a unei mai bune repartiții a oamenilor, în funcție de resursele naturale și de activitățile economice"80. Amenajarea teritoriului nu constă așadar numai în înregistrarea mișcării populației și în înțelegerea cauzelor și a consecințelor sale. Ea tindea să promoveze o "geografie voluntară"81 a producției și a populării, suscitând inițiative care să pună în valoare teritoriul. Va trebui însă să mai treacă o vreme până când această politică avea să se consacre tratării problemelor unei dezvoltări urbane care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
din dotările colective"98. Politica metropolelor de echilibru își dă ca obiectiv polarizarea unei regiuni în jurul câtorva orașe. "Noțiunea de regiune notează profesorii Labasse și Rochefort se concentrează tot mai mult pe atracția exercitată de marile orașe, iar diviziunile regionale tind să se confunde cu limitele zonelor de influență ale acestor centre majore ale vieții dominate de legături. Regiunea istorică și regiunea naturală dispar în fața regiunii urbane"99. Nu există politici de dezvoltare regională sau de amenajare teritorială care să nu
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
rămânea în forma sa absolută o utopie. Era puțin probabil că, fără un autoritarism ce nu părea de dorit, se putea ierarhiza semi-urbanismul unei regiuni date, se puteau impune trasee precise tuturor deciziilor, tuturor activităților și negustoriilor"106. Voluntarismul statal tindea să se distingă totuși de autoritarism. Noțiunea de oraș-metropolă "se insera într-o politică generală de incitare [...] și ea urma să se realizeze în măsura în care provincia credea în sinceritatea și sagacitatea puterii centrale și accepta să exploateze mijloacele de dezvoltare care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
au fost ademeniți cu ceea ce era practic irealizabil: o casă a lor. Din "legea Courant", unii au reținut doar acest cuvânt magic, casa, iar propaganda, o dată în plus, a creat iluzia unei comuniuni între guvern și popor. Un program politic tinzând să flateze spiritul individualist a fost prezentat ca o soluție pentru masele de defavorizați"115. Marile ansambluri și-au câștigat imaginea modernității în legătură cu recunoașterea, în cadrul politicii de amenajare teritorială, a rolului nevralgic al metropolelor de echilibru. Construirea masivă a marilor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mai mult ca niciodată ca fiind cheia democrației"224. Atunci când examinăm dispozitivele instituționale care încurajează participarea, constatăm că modelul administrării "prospective"225 și/sau "consultative"3 reprezenta pentru numeroși moderniști forma superioară a exercitării democrației spre care trebuia să se tindă. Or, Planul de amenajare teritorială și "regionalismul funcțional"4, care întruchipau acest demers, constituiau leagănul planificării urbane. Prospectiva trasa calea unei raționalizări a luării de decizii politice, consultarea, pe cea a democratizării. Elanul prospectivei în serviciul voluntarismului urban "Ne vine
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cultural". În primul caz se vorbește mai degrabă de "Centrul social", în al doilea, de "Casa de cultură a tinerilor" sau de "Cămin cultural". În fond, analiza conținutului acestor instituții cu contururi destul de vagi ne duce la concluzia că ele tind din ce în ce mai mult să se apropie unele de celelalte și chiar să coincidă. Casa tinerilor se va deschide din ce în ce mai mult adulților, Centrul social va integra din ce în ce mai mult toate activitățile de petrecere a timpului liber și de cultură destinate tinerilor"255. Mai
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Mijlocii. Odată trecut de această etapă, orașul este autorizat, mereu în legătură cu GOOM, să facă studii tehnice necesare pentru constituirea dosarului. Acesta trebuia din nou aprobat de GIOM1 înainte de a fi expus judecății Comitetului Interministerial al Amenajării Teritoriului (CIAT). Totuși, procedura tinde să crească responsabilitatea aleșilor locali în definirea politicilor urbane. Propunerile de amenajare făcute de către guvern, adesea prin referire la ceea ce se întreprinsese în situl-pilot de la Rodez, nu puteau fi asimilate unui catalog rigid de măsuri gata făcute, bune de adoptat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
că tocmai întreprinderea impusese aleșilor să transforme în zonă industrială terenul care o interesa 325". Astfel, aleșii teritoriali ajung să considere comunicarea o dimensiune fundamentală a acțiunii lor. Sfătuiți de către cei care fac publicitate și de către profesioniștii comunicării, acești aleși tind să se detașeze de formele ancestrale de publicitate politică personalizată și orientată exclusiv spre campanii electorale. Promovarea omului este înlocuită de promovarea teritoriului, care valorează mai mult în ochii alegătorilor. "Montpellier supradotatul", "Angers-ul calității" orașele învață să se vândă. Pentru
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
companii aeriene înfățișa turiști strâmbând din nas la ideea de a merge să viziteze orașul Limoges); ersatz al "interesului general local", imaginea de marcă a orașului devine "referențialul" politicilor municipale în ansamblu. Evocarea imaginii orașului, a prestigiului, a rangului său tinde să devină argumentul ultim chiar și în cazul celor mai oneroase arbitraje în care e implicată municipalitatea. Mai mult decât prin intervenția economică propriu-zisă, competiția între orașe a ajuns să se traducă în imperativul integrării imaginii în conceperea acțiunilor din
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașului ca actor politic și ridică întrebări privind dimensiunea sa democratică. "Proiectul orașului" servește oare dezvoltării democrației, sau scoate definitiv din dezbaterea democratică opțiunile în materie de politici urbane? Problema este cu atât mai complexă cu cât planificarea urbană strategică tinde, din punct de vedere operațional, să invalideze actualul decupaj geografic al colectivităților locale și pune în discuție identificarea unor noi teritorii instituționale pertinente pentru a conduce orașul. Dezbaterile asupra intercomunalității și perspectiva constituirii unei puteri a aglomerației urbane pun în
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
mult mai bine cadrul legislativ decât consiliile publice care trebuie să-l aplice, punând la dispoziția primarilor actele care trebuie semnate. Există aici un grav derapaj instituțional"436. Pentru a relua expresia foarte populară folosită de John Kenneth Galbraith, filiera tinde să se inverseze 437. Oferta marilor grupuri condiționează 438 cererea aleșilor locali. Experiența dobândită în finalizarea mai multor lucrări conferă consistență analizei nevoilor populației, întreprinsă de aceste grupuri care se pot autoproclama, între ghilimele fie spus, ca fiind semireprezentanți. Menite
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și al competențelor pe care le oferă legile de descentralizare din anii 1980-1990, aleșii locali par mai puțin preocupați să asocieze cetățenii la luarea deciziilor decât o făcea administrația consultativă la vremea ei. Marketingul politic, adesea deturnând subtil participarea democratică, tinde să devină principalul mod de relaționare între guvernanți și guvernați. Acesta înlocuiește ascultarea cererii sociale, care proteja "porozitatea aparatului administrativ față de corpul social local"484 porozitate cultivată de către notabili. "De aceea s-au diluat cele două forme democratice de asociere
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o democrație a participării, atât de controversată la începutul anilor 1960. 80 Eugène Claudius-Petit, "Pour un plan national d'aménagement du territoire". Am găsit textul prescurtat al acestei comunicări în revista Urbanisme, nr. 1-2, 1950, pp. 7-13. 81 Câțiva geografi tind să impună în 1947 o nouă disciplină: "geonomia". 82 Jean-François Gravier, Paris et le désert français, Paris, Le Portulan, 1947. 83 Jean-François Gravier, Mise en valeur de la France, Paris, Le Portulan, 1949, p. 248. 84 François Aballea, "La ville et
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
26. 124 Ibid. 125 Michel Ragon subliniază faptul că așa-numita "Cartă de la Atena nu conține în realitate nici măcar o singură idee nouă. Acest excelent rezumat al gândirii urbaniste utopice din secolul al XIX-lea este codificat la Atena și tinde să devină realitate" (M. Ragon, op. cit., 1986, p. 244). 126 Le Corbusier, La Charte d'Athènes, Paris, Minuit, 1957, reeditată Points-Seuil, articolul 28. 127 René Kaes, Vivre dans les grands ensembles, Paris, Les Éditions Ouvrières, 1963. 128 Le Corbusier, "Entretien
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Grossmann, François Miclo, La République minoritaire. Contre le communautarisme, Paris, Michalon, 2002. 546 Bineînțeles, nici una dintre aceste opțiuni nu se impune neîngrădit într-una sau alta din politicile orașului studiate de autorii lucrării Faire société. Dimpotrivă, cele două politici au tins la origine să asocieze aceste două orientări. Doar din motivele unei istorii didacticiste Jacques Donzelot subliniază preponderența "locului" în Franța și a "poporului" în SUA. 547 Jacques Donzelot, Catherine Mével și Anne Wyvekens, op. cit., 2003, p. 147. 548 Ibid., p.
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]