14,689 matches
-
de personalitate, mai ales a psihopatiei. Și aceasta deoarece în straturile profunde ale societății, sentimentul responsabilității, al vinovăției și generozitatea se păstrează, cel puțin subteran. Iresponsabilitatea și difuzarea responsabilității. Esența relației etice se desfășoară prin raportarea directă a subiectului - cu trăirile sale din „perspectiva persoanei întâia” - față de altă persoană, prin implicare într-o acțiune nemijlocită în raport cu aceasta, deci în cadrul unei relații interpersonale „eu-tu”, care circumscrie „perspectiva” persoanei a doua. Există implicații etice, mai precis responsabilitate și față de terțe persoane, mai
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
ale vieții de zi cu zi, cele ale bunului simț, cele promovate și sancționate de cultura în care trăim în mod firesc, pentru că nu putem să izolăm în laboratoare și eprubete oamenii de lângă noi, față de care avem atitudini spontane, variate trăiri și comunicări, girate de „simțul comun” ce călăuzește o comunitate. Iar comunitatea fiecăruia e variată, incluzând tinerii ce trebuiesc călăuziți și persoanele mai vârstnice pe care le respectăm sau la care ne raportăm cu recunoștință, ca față de cei care ne-
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
la Râmnicu Vâlcea în martie 1933. Redactorii revistei sunt V. Antioh și Gabriel Bălănescu. În articolul-program, Săgeți indicative, se spune: „Pentru ce încă o revistă?... Pentru o cauză tot publică. O cauză culturală”, obiectivul fiind: „Nu stil, nu conținut. Descoperita trăire interioară. O săpare cu încă câteva palme în necunoscutul sufletesc.” Poezia este semnată de Gabriel Bălănescu (Lacrimi strivite) și V. Antioh (Sculpturi cu șerpi), proza, de Fabian Paltin (Masa, fragment din manuscrisul Internatul), iar eseistica de Eugen Ionescu, căruia i
INCRUSTARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287541_a_288870]
-
imagistică specifică dezagregărilor vizionare expresioniste. Premoniția sfârșitului răsună obsesiv: „Cu ultimul răsuflet al muribundului mi-am amestecat respirația,/ Din sursele de pe urmă ale ființei își trage seva poemul meu” (De mai puțină crezare). Chiar și în relația erotică expierea copleșește trăirea sentimentului („Sunt locuit de tine ca de moarte” - Nespusul), totuși pasul apropierii de ființa iubită emană candoare și o emoționantă delicatețe („Cortul tău e o piramidă cenușie/ Al cărei lacăt îl deschid cu o floare” - Mască). Fără să fie trecut
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
1976), cuprinzând povestiri și nuvele, se înscrie pe o linie (oarecum) tradițională a prozei ardelenești. Romanul Nunta (1980) va reprezenta o cotă de altitudine în creația sa. Inspirându-se din viața satului contemporan, D. este interesat mai mult de universul trăirilor intime, afective ale țăranilor, decât de transformările mediului rural. Bătrânul Irimie își presimte sfârșitul și, rămas de mult văduv, o cheamă pe Lucreția, fiica sa, de la oraș, s-o revadă înainte de a muri. În așteptare, Irimie își rememorează frânturi din
DAMIAN-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286667_a_287996]
-
principal este neștiința de a ne pregăti fizic, spiritual și volitiv pentru această etapă de concentrare, neștiință ce se acumulează printr-o dozare nejudicioasă a efortului diurn, printr-o suprasolicitare sau subsolicitare a disponibilității creative, din anxietăți afective, aspirații și trăiri submediocre, dintr-o anormală „ecologie” a timpului liber. Performanța umană În planul exercițiului profesional, dar și al actului creativ, se Întemeiază pe reînvățarea, reinstruirea și readecvarea rapidă a disponibilităților creative și pe relansarea competențelor, În funcție de reevaluarea propriilor motivații. Relațiile interpersonale
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
inventar să constituie și corpusul liricii populare românești. C. este atestat documentar abia în Evul Mediu, dar apariția sa este mult mai veche, confundându-se cu primele manifestări artistice. Fiind însă specia cea mai receptivă la actualizări, permanent ecou al trăirilor individuale, c. nu păstrează elemente arhaice care să-i probeze vechimea. În existența fiecărui c. se constată o perioadă de intensă circulație, după care piesa respectivă intră în fondul folcloric pasiv, pentru ca în mod spontan să fie preluată fragmentar sau
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
în ceea ce se poate numi „literatură moldoveană”, prin modul de a percepe natura și sensul vieții, atât în poezie, cât și în proză. A rămas de altfel, în plan biografic, ieșeancă de-a lungul întregii vieți. Nostalgia traiului patriarhal, profunzimea trăirilor, liniștea care acoperă furtunile din adâncuri, contemplarea anotimpurilor și a viețuitoarelor fac parte din alchimia sufletească a spațiului care l-a dat pe M. Sadoveanu. Umorul gentil al scriitoarei a fost deseori apropiat de cel al lui G. Topîrceanu. O
CAZIMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286152_a_287481]
-
filon al poeziei lui C.-R.: celebrarea tradiției. Efuziuni lirice și sugestii metaforice relevă relația organică, esențială, cu pământul natal a unui eu dezindividualizat, identificat cu duhul înaintașilor. Peisajul terestru sau cosmic, rotirea anotimpurilor, roadele câmpului, contactul cu spiritul locului, trăiri intime sunt distilate în imagini animate de lumini și culori. Proiectate pe acest fundal, meditațiile asupra timpului, a îmbătrânirii și morții își atenuează dramatismul. Reprezentări alegorice ale condiției poetului afirmă statutul deosebit al acestuia. El plătește cu propria ființă călătoriile
CERNA-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286172_a_287501]
-
postum, în 1988. Cu excepția câtorva (reluate din volumele anterioare), versurile atestă o maturizare poetică implicând conștientizarea imensei semnificații a actului creator. Astfel, amenințarea iminentei morți biologice nu îi provoacă poetului stări de anxietate, de depresie, ci, dimpotrivă, o febrilitate a trăirii prin artă, menită a-l îndreptăți să exclame în final „Non omnis moriar” (Horațiană). SCRIERI: Vitralii, București, 1967; Ecourile, București, 1976; Parafă, București, 1988. Repere bibliografice: H. Grămescu, Constantin Chioralia, „Vitralii”, LCF, 1967, 36; H. Zalis, „Vitralii”, VR, 1967, 11
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
ca material poetic, C. a fost definit, în consecință, drept „cel mai doinașian dintre poeții tinerei generații” (Ștefan Borbély) ori ca o „candoare ce conservă puritatea simțirii în propriul ei exil”, „candoare” fascinată de „scufundarea în lucruri”, de „mistuirea în trăire”, în „contopirea cu preajma mirifică” (Ștefan Aug. Doinaș, pe coperta a patra a volumului Lamura, 1983). Aluviunile livrești, invazia conceptelor și voința de filosofare poematică erau caracteristici prea puțin prezente la debutul autorului cu Sălaș în inimă (1976), când tinerețea
CHIFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286194_a_287523]
-
cenzurează prin inteligență impulsurile și instinctele, tema dominantă a poetei a rămas iubirea neinhibată de vreo prejudecată, dar tratată cu umor sau cu melancolie. De la epoca inocenței la cea a dezgustului, se păstrează o lăcomie niciodată satisfăcută de senzații, de trăiri, de porniri în ordinea experienței directe sau a celei intelectualizate, o nemăsurată poftă de dragoste. Acidă și sentimentală concomitent, cu „un ochi de sulf și altul de tandrețe”, poeta refuză să se falsifice adaptându-se la conveniențe. Curajoasă, sfidătoare adesea
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
simbolice din ce în ce mai halucinant-coșmarești: „Pietricica spaimei/ mi-a intrat în talpă./ Șchioapăt tot mai tare/ prin această lume./ Cui să-i fie milă/ de-o cămilă șchioapă,/ chiar dacă deșertul/ n-are pic de apă?” Livrescul, sursă esențială de inspirație, filtru al trăirilor, nu sugrumă însă spontaneitatea și capacitatea asociativă. Perceperea lumii prin intermediar cultural, sfidarea tabuurilor, umorul negru orientează și selecția textelor traduse. Capacitatea de invenție lingvistică este cu totul remarcabilă. Inventatoare a unei limbi personale, visată de toți poeții, „limba spargă
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
activ al Societății Scriitorilor Români. Debutul lui este găzduit în 1925 de revista „Gândirea”, fiind vorba de poezia Singur, ce va apărea și în placheta Adânc împietrit, din 1932. C. este un poet, chiar dacă unul în proces de autodefinire, cu trăiri entuziaste, cu angoase și incertitudini pe care le analizează detașat, consecință probabilă a structurii sale de om de știință. Din orice vers răzbate temperamentul violent al unui om mândru, bătăios, adesea cu o atitudine sfidătoare, de respingere a divinului. Chiar
CIOCALTEU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286243_a_287572]
-
au cunoscut mai multe ediții antume. Cele mai numeroase secvențe sunt descrieri lirice ale unor aspecte din viața rurală sau din natură, portrete de copii și animale, scăldate într-o duioșie care, în pofida unor improprietăți stilistice, poate sensibiliza prin sinceritatea trăirii. O altă categorie o constituie micile scene în care este ilustrat traiul greu, la limita umanului, al unor familii de țărani, în imagini pline de amănunte mișcătoare. Câteva povestiri (Pentru simbrie, Din dragoste, Inimă de mamă, Izvodul morții) sintetizează cam
CIOCARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286251_a_287580]
-
într-un demers previzibil. „Pentru identificarea răspunsului, în acest din urmă caz, nu este necesar decât un efort de reactualizare a unor scheme însușite anterior, de aplicare a lor, pe când o situație-problemă desemnează o situație contradictorie, conflictuală, care rezultă din trăirea simultană a două realități (de ordin cognitiv și motivațional) incompatibile între ele - pe de o parte, experiența anterioară, iar pe de altă parte, elementul de noutate și de surpriză, necunoscutul cu care este confruntat subiectul, ceea ce deschide calea spre căutare
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
De Bono ne prezintă cele șase ipostaze: 1. Pălăria albă se centrează pe fapte, pe necesarul de informații și pe privirea obiectivă adusă de acestea. 2. Pălăria roșie trimite spre intuiție, sentimente și emoții. Cursantul se focalizează astfel pe propriile trăiri, fără a fi nevoie să le argumenteze. 3. Pălăria neagră obligă cursantul la judecată și prudență - trimite deci spre logică pesimistă. 4. Pălăria galbenă se bazează pe o logică pozitivă. Rolul presupus de ea este acela de a privi înainte
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
imaginăm o observație obiectivă sută la sută (mai ales dacă sunt supuse observării procese sociale), aceasta ar fi rigidă, în mare măsură neimplicativă pentru cel care învață și - nu în ultimul rând - am pierde accesul la un mare număr de trăiri personale, la modul de a percepe, gândi și de a fi al cursantului nostru. O soluție la această dilemă o constituie necesitatea folosirii unui protocol de observare (o listă a fenomenelor ce trebuie observate), ceea ce aduce un plus de rigurozitate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reale); din aceste considerente, recomandăm combinarea celor două tipuri de observare. În plan social, se regăsește și un al treilea tip - intitulat „observare participativă” -, util atunci când cursanții doresc să observe aspecte ale vieții sociale și să înțeleagă/aibă acces la trăirile și sentimentele celor implicați în situațiile respective. Acest ultim tip de observare poate fi conceput drept un procedeu în cadrul altor metode (studiul de caz, simularea, experimentul etc.). 6.4. Metoda ancheteitc "6.4. Metoda anchetei" Ancheta reprezintă o metodă instrucțională
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
esteticește (cu, desigur, unele stângăcii). Caracteristică e metafora prozastică în care termenul comparat, având un înțeles abstract, e substituit de un comparant concret (de pildă, alcătuiri ori fenomene naturale, geologice, tectonice, meteorologice sunt utilizate pentru a semnifica metaforic sentimente sau trăiri intense); procedeul comportă riscul grandilocvenței nepotrivite, risc asumat și evitat cu iscusință. Ar mai trebui remarcate însușirile de cântăreț inspirat al combustiilor erotice, umorul discret și amar, de calitate, recurgerea, convingător susținută artistic, în cadrele modernității, la patrimoniul mitico-folcloric al
GHERMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287249_a_288578]
-
predominant secundară (creșterea în creșe, grădinițe, apoi perioada petrecută în școală, internate etc.) în raport cu socializarea primară. Înstrăinarea de familie cunoscută în copilăria petrecută în perioada comunistă are acum un dublu circuit: prelungirea ei în locurile străine unde lucrează asociată cu trăirea aceluiași sentiment de către proprii lor copii. Ce este mai important: un câștig financiar și material mai mare sau o creștere a copiilor într-un mediu familial bine structurat în prezența ambilor părinți? Este o întrebare la care părinții de astăzi
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce credem despre posibilitățile oamenilor de a deveni fericiți? Vom explora ambele întrebări în două anchete sociologice diferite - și anume, Barometrul Opiniei Publice din mai 2005 și Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizate de Fundația pentru o Societate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
convorbiri telefonice cu părinții plecați sunt insuficiente), ceea ce afectează negativ personalitatea prezentă și viitoare a copilului. De altfel, printre cele mai vizibile efecte ale absenței părinților asupra copiilor se remarcă: absenteismul școlar, rezultate slabe la învățătură, acte de indisciplină, autoizolare, trăirea sentimentelor de frustrare (mai ales în plan emoțional), etichetări și marginalizări din partea colegilor, depresii, suicid. Pornind de la această realitate, oamenii de știință își pun problema viitorului familiei românești. Încă din 1978 (59), M. Voinea vorbea de o restructurare a dimensiunilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Femeia” și „Căminul” (1948-1950), apoi, mai bine de două decenii, la „Săteanca”. Prima ei carte, romanul Racul, apare târziu, în 1970. Temele prozei semnate de A. - solitudinea, bătrânețea, culpa morală, spațiul închis, feminitatea ratată social, dar împlinită din unghiul unei trăiri meditative - conferă acestui univers, limitat în aparență, o anume profunzime a sondării psihologice. Componentele realului, fără să fie pretexte analitice, potențează totuși notația caracterologică pe linia detectării unui nucleu dilematic al ființei. Tehnica de creare a psihologiilor compozite, speculate lucid
ALEXANDRU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285245_a_286574]
-
versuri Țărmul dinspre cer (1991), cultivând o poezie în notă tradiționalistă, sub vizibila influență a prelucrării motivului religios ortodox din universul liric al lui V. Voiculescu sau al lui Sandu Tudor, fără ca poetul să atingă, decât rareori, vibrația autentică a trăirii mistice. Exploziv-decorative, versurile reflectă un gândirism târziu, epigonic. SCRIERI: Țărmul dinspre cer, Washington DC, 1991; The Image and Likeness of Fr. Stăniloae’s Theology, Detroit, 1994; The Unknown Continent, Detroit, 1994; Diorame și eseuri teologice și literare, Washington DC, 1996
ALEXE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285248_a_286577]