14,859 matches
-
și fierbinte, pe când în cel rece aduc mase de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
de aer rece și umed. Rețeaua hidrografica a satului este compusă din pâraiele Horăit, Hatnuța și Hanțica. Pârâul Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Horăit străbate zona vestică a satului, izvorând din dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
dealul cu același nume și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil, se varsă în iazul Grănicești. Pârâul Hatnuța izvoraște la E de sat, din locul numit “pârâul Cojocei” și se varsă în râul Suceava, după ce, în prealabil se varsă în iazul Șerbăuți. Alimentarea pâraielor se face în principal prin surse de suprafață, formate din apa precipitațiilor, un rol important avându-l și apele subterane Solurile evidențiate pe teritoriul satului aparțin claselor molisolurilor (cernoziomoid) argiluvial), solurilor argiloiluviale (soluri brune luvice
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
satului Hănțești este cuprinsă într-un act de danie emis la Suceava, la data de 15 iulie 1431 de către domnitorul Moldovei, Alexandru cel Bun. În estul comunei curge râul Siret care formează limita administrativ-teritorială a județului Suceava, în care se varsă râul hantesti care străbate satul Hănțești. Fauna este reprezentată de mistreți, cerbi, căprioare, iepuri, vulpi, rozătoare etc. Terenurile arabile au calitate medie. Activitățile mai importante ale cetățenilor sunt cultivarea plantelor, creșterea animalelor, prelucrarea lemnului. Satul Berești este așezat la o
Comuna Hănțești, Suceava () [Corola-website/Science/301959_a_303288]
-
valea pârâului Aninoasa. Hidrografic, apa cea mai importantă care trece prin localitate este pârâul Pesceana care își are originea în partea de nord a comunei Pesceana. Pârâul străbate comunele Pesceana, Glăvile, Amărăști, Crețeni, Sutești și extremitatea sudică a municipiului Drăgășani, vărsându-se în râul Olt. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Amărăști se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,7%). Pentru 2,25% din populație
Comuna Amărăști, Vâlcea () [Corola-website/Science/301973_a_303302]
-
este străbătută de nenumărate văi, pâraie, izvoare toate făcând parte din bazinul Oltului. Un din cele mai însemnate văi din Loviștea este Boia, care izvorăște din versantul sudic al masivului Scara-vecin cu Negoiul, strânge toate izvoarele și văile și se varsă în râul Olt. Un afluent al Boii care vine dinspre răsărit și izvorăște din muntele Clăbucet, este valea Boișoara, de unde și-a luat denumirea și satul Boișoara. Cum în general denumirile localităților sau ținuturilor s-au luat de la numele apelor
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
document în care se pomenește pentru prima dată de locuitorii Câinenilor. Domnitorul Neagoe Basarab întărește așezămantul făcut de Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, prin care se stabilește hotarul dintre Țara Românească și Tansilvania în ”locul unde curge Râul Vadului și se varsă în apa Oltului și se unesc toate la Valea Genunei, care este mai sus de Câineni”. Tot pe acest drum ancestral, Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a încercat să cucerească "Terra Transalpina" a lui Basarab I, însă în bătălia
Comuna Câineni, Vâlcea () [Corola-website/Science/301996_a_303325]
-
Cluj, Transilvania, România. Satul este situat la 17 km nord de Cluj, așezat pe fundul căldării, ce se adâncește între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
107M (care face legătura între DN1 și DN75, ajungând la Aiud), la o distanță de 12 km vest de municipiul Cluj-Napoca, pe Valea Lonii (numită și Valea Feneșului), care izvorăște de pe teritoriul satului Plopi din comuna Valea Ierii și se varsă în Someșu Mic, după ieșirea din sat. Suprafața satului este traversată de DN1, la nord de intravilan. Someșul Mic își are cursul mai spre nord. Autostrada "Transilvania", București - Brașov-Borș-Budapesta (A3) trece pe la vest de vatra satului. Lungimea autostrăzii pe teritoriul
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
zona depresiunilor intracarpatice. Pârâul Baraolt este un curs de apă tipic montan, și are o lungime de 31 de km. Izvorăște din Munții Harghitei de sud, având un bazin collector cu o suprafață de alimentare de 224 km², și se varsă în râul Olt, în zona localității (jud. Brașov). În zona Biborțeni se întâlnește cu apa pâraileor Agriș (dinspre nord) respective Bodoș și Bățani (dinspre est și sud). Densitatea rețelei hidrografice în această parte a Bazinului Baraolt variază între 0,20
Biborțeni () [Corola-website/Science/300371_a_301700]
-
limita hotarelor, unde masele au alunecat pînă în lunca pârâului numit "La Rât”, determinind reducerea înălțimii culmilor și atenuarea energiei reliefului. Rețeaua hidrografica a satului este reprezentată prin cursuri de pâraie din bazinul superior de recepție al afluentului ce se varsă, la Bonțida, în Someșul Mic . Cursurile de apă, în formă de evantai se adună din hotarul satului, urmând direcția nord - est și unindu-se spre Suatu cu alti afluenți, continuând direcția spre podul Ghirișului, Căianu, Gădălin și Bonțida. Linia de
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
de pe teritoriul comunei Breasta este relativ săracă. În afara râului Jiu, care doar mărginește teritoriul comunei spre est, este reprezentată de râul Raznic, care își adună apele din zona limitrofă a județelor Mehedinți și Dolj, drenează valea de la Busu-Grecești-Raznic-Breasta și se varsă în Jiu la ”Biserica părăsită”, sub dealul Nicodin. Pe partea dreaptă primește pâraiele Brabova, cu Urdinița și Merețel de pe valea Gogoșu-Sopot. Debitul este în general redus, dar, în timpul ploilor abundente și în perioada topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează. Apa freatică este, de regulă, potabilă și se întrebuințează în gospodării. În ultimii ani s-au forat la mari adâncimi și s-a
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
dealurile în Dealurile Motrului,catre Motru și Jiu și dealurile drenate de Jilț și afluenții săi (Jilțurile) din dealul Bujorăscu și mai din amonte. În general, rețeaua hidrografica a acestei zone e tributara râului Jiu. apă Tismanei, prin canalizare, se varsă și ea în Jiu precum Jilțul, în apropiere de satul Borăscu, la sud de Mătăsari. Apele freatice din zona Jilț au adâncimi mici, de până la 3m, ca și în zona imediat depresionara subcarpatică.Locuitorii se foloseau de această pânză freatică
Comuna Mătăsari, Gorj () [Corola-website/Science/300462_a_301791]
-
Piscoiu este un sat în comuna Stejari din județul Gorj, Oltenia, România. Piscoiu este un sat în comuna Stejari, situat pe valea râului Amărăzuia, care se varsă în râul Amaradia. Este situat în regiunea de deal subcarpatică, la o altitudine de circa 240 m, în județul Gorj, aproape de granița cu județele Vâlcea și Dolj, la o distanță de 80 km de Târgu Jiu, 60 km de Tîrgu
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
dezamăgit că fiul și moștenitorul său nu-i împărtășea entuziasmul pentru ideile occidentale. Dintr-o dată țarul își pune în minte să-și însoare fiul. Logodnica aleasă este Charlotte-Christine de Braunschweig-Wolfenbuttel. Prințesa, de 16 ani, este foarte înaltă, slabă, ciupită de vărsat, de religie luterană și cu o lumină blândă în ochi. La 14 octombrie 1711 are loc căsătoria, la castelul reginei Poloniei, prințesa electoare de Saxa, nașa miresei. Toată lumea știe că țareviciul este împotriva reformelor lui Petru, că s-a căsătorit
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
prin care Ecaterina I e numită împărăteasă legitimă a toate Rusiile. La 4 martie, după 5 săptămâni de la moartea țarului, timp în care trupul nu fusese acoperit de giulgiu și capacul nu fusese pus pe sicriu, Natașa, mezina, moare de vărsat. Împărăteasa hotărăște ca tatăl și fiica să fie îngropați în aceeași zi. În străinătate, vestea morții lui Petru este primită cu ușurare. În octombrie 1721 Senatul i-a conferit lui Petru titlul de "Împărat și Autocrat al întregii Rusii". Formula
Petru I al Rusiei () [Corola-website/Science/298530_a_299859]
-
în sectorul Belcești sunt Gurguiata, Izmana (Pârâul lui Tomiță; ale cărui ape colectează apele uzate de la canalizarea blocurilor, dispensar și S.M.A.), Coada Râpei ( La Dracea sau Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Râpa Bârladenilor), Putina (paraul Liteni), Bosia, Valea Morii. În sud sunt pâraie care se varsă în Bahluieț: Filiași, Bejeneasa, Valea Turcului. Iazurile de pe Gurguiata pe teritoriul comunei sunt: Savia I, Savia II (Bodaia), Cicadaia, Plopi, Huc. În aceste iazuri se varsă pâraiele: Geana, Dajdia, Bruma, Buhna (Pârâul lui Ciubotă). În scopul protejării comunei de inundații s-a construit pe Bahlui între anii 1971-1976 lacul de acumulare Tansa-Belcești cu o suprafață de 360 ha, adâncime 6-7 m. În trecut o pondere însemnată
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
lacului a atins chiar și 2000 de metri. De-a lungul mileniilor însă, pe fundul său s-au depus aluviuni care l-au ridicat până la nivelui actual. Lacul Baikal își datorează abundența de apă celor 336 de râuri care se varsă în el, dintre care cele mai importante sunt Selenga, la sud-est, și Angara Superioară, la nord. Unicul râu care curge din lac mai departe (în partea sa sud-vestică) este aceeași Angara, afluentul fluviului Enisei. La nord de lac tronează două
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
km adâncime ,dar cu timpul s-a umplut cu aluviuni;fosilele micilor creaturi din aceste depuneri îi indică vârsta.Izvoarele fierbinți și frecventele cutremure slabe demonstrează că falia este încă activă.Din cele 336 de râuri și fluvii ce se varsă în lacul Baikal,unul singur izvorăște din apele sale:Angara. Lacul Baikal a fost descoperit în anul 1643 de către K. Ivanov și V. Kolesnikov, iar în 1675, cunoscutul călător și diplomat român Nicolae Milescu Spătarul, cunoscut în descrierile în limba
Lacul Baikal () [Corola-website/Science/298660_a_299989]
-
de Verulamio", "vice-comitis Sancti Albani" (Londini: În officina Ioannis Haviland) [DAS]. Redactează "Historia denși et rări" [HDR]. 1624 Decembrie-Publică "Apophthegms new and old" (London: Printed for Hanna Barret, and Richard Whittaker) [Apo] și "The translation of certaine Psalmes into English verse" (London: Printed for Hanna Barret, and Richard Whittaker; OFB VIII: 281-290). Redactează "Considerations touching a War with Spain" (SEH XIV:469-505), "Magnalia naturae" (SEH III: 167-168). 1625 27 martie-Moare Iacob și îl succedă fiul său, Carol I. Aprilie-Bacon este destituit
Francis Bacon (filozof) () [Corola-website/Science/298635_a_299964]
-
operat de Departamentul Statelor Unite pentru Agricultură. Marile Cascade ale Râului Potomac sunt situate în amonte, în nord-vestul Washington-ului. În timpul secolului 19, Canalul Chesapeake și Ohio, care începe din Georgetown, a fost folosit pentru a permite traficului șlep să se verse în cascade. Washington este localizat în zona de climat subtropical umed (Köppen: "Cfa"), având patru anotimpuri distincte. Clima sa este tipică zonelor americane din mijlocul Atlanticului. Districtul este situat în zona de climat fertil 8a, lângă centrul orașului, iar zona
Washington, D.C. () [Corola-website/Science/298664_a_299993]
-
Barcău (magh. Berettyó) sau Beretău este un râu care izvorăște în partea nordică în Munții Apuseni, în comuna Sâg din județul Sălaj și județul Bihor. În Ungaria se varsă în râul Crișul Repede. Are o lungime de 134 km. Pe parcursul său străbate Dealurile de Vest, Câmpia de Vest cu localitățile mai importante Suplacu de Barcău, Marghita și Berettyóújfalu. Râul Barcău se formează dintr-o serie de izvoare situate în
Râul Barcău, Criș () [Corola-website/Science/298718_a_300047]