15,959 matches
-
Kaspar Hauser (1991). Poemele au o respirație amplă, vizionar-epopeică asupra genezei, la care omul este părtaș ca unealtă a răului („Triumf al Răului ce și-a ales sediul în spirit” - Astrul nomad), iar poetul se simte nevoit a ispăși „nevrednicia verbului” de a fi „părtaș la peanul luminii” și nesăbuința de a se lua la întrecere cu vocile tenebrelor („De plânge Demiurgos...”). Orfismul, de care vorbea cu îndreptățire I. Negoițescu, se pliază pe expresia unor experiențe ritualice, într-o structură aparent
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
Prima lui carte este placheta Darul fecioarei (1963), în care, ca și în Ursitoarele (1965), se arată preocupat de poetizarea cotidianului, promovând estetica faptului „prozaic”. Volumele care urmează încheagă imaginea unui poet al esențelor, deschis spre formulele liricii moderne: Sunt verb (1968), Partea noastră de zbor (1974), Mândrie și răbdare (1977), Altoi pe o tulpină vorbitoare (1978), Coroana de umbră (1982), Poezii și poeme (1986). Caracterizându-se prin îndrăzneala experimentului artistic și gravitatea ideilor, prin ineditul opticii și tensiunea „stărilor totale
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
spirituale între doi creatori de naționalități diferite. Ca traducător, D. a transpus poezii și poeme aparținând lui Pablo Neruda, Iannis Ritsos, J. Martinchiavicius, Imants Ziedonis, Vladimir Solouhin ș.a. SCRIERI: Darul fecioarei, Chișinău, 1963; Comoara, Chișinău, 1964; Ursitoarele, Chișinău, 1965; Sunt verb, Chișinău, 1968; Versuri, Chișinău, 1970; Dar mai întâi..., Chișinău, 1971; De-a baba iarba, Chișinău, 1972; Un spic în inimă, Chișinău, 1973; Partea noastră de zbor, Chișinău, 1974; Îngânduratele porți, Chișinău, 1975; Pâinea, Chișinău, 1976; Mândrie și răbdare, Chișinău, 1977
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
Chișinău, 1982; Pâinea în două cânturi (în colaborare cu Imants Ziedonis), I-II, Chișinău, 1984; Cavaleria de Lăpușna, Chișinău, 1985; Scrieri alese, I-II, pref. Eliza Botezatu, Chișinău, 1985; Poezii și poeme, Chișinău, 1986; Aștept un arici, Chișinău, 1988; Sunt verb, îngr. și pref. Ion Ciocanu, Chișinău, 1990; Melcul și steaua, Chișinău, 1996; Rânduri de rând, București, 2000; Coroana de umbră, pref. Mihai Cimpoi, București, 2002; Saltul din efemer, Chișinău, 2003. Traduceri: Pablo Neruda, Patru anotimpuri ale inimii, Chișinău, 1969, O
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
Ana Bantoș, Creație și atitudine, Chișinău, 1985, 91-104; Mihai Cimpoi, Piramida logică a lui Platon (Gânduri pentru un portret al lui L. Damian), „Nistru”, 1987, 7; Mihail Dolgan, Creația scriitorilor moldoveni în școală, Chișinău, 1989, 4-108; Ana Bantoș, Avatarurile descoperirii verbului, „Basarabia”, 1993, 4; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 194-195. M.Dg.
DAMIAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286663_a_287992]
-
tragic al epocii noastre”, Nicolae Iorga, Un singuratec, C. Stere, Parodia lui Dorian Gray. N.D. Cocea, Poezie și politică. Octavian Goga. Timbrul inconfundabil al gazetarului de la „Curentul” se regăsește mai ales în cronica literară, gen practicat vreme de câteva decenii. Verbul acid al lui Pamfil Șeicaru vizează acum, „la zece ani de când asupra țării s-a așezat stăpânirea haină a străinului”, concesiile făcute regimului comunist de către mari creatori: Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (2/1954), Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (24-25/1958
CARPAŢII-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286125_a_287454]
-
fluiditate și acuratețe, traducerile autoarei captează spiritul și sonoritatea originalului, ilustrînd o gamă literară diversă, de la varietatea lexicală a lui I. Creangă la concentrarea textului lui V. Voiculescu, coborând în tiparele arhaice ale limbii basmului și revenind apoi la concretețea verbului în transpunerea operei lui Mihail Sebastian. Textele humuleșteanului Creangă își păstrează, în limba engleză, plasticitatea și savoarea, căci traducătoarea rezolvă dificultatea redării termenilor regionali, a numelor personajelor, a structurilor lexicale și sintactice idiomatice, recompunând, prin fantezie și inventivitate, culoarea și
CARTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286131_a_287460]
-
După Rogers, unele forme de învățare par a fi cognitive într-un mod primar; în primul rând, fixarea anumitor asociații. Un copil poate învăța literele și numerele astfel: ulterior, el poate învăța regulile pentru a rezolva o ecuație binomială sau verbele neregulate din franceză. Oricare dintre aceste forme de învățare îl schimbă într-o măsură foarte mică. Acestea sunt precum silabele fără înțeles de sine stătător pe care psihologul îl pune să le învețe ca participant la un experiment. Sunt preluate
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Cu „măști” închipuite parcă de Munch, Ensor, Nolde. Totul, în haloul propriu acestor scrieri ce tânjesc după crepuscul. Pictor de rafinate viziuni, aspirând spre esențe, G. este, potrivit lui Gheorghe Grigurcu, și „un scriitor din stirpea pe cale de dispariție a orfevrilor verbului”. Șartul narațiunilor sale, în care Iașii respiră prin toți porii, vine și din fina lor modulație. Condusă cu eleganță și bun gust, ritmată în subtile lentori, fraza nici nu are nevoie de semnătură ca să-și releve grifa. SCRIERI: Arlechin în
GHEORGHIU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287238_a_288567]
-
contemplare activă a lumii; ludicul își face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare a verbului”, sună subtitlul), poetul căutând toposul mântuitor, în spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
face simțită prezența, fără a se renunța însă la notarea exactă a stărilor complexe, la taină și mister. A patra carte de poezie din 1997, Grup nominal, este gândită ca o revoltă împotriva dominației verbelor („7 formule de exorcizare a verbului”, sună subtitlul), poetul căutând toposul mântuitor, în spirit de haiku. Mitologia e deplin stăpână în Cornetul cu înghețată al lui Polifem (1999), dar referința e mai mult ironică, fiind mereu induse trimiteri la cotidian. Versurile lui A. prezintă un poet
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
îi vizează mai ales pe scriitorii bănățeni contemporani. SCRIERI: Ideografii lirice contemporane, Timișoara, 1977; Ecorșeu, Timișoara, 1997; Îndreptar de navigație pentru uzul somonului albinos, Timișoara, 1997; Istoria naturală și alte poeme, Timișoara, 1997; Grup nominal (7 formule de exorcizare a verbului), Timișoara, 1997; Cornetul cu înghețată al lui Polifem, Timișoara, 1999; Eseu asupra colinei cu ulmi, Timișoara, 1999; Pretendenții la coroană. Poeți români contemporani, Timișoara, 1999; L’Art de la séduction, tr. Maria Țenchea, pref. Ion Pop, Timișoara, 2002; Legăturile primejdioase, postfață
ALEXIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285254_a_286583]
-
de la 1200 la 1450. 3. Simbolism religios posibil sau sigur prin context (Întrupare, uneori într-un ansamblu marial): tânără fată și unicorn, cu sau fără vânători, fără urmărire în fugă, de la 1200 la 1450. 4. Alegorie religioasă explicită: Maria și Verbul unicorn, cu un înger, în general vânând acompaniat de câini, de la 1200 la 151. 5. Reprezentări profane (câteva aluzii religioase posibile), cu sau fără vânătoare și câteva cazuri de asocieri cu purificarea apei, de la 1450 la 1900"42. Dacă am
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trebuie discutat: legitimitatea alegerii Strutocamilei ca epitrop în împărăția animalelor. Doar că, luând cuvântul pentru a se apăra, strania creatură se dovedește a nu fi deloc "scurtă și puțină la voroavă", ci, dimpotrivă, nu doar pricepută, ci chiar cu un verb tăios, care provoacă mari dureri de cap celor puternici. Sunetele acute ale vocii sale se conjugă perfect cu ascuțișul opiniilor incomode pe care le proliferează. Liliacul este disidentul prin excelență, revoltatul care își păstrează demnitatea cu orice preț. El nu
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cu reflecția teoretică. Există un foarte interesant studiu de imaginar lingvistic al lui Gilles Philippe care urmărește supraviețuirea unor teme ale geniului francez al limbii în secolul al XX-lea. Titlul face aluzie la vechiul mit al sintaxei naturale: Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-194051. Ipoteza centrală e că la sfârșitul secolului al XIX-lea discursul literar a asimilat instrumentele gramaticii pentru a putea descrie funcționarea operelor literare; în opoziție cu o știință a literaturii care miza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
care miza pe resursele figuralului, ale vocabularului sau ale prozodiei, s-a constituit o critică care se baza în evaluarea textelor poetice pe modalitățile de dispunere a pozițiilor în frază și pentru care mitologia franceză a ordinii sintactice "firești" subiect/ verb/ complement a devenit parte a unui dispozitiv descriptiv. Or, ceea ce constată Gilles Philippe e că acest "moment gramatical" al practicilor de lectură se încheie la începutul anilor '50, odată cu emergența primelor manifestări ale unui "moment semiotic" în textele lui Roland
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Pentru înțelegerea acestei idei și mai ales a modului ei de funcționare, mă sprijin pe explicațiile date de Jacques Rancière, probabil cele mai clare de care dispunem în prezent. În La chair des mots (1998) filosoful francez demonstrează logica încarnării Verbului: acțiunile unui personaj devin poezie în măsura în care valoarea lor descriptivă e dublată de una profetică. Exemplul pe care îl dă e cel al unui episod biblic, arca lui Noe99. Ca fapt biografic, arca e obiectul unei fabricații și ea implică descrierea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
traducere de Sanda Ignat, Limes, Cluj-Napoca, 2013. Petrescu, Ioana Em., "Perspectivă eroică și perspectivă ironică în opera lui N. Bălcescu" (1972), în Configurații (1981), ediție îngrijită de Ioana Bot, Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca, 2015, pp. 101-106. Philippe, Gilles, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. Philippe, Gilles, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. Pigman III, G.W., "Versions of Imitation in the Renaissance", Renaissance Quarterly, vol. 33
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ibidem, p. 8. 49 Ibidem, pp. 24-25. 50 Galin Tihanov, "Why Did Modern Literary Theory Originate in Central and Eastern Europe? (And Why Is It Now Dead)?", Common Knowledge, vol. 10 (2004), nr. 1, pp. 61-81. 51 Gilles Philippe, Sujet, verbe, complément. Le moment grammatical de la littérature française 1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. 52 Georges Didi-Huberman, Peuples exposés, peuples figurés, Minuit, Paris, 2012. 53 Ibidem, pp. 243-244. 54 Ovidiu Bîrlea, Istoria folcloristicii, Editura Enciclopedică Română, București, 1974, p. 119; și de asemenea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
este greu acceptat 49. Se cuvine să fii îmbăiat, să-ți schimbi hainele pentru a fi integrat în casa gazdei și asta oferă o gazdă demnă de acest nume la Homer. Hans-Dieter Bahr50 amintește faptul că în germană exista un verb pe care frații Grimm îl menționează în dicționarul lor, entgästen. Însemna scoaterea hainelor celui care era primit, urmată de dăruirea altora noi, ale gazdelor "în așa fel încât la exterior nu mai avea aspectul unui musafir". Această schimbare de haine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
obstacol mai inocent, dar la fel de constrângător, ospitalitatea prea zeloasă a gazdei, care se înțelege nu neapărat în primele cânturi (3 și 4), dar în principal în cântul 15, atunci când tema reținerii musafirului face obiectul câtorva episoade în aventurile lui Ulise. Verbul kateruko (κaτερυκω), a reține, este o expresie puternică pentru a desemna această preocupare a gazdei de a-și apropria invitatul, același folosit pentru Calipso, și, într-o manieră generală, pentru a desemna obstacolul față de nostos. Prima intervenție a lui Nestor
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi utilizat la studiul 32 codurilor. în acest caz o metodă similară cu a fonologilor ne permite să descoperim în universul semantic al limbii axe semantice - spre exemplu: axa culorilor, a poziției obiectului asupra căruia se exercită acțiunea exprimată de verb, a modalității (autorizația sau ordin), conjugării ș.a. -și pe ele atâtea poziții câte praguri semnificative a căror trecere implică schimbarea enunțului. Cu toate acestea, semantica structurală, aplicarea metodelor structuralismului lingvistic la nivelul universului semantic al limbilor, nu poate fi o
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
sistem, ca la Saussure, sau un cod servind comunicației, ca la fonologi, cât o combinatorică. Obiectul lingvisticii devine cel de a descoperi regulile combinării, anumite posibilități și imposibilități de grupare, și, din această perspectivă, conceptele gramaticii tradiționale - articol, substantiv, adjectiv, verb etc. 33 - pot fi redefinite pur lingvistic. Glossematica pornește de la definirea enunțului drept cea mai mică unitate de semnificație susceptibilă de a constitui singură, fără alte asocieri, un discurs și continuă prin a defini noțiunile gramaticale prin rolul lor în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
creditează ceea ce interpretează cu conștiință - chiar și obiectul este considerat un Altul printr-un fel de "animism" care îl înzestrează cu profunzimea conștiinței - pe când știința disecă chiar și omul ca pe un obiect. Rădăcinile termenului de hermeneutică se află în verbul "hermeneuein" (gr.), care se referă la substantivul "hermeneus". Conform lui Heidegger, printr-un joc al gândului putem asocia "hermeneutica" cu zeul Hermes, fiu al lui Zeus și al Pleiadei Maya, cu rol de a media între oameni și zei, ca
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
cult. Cultul se întemeiază pe sentimentul de respect pe care îl avem în fața unei persoane deosebite care merită considerație și prețuire. Sentimentul respectului se manifestă printr-un anume comportament. În limba româna, cuvântul cult vine de la participiul trecut (cultum) al verbului latinesc colo, -ere, care înseamnă a cultiva, a îngriji, a respecta, a adora. Când se referă la persoanele divine, cultul devine cult religios. Prin cult religios sau divin înțelegem orice acte, cuvinte, forme, rânduieli și slujbe prin care se cultivă
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]