14,325 matches
-
particulă subatomică se deplasează foarte repede, supraviețuiește mai mult până la dezintegrare, deoarece ceasul ei funcționează mai lent. De asemenea, s-a observat că un ceas foarte precis rămâne în urmă încetul cu încetul dacă se află într-un avion care zboară cu viteză foarte mare. Teoria lui Einstein funcționează. Există totuși o posibilă problemă: zero. Când o navă spațială se apropie de viteza luminii, timpul se scurge din ce în ce mai încet. Dacă nava s-ar deplasa cu viteza luminii, fiecare bătaie a ceasului
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ajunge nicăieri. Rachetele își aduc propriile provizii de materie pe care să o împingă. Combustibilul arde în motor și este expulzat în spatele navei, propulsând-o astfel înainte, la fel cum aerul scăpat dintr-un balon îl face pe acesta să zboare prin cameră. Dar călătoriile făcute cu risipă de combustibil sunt foarte costisitoare, foarte deranjante din punct de vedere al problemelor pe care le ridică; chiar și îmbunătățirile moderne aduse motorului chimic, cum ar fi motoarele care folosesc electricitate pentru a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
o dată, pentru a înțelege principiu, luăm exemplu de la armata Statelor Unite. Pe măsură ce oamenii înaintează în funcție, de la soldat la - probabil - sergent, locotenent, colonel saugeneral, se bucură de mai multe privilegii. Au însă și mai multe responsabilități, griji și îndatoriri. Președintele Statelor Unite zboară cu Air Force One. Poziția are beneficiile sale. Gândiți-vă la riscurile pe care vi le-ați asumat, investițiile pe care le-ați făcut, orele pe care le-ați muncit, educația pe care v-ați străduit să o câștigați și multiplele
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
unora dintre aceștia pentru programele T.V., pentru video, pentru jocuri pe calculator, modalități de petrecere a timpului liber mai tentante poate decât lectura, cel puțin prin elementul de noutate. Există însă și copii capabili de a-și lăsa imaginația să zboare, copii cu disponibilități creatoare pe tărâmul limbii, dornici de a găsi cuvântul „ce exprimă adevărul”, încrezători în forța ziditoare a rostirii, precum și în capacitatea de a aborda în comunicări proprii resursele expresive ale limbii. Acești copii merită o șansă în
Aripi de fantezie by Corneliu C-tin Ilie, prof. Iulian Cristea () [Corola-publishinghouse/Science/289_a_612]
-
mitologia națională (Jung Siegfried), la teama de invazie (Der Heimat Schuken Gras), amestec de documentar cu ficțiune (narează devastarea unui sat german de la frontiera estică de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni de război. În vis, el se vede zburând cu avionul pe frontul din Franța. Deasupra teritoriilor devastate (sunt folosite filmări din avion), Kulikes
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de către trupele rusești), ba chiar și la comedie - Rentner Kulikes Flug zur Front (Rentierul Kulikes zboară pe front) are ca erou un rentier hapsân care nu vrea să bage un ban în obligațiuni de război. În vis, el se vede zburând cu avionul pe frontul din Franța. Deasupra teritoriilor devastate (sunt folosite filmări din avion), Kulikes e cuprins de groază și, recunoscător armatei germane care a menținut conflictul dincolo de Rin, când se trezește se duce să subscrie 5.000 de mărci
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de creasta unei mașinării uriașe. Un strigăt străbate hala : „Opriți lucrul !”. Montaj rapid cu muncitori abandonând lucrul la strung, la freză, lăsând din mână cleștele gură-de-lup, coborând de pe podurile rulante. Mașini care stau. Mulțimi țâșnind, mereu înainte, frontal, porți care zboară de perete, grilaje care cedează. Răsculații ajung la sirenă. Prim- plan pe sirena care șuieră. Un strigăt : „La vechea topitorie !”. Un muncitor tânăr se agață de o locomotivă mică, de fabrică, ce merge cu spatele către depou. Muncitori alergând pe
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
început de o muzică repezită, burlesque, în derâdere. Sticle înspumate. Din nou bărbații, halbele, țigările, femeia care trăncănește în gura mare. Imaginea începe să se clatine ca și cum operatorul sau chiar aparatul de filmat s-ar fi îmbătat. O ia razna, zboară peste stradă, cade pe o firmă „Icoane și lumânări”, se avântă în înaltul unei biserici, coboară pe fronton, unde e așezat portretul lui Lenin, coboară până în pavaj, urcă din nou pe turlele bisericii, după care pică pe o altă intrare
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
pe Bologa, spânzurătoarea profilată pe cer și SFÂRȘIT. Iată însă cum încheie Rebreanu : Apostol își potrivi singur ștreangul, cu ochii însetați de lumina răsăritului. Pământul i se smulse de sub picioare. Își simți trupul atârnând ca o povară. Privirile însă îi zburau, nerăbdătoare, spre strălucirea cerească, în vreme ce în urechi i se stingea glasul preotului : — Primește, Doamne, sufletul robului tău, Apostol... Apostol... Apostol... Pădurea spânzuraților este, fără îndoială, unul dintre puținele filme mari ale cinematografiei românești. Dar, pliindu-se cerințelor de atunci ale
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
măslin purtam./ Șarg eram în amurgul/ de tamburină./ Mă-mpiedicam în cercuri - cercuri/ desprinse din siluete de cal/ galopând/ ah! în tăceri depărtându-se...” (Elegie). Câteva durități, imagini percutante, oximoronice, tulbură ritmul egal al versurilor: „luna era cu flegmon”, „fluturi zboară, prin țeastă/ triști”, „ca o blană de animal bolnav/ seara cădea pe caldarâm”, „un Hristos cu dinți de cal/ rânjind la stele” etc. Pe măsură ce devine mai dur, poetul devine și mai livresc, iar majoritatea poemelor se desfășoară ca o bufonerie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287651_a_288980]
-
să hotărască modul în care folosesc timpul pe care îl au la dispoziție. În general vorbind, aceștia au o mai mare libertate să dea o interpretare personală rolului lor decât personalul de pe liniile aeriene. Pe de altă parte, pasagerii care zboară cu avionul se așteaptă să aibă siguranță și confortul minim pentru serviciile care le-au plătit, după cum studenții se așteaptă să fie învățați. Mai mult, călătorii se așteaptă să fie serviți într-un anume fel (spre exemplu, să fie tratați
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
de sunete se vedea perfect tehnica maestrului, limba lui aleasă și muzicală, care se supunea și se mlădia mecanicește supt ultimele tremurări ale acelui suflet întunecat. Era o neobicinuită frumuseță de sunete în acea împărechere bizară de cuvinte, din care zburase pentru totdeauna ordinea și suflarea unui înțeles. Atunci am înțeles adânc sensul înfiorător al cuvintelor lui de-odinioară: „Unde-s șirurile clare din viață-mi să le spun! Ah, organele-s sfărmate și maestrul e nebun!” Și când, ostenit de
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Floriilor” cu anul, 1882, întregit iarăși de Veronica Micle, dar de data aceasta cu cerneală violetă. Este o scrisoare veselă, plină de lumină, din care se extrage un pasaj ce-l țintuiește, iarăși, pe poet alături de ziarul său: „Să pot zbura pe trei zile la Iași, tare-aș veni. Dar mai mult de trei zile n-aș avea, pentru că eu nu am vacanțe, ci trebuie să trag ca catârii, greu la vale și greu la deal.” (Vezi tot acolo, p. 241
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cu furtune, vânt iute, vânt ce arată primăvara. Vântul de aprilie e și el vânt tânăr, vânt de mugur. El este ca să împăneze codrul, pomătul. El curăță totul. În aprilie te simți, așa de ușor și de sănătos, parcă ai zbura! Vântul de mai, de iunie, e vânt de roadă, vânt de poame. Vântul de iulie, de august, e vânt mai bătrân, de strâns. Vânturile de septembrie, octombrie, sunt vânturi bogate. Vânturile din postul Crăciunului și din Câșlegi, dacă nu vor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
răsărit, / De-ți fi / Din vârtej, / De-ți fi / Din loc rău, / Eu nu v-am descântat să vă duceți voi în alt loc spurcat; / Și eu v-a descântat, / Că voi apă ați băut / Și tot pe apă ați zburat; / Și eu tot pe apă / V-am mânat, / Ca să mergeți, / Din vad / În vad. Să mergeți la Țarigrad, / Unde e locu curat..."391 În schimb, la românii din Peninsula Balcanică, leacul unor boli se află chiar la "Fântâna Dzânelor" (Ielele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cocoșul, creasta cocoșului, coada rândunicii, laba gâștei. După Paști, de Sfinții Constantin și Elena (21 mai) se oficia sărbătoarea păsărilor de pădure, denumită popular "Constandinu Puilor" sau "Constantin Graur" care vestea ziua când păsările trebuiau să-și învețe puii să zboare. Această sărbătoare se ținea pentru ca holdele să nu fie distruse de păsările sălbatice.252 Hotarul dintre primăvară și vară, marcat de solstițiul de vară, este ilustrat de "amuțitul cucului". Ca orologiu pentru măsurarea timpului, cântecul cucului se face auzit de la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
strâns se va face iar om."254 În mentalitatea populară, pasărea însoțește viața umană de la leagăn până la mormânt, având puterea sortirii, a prevestirilor și a împlinirilor, are origine divină: Toate sunt făcute de diavol, numai păsările de Dumnezeu; Paserile care zboară și sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcute de diavol, numai păsările de Dumnezeu; Paserile care zboară și sunt bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a căror simbolistică influențează viața de zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
bune de mâncat le-a făcut Dumnezeu. Se jucau mai mulți copii pe toloacă, făcând păsărele din lut și făcea și Domnul Christos cu dânșii. A lor nu zburau, rămâneau de lut, dar a Domnului Christos îndată cum le făcea zburau."255 În mitologia românească, fiecare pasăre își are propriul destin, tâlcuit în legende și a căror simbolistică influențează viața de zi cu zi a țăranului, fiind "ținută" cu strășnicie. Dintre păsările de casă cu cea mai mare încărcătură de semnificații
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
voinicel, / Mi l-aș prinde argățel / Și cămăși subțiri i-aș toarce / Și l-aș purta cum îmi place. / De-ar fi cucul un viteaz, / El mi-ar trece de necaz; / Dar e cucul păsărea, / El cântă pe rămurea / Și zboară pe unde vrea, / Nu-i pasă de jalea mea!"287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
287 Dorința umană, de înstăpânire a timpului, transformă spațiul liric într-o imprecație, negată de tonul elegiac care redefinește cucul ca pasăre a norocului: " Frunză verde de pelin, / Ce-mi ești, cucule, hain, / De cânți vara-n jumătate / Ș-apoi zbori în altă parte? / Cuculeț, pasăre sură! / Mușca-ți-aș limba din gură, / Cântecul să nu-ți mai zici, / Nici să mai colinzi pe-aici. Vara vii, vara te duci / Când îs dragostele dulci. Cântă-mi mie încă-o dată / Că
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dor nu știu ce-oi face."290 Uneori, în lirica subiectivă, cucul devine un element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii ființei umane: "De-aș cânta cum cântă cucu, / N-aș merge vara la lucru, / Aș zbura din creangă-n creangă / Și-aș iubi care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
element de comparație, dar și o condiție sine qua non împlinirii ființei umane: "De-aș cânta cum cântă cucu, / N-aș merge vara la lucru, / Aș zbura din creangă-n creangă / Și-aș iubi care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or îi leu, / Ori îi ibovnicul meu."291 Interogațiile retorice, care realizează paralelismul analogic dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cânta cum cântă cucu, / N-aș merge vara la lucru, / Aș zbura din creangă-n creangă / Și-aș iubi care mi-i dragă, / Și-aș zbura din pom în pom / Ș-aș iubi fată de domn; / Pe sub stele, pe sub lună, / Zboară-un cuc cu iarba-n gură, / Nu știu cuc îi, or îi leu, / Ori îi ibovnicul meu."291 Interogațiile retorice, care realizează paralelismul analogic dintre pasăre și codru, evidențiază pactul cu timpul pe care cucul trebuie să și-l asume
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dânsul, / Dar cum să am glas de cuc, / Că tot plâng până mă culc, / Și cum să am glas de om, / Că tot plâng până ce-adorm. De-aș putea cânta ca cucul, / Nu m-aș zăbovi cu lucrul, / Ci-aș zbura din cracă-n cracă, / Să văd lumea cât e largă / Și pe mândra mea cea dragă, / Cucul netezându-și penele / Ca mândra sprâncenele."303 În satul patriarhal, cucul prevestea nu numai destinul individual, al fiecăruia în parte, ci și destinul întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]