144,535 matches
-
devenit Austro-Ungaria. După ce la 15 septembrie 1830 se dădea în funcțiune, între Liverpool și Manchester, prima cale ferată din lume, prima linie de cale ferată pe actualul teritoriu românesc, care este și cea mai veche de pe rețeaua C.F.R., a fost deschisă pentru traficul de mărfuri la data de 20 august 1854 între portul dunărean Baziaș și Oravița. Linia, având o lungime de 62,5 km, a fost folosită inițial doar pentru transportul cărbunelui. Traseul de 62,5 km trecea prin localitățile
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
păstrează și astăzi. De la 12 ianuarie 1855 linia a fost administrată de Căile ferate de stat cezaro-crăiești, Banatul fiind în acel timp parte a Imperiului Austriac. După diverse îmbunătățiri tehnice la linie în următoarele luni, relația Oravița - Baziaș a fost deschisă pentru traficul de pasageri la 1 noiembrie 1856. În Moldova și Țara Românească au existat proiecte de construcție de căi ferate cu tracțiune animală sau cu aburi încă din 1842, însă din motive necunoscute primele inițiative nu au fost duse
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
de construcție au început să se concretizeze, între 1864 și 1880 fiind construite, în concesiune, mai multe căi ferate pe teritoriul principatelor. Pe 1 septembrie 1865, compania engleză John Trevor-Barkley a început construcția liniei București - Giurgiu. Această linie a fost deschisă pentru trafic la 26 august 1869 și a fost prima linie construită pe teritoriul românesc din acel timp. În septembrie 1866 Parlamentul României a aprobat construcția unei linii de 915 km, de la Vârciorova în sud până la Roman în nord, trecând
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
prin Pitești, București, Buzău, Brăila, Galați și Tecuci, toate orașe importante la acea vreme. Costul construcției era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Vârciorova - Pitești pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
vreme. Costul construcției era la acel timp de 270.000 de franci de aur pe kilometru și construcția a fost încredințată consorțiului german Strousberg. Linia a fost deschisă în mai multe faze - prima parte, Pitești - București - Galați - Roman, a fost deschisă la 13 septembrie 1872, iar partea Vârciorova - Pitești pe 9 mai 1878. Linia Vârciorova - Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremitățile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători și marfă între
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Roman a fost o parte importantă a infrastructurii feroviare române deoarece a făcut legătura între extremitățile regatului, fiind o conexiune importantă pentru călători și marfă între orașe importante ale Țării Românești și ale Moldovei. Prima linie din Moldova a fost deschisă la 3/15 decembrie 1869 pe traseul Suceava (Burdujeni) - Roman, în lungime de 102,5 km. La 10 septembrie 1868 a fost finalizată Gara de Nord din București. În ianuarie 1880 Parlamentul României a votat pentru transferul liniei Vârciorova - Roman din administrarea
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
Diesel. Prima jumătate a secolului al XX-lea a fost perioada în care mai multe căi ferate au fost dublate, pentru a permite traficul simultan în ambele sensuri și deci un trafic mai mare. Prima linie cu șină dublă fusese deschisă la 25 ianuarie 1895 pe distanța de 14 km dintre Iași și Lețcani, cu scopul de a facilita lucrările de construcție a liniei Iași - Dorohoi. În continuare au fost dublate liniile: După ce România a devenit o republică comunistă, în 1949
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
luat o serie de hotărâri în anii 1929, 1934 și 1942, urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porțiune electrificată, Brașov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porțiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 și a funcționat cu energie electrică la tensiunea de 25.000 V și frecvența de
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
urmând ca din 1942 să se treacă la realizarea proiectului. Din cauza războiului lucrul la electrificare a început însă abia în 1959, iar prima porțiune electrificată, Brașov - Predeal, a fost deschisă la 9 decembrie 1965. La 20 aprilie 1966 s-a deschis o nouă porțiune, Predeal - Câmpina. Linia a fost totalmente electrificată la 16 februarie 1969 și a funcționat cu energie electrică la tensiunea de 25.000 V și frecvența de 50 de Hz. Diferite linii au fost de asemenea dublate, inclusiv
Căile Ferate Române () [Corola-website/Science/297413_a_298742]
-
cucerirea Constantinopolelui din 1453 până la moartea lui Soliman Magnificul din 1566. Această a fost o perioadă de realizări nemaipomenite pentru Imperiul Otoman. După cucerirea capitalei Imperiului Bizantin, otomanii au pus capăt puterii Șerbiei prin bătălia de la Kosovopolie, victorie care a deschis poartă expansiunii către inima Europei. Mehmet ÎI se considera următorul cuceritor al lumii.In timp ce încerca să evite tulburările interne prin acordarea de libertăți culturale creștinilor și evreilor în schimbul plății unui impozit,armatele sale invadau Șerbia,Bosnia și Albania
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
cruzime.Murad a reușit să potolească revoltele kurzilor și ale druizilor din Siria,iar în 1638 a recucerit Bagdadul de la Safavizi.In această perioadă,numeroși albanezi,bosniaci și bulgari au fost convertiți la islam.Relațiile cu Imperiul Mughal au fost deschise. A murit de guta în 1640,nu înainte să ordone de pe patul de moarte uciderea fratelui său, Ibrahim I.Porunca n-a fost dusă la împlinire și în cele din urmă,l-a urmat la tron .Instabil psihic,având parte
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de către Satan", și că "musulmanii nu trebuie să se lase influențați de ele". Declinul imperiului otoman și prin el al lumii islamice reprezintă și azi din păcate un mister pentru musulmani, si in acelasi timp este resimțit că o rană deschisă în corpul civilizației islamice, acest fapt având repercusiuni neașteptate, așa cum este de exemplu terorismul islamic, reapariția tendințelor radicale în sânul populațiilor musulmane (vezi recentele succese populare ale partidelor reanimate de vechi islamiști și focare de tradiționaliști islamici în Turcia, de
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
de a se delimita de „comunism” în schimb acomodează fără probleme fascismul, crucile acoperă secera și ciocanul. Cu toate acestea, evenimente precum vizita pe urmele grevei din 1933 au potențialul să se politizeze într-o direcție de stânga sau măcar să deschidă cadrul pentru dezbatere. Deja o serie de istorici, precum Mihai Burcea, Cristina Diac, Ștefan Bosomitu și alții, fac o muncă excepțională de arhivă pentru scoaterea la lumină a istoriilor uitate sau ascunse - de la biografiile ilegaliștilor, la situația politico-economică din interbelic
Mizele teatrului politic în epoca „istoriei adevărate”. Reflecții pe marginea vizitării „locurilor memoriei” grevei de la Atelierele Grivița din 1933 () [Corola-website/Science/296083_a_297412]
-
trimiteți un text de critică de artă</spân> (arte vizuale / teatru / film / muzică / literatura / etc.) de maxim 500 de cuvinte, însoțit de un <spân class=" 5yi-">CV, o prezentare sau o biografie</spân> la adresa atelieregap@gmail.com</div> Atelierul este deschis unui număr de maxim 15 participanți. Participarea la atelier este gratuită</spân>. <spân class=" 5yi-">Termenul limită</spân> pentru trimiterea materialelor de mai sus este<spân class=" 5yi-"> 14 septembrie.</spân></div> Atelierul se va desfășura în sesiuni de 3
Împreună scriem politic! () [Corola-website/Science/296099_a_297428]
-
muncă de fapt nu se vor semna. </spân></spân></spân></p> Cum crezi că se ajunge în astfel de situații precare pentru muncitorii migranți? Crezi că o situatie că a ta ar fi putut fi evitată? Granițele care s-au deschis pentru noi înspre afară sunt încețoșate și dubioase și trebuie să fii un sclav muncitor la negru c</spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> să poți să obții niște amărâți de bani. Nu avem pe nimeni care să ne apere atunci cand întâmpinam probleme. România are porțile larg deschise spre Europa, dar Europa înseamnă pentru români zona sclaviei moderne, si ne ducem de bună voie, ca mielul la tăiere. Nu ne pune nimeni pistolul la cap să mergem la muncă în afară, ne spun doar că acolo un salariu
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
la muncă în afară. </spân></spân></spân></p> Crezi că autoritățile române sau germane sunt conștiente de aceste realități? Și-ar putea informa mai bine cetățenii? La nivelul conducerii europene, liderii acestei uniuni, cred eu, știu de dinainte de a se deschide ușile ce îi așteaptă pe muncitori. Știu cu ce persoane se vor întâlni acești oameni care pleacă la muncă în străinătate, așa cum știi și tu ce se întâmplă la tine în curte. De exemplu, dacă ai un câine mai rau
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
se va întâmpla<spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>, dar te-ai săturat de câinele ăla, te-ai săturat să îi dai să mănânce, vrei să scapi de el și îi dai drumul, îi dezlegi lanțul. Nu ii deschizi poartă să iasă, știi că are un loc pe acolo, pe unde poate ieși. Așa ei au făcut portiț</spân></spân></spân><spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân>a</spân></spân><spân style="color: #000000;"><spân style="font-family
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
câinii care pleacă în Europa după un ciolan și mașina care îi calcă este firma din străinătate care își bate joc de om. În concluzie, din experiența mea și a colegilor mei plecați la muncă în străinătate, avem porțile larg deschise spre sclavie și doar cei foarte norocoși au un loc de muncă plătit și o duc bine. Dar nu știam asta înainte să plec pentru că nu se mediatizează: foarte rar ajunge în media că românii o duc greu afară. Suntem
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
Deci e în interesul lor să se întâmple această muncă exploatativă la negru și ei o facilitează cât de mult se poate. Și răspândesc și acest vis că lucrurile sunt bune și salariile mari. Le convine că granițele să fie deschise, le convine că muncitorii săraci din Europa de Est să vină, să muncească, iar apoi să plece. Dar în același timp, fac că totul să fie dificil pentru noi: dacă am avea posibilitatea unui recurs legal împotriva acestor firme, nu le-ar
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
acolo? Știați, dar vă convine. În urma acestei integrări în<spân style="font-family: 'Times New Român', șerif;"><spân> Uniunea Europeană, noi nu avem beneficii. Suferim mai mult, ca să fim forțați să plecăm (ceea ce bineînțeles că putem face cu ușurință pentru că granițele sunt deschise) și să prestam muncă gratis pentru voi. </spân></spân></spân></p> Europa își bate joc de noi. Vorbesc de Uniunea Europeană. Da, Europa își bate joc de noi, pentru că noi plecăm la muncă dintr-o țară săracă, noi suntem dispuși să
Europa: zona sclaviei moderne () [Corola-website/Science/296079_a_297408]
-
1" target=" blank" rel="nofollow">aici</a>.</div> Suntem în anul de grație și lucrurile s-au schimbat. Ultimele persoane sărace sunt evacuate în sfârșit din centrul Bucureștiului și din cartierele apropiate - Rahova, Unirii, Iancului. Unde locuiau oameni, acum se deschid cafenele, restaurante, baruri de toate felurile. Artiștii își folosesc skillurile pentru a se exprima cum știu ei mai bine și, sub deviza „Facem Bucureștiul vizibil”, organizează tururi ghidate ale locuințelor interbelice: fac <spân class=" 5yi ">video-mapping</spân> pe clădiri, accentuând
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
pentru adăpost, instalații artistice. Turiștii culturali occidentali au invadat Bucureștiul, acum vin în număr de câteva milioane pe an. Sunt încântați de instalațiile tehno-creative, de noile specii de sculpturi-păsări care îți asculta poveștile, dar mai ales de cluburile și barurile deschise până dimineață în toată zona centrală. Ultimii locuitori care își mai permiteau chiria, s-au mutat din centru din cauza zgomotului. Prețurile la restaurante și baruri s-au dublat, dar sunt în continuare sub cele din Copenhaga sau Zurich, ceea ce convine
GAZETA DE ARTĂ POLITICĂ NR.14: Locuirea - istorii personale () [Corola-website/Science/296100_a_297429]
-
practică decolonială croită pe contextul local trebuie să arate violența acestor dispariții însă nu poate încerca să le învie. Liberalismul delocalizat și deloc inocent Hegemonia culturală de tip burghez - liberalismul - dacă a modernizat țara, așa cum a sperat Ștefan Zeletin, a deschis și un orizont de așteptare care destramă în mod succesiv solidaritățile orizontale și contribuie la erodarea demnității colective. Tactic, aceasta duce la dezamorsarea potențialului subversiv al mișcărilor populare, tratate, cum s-a întâmplat de-atâtea ori în istoria noastră recentă
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
sarcina noastră este să depistăm dezavantajele structurale și să le depășim. În decursul acestei transformări, rolul și locul teoriei se schimbă. Cunoașterea delocalizată - care este marca și mizeria liberalismului și conservatorismului la noi - face încet loc unei cunoașteri care se deschide marginilor (simbolice) și discursurilor care, oricum, circulă de mult în subteran. Feminismul, sărăcia, demnitatea romilor în lupta cu rasismul românesc instituționalizat, lupta pentru dreptul la locuire, migrația și rasismul social cu care suntem confruntați în Occident, noi și mai ales
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]