14,500 matches
-
chipuri cioplite”", adăugând că o femeie din satul Bălăceana i-a spus că a visat cu câteva săptămâni înainte că au venit la ea doi bărbați care i-au spus să meargă la biserica din Brașca, pentru că este acolo o icoană făcătoare de minuni, care plânge și îi va vindeca vederea. În imediata apropiere a bisericii de lemn, înspre vest, se află un turn clopotniță din lemn. Biserica de lemn din Brașca are dimensiuni foarte mici, neavând strane, ci doar două
Biserica de lemn din Brașca () [Corola-website/Science/323152_a_324481]
-
între timp. Nu se poate stabili dacă această datare marchează momentul mutării construcției pe actualul amplasament sau o eventuală rectitorire, care i-a adaus un alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul bisericii, datat pe icoanele împărătești din anul 1849, a fost atunci doar repictat. O inscripție zgăriată pe dosul icoanei Sf Maria cu Pruncul reține următorul text în alfabet chirilic: "„leat 7288 Ene grămăticu”". Anul erei bizantine corespunde anilor 1779-1780 ai erei noastre, iar grămăticul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
amplasament sau o eventuală rectitorire, care i-a adaus un alt doilea hram, așa cum a fost documentat în pragul secolului 19. Iconostasul bisericii, datat pe icoanele împărătești din anul 1849, a fost atunci doar repictat. O inscripție zgăriată pe dosul icoanei Sf Maria cu Pruncul reține următorul text în alfabet chirilic: "„leat 7288 Ene grămăticu”". Anul erei bizantine corespunde anilor 1779-1780 ai erei noastre, iar grămăticul Ene a fost un cântăreț-dascăl la biserică, care și-a semnat probabil donația, după vechiul
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
consemnată de preotul Ioan Ioanicescu, biserica a avut de suferit în urma unui cutremur de pe la mijlocul secolului 19, probabil cutremurul de la 15 octombrie 1847. Refacerea bisericii după acest eveniment este indicată și de repictarea iconostasului, după cum aflăm însemnare pe cele două icoane împărătești: "„1849 septembrie 3 de Ghiță zugrav”". Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de întreținere, mai ales ale acoperișului de draniță, care i-au asigurat existența de la o generație la alta. În anul 1909, în vremea
Biserica de lemn din Ioanicești-Găbrieni () [Corola-website/Science/323235_a_324564]
-
(n. 10 mai 1953, Craiova, Dolj - d. 25 noiembrie 2003) a fost un pictor român specializat în pictură bisericească, murala și de icoane. Fiul lui "Florentin-Gabriel" și al lui "Constantă" ("Gheorghiu" schimbat ulterior în "Ghiorghiu" dintr-o eroare în certificatul de naștere al pictorului), a absolvit "Colegiul de Artă din Craiova" la clasa profesorului "Ilie Marineanu". A decedat în anul 2003 pe data
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
Japonia, Danemarca, Norvegia, Elveția și alte țări. În perioada comunistă a activat că pictor decorator și muralist. În cariera sa se pot aminti următoarele evenimente artistice de importanță : cu următoarele lucrări: Apoi au urmat expozițiile post decembriste de pictură și icoane pe lemn 1994, 1995, 1997-cu vernisajul vineri-19 Decembrie "Icoane pe Lemn" din Craiova Galeriile Volard's, 1998, 2000, 2001, 2002. Artistul în perioada să de creație se remarcă și prin sculpturile sale dintre care amintim Ciobănaș cu Fluier, Măști
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
a activat că pictor decorator și muralist. În cariera sa se pot aminti următoarele evenimente artistice de importanță : cu următoarele lucrări: Apoi au urmat expozițiile post decembriste de pictură și icoane pe lemn 1994, 1995, 1997-cu vernisajul vineri-19 Decembrie "Icoane pe Lemn" din Craiova Galeriile Volard's, 1998, 2000, 2001, 2002. Artistul în perioada să de creație se remarcă și prin sculpturile sale dintre care amintim Ciobănaș cu Fluier, Măști, Dracula, lucrări aflate în colecții private din România și Italia
Mircea Mihail Ghiorghiu () [Corola-website/Science/323229_a_324558]
-
punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți de lup" și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
anul 1925. Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite. Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana "Înălțarea Sfintei Cruci". Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, "dinți de lup" și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale din fier forjat. Acest
Biserica de lemn Sfântul Nicolae din Vama () [Corola-website/Science/323274_a_324603]
-
o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Naosul are două abside laterale de formă pentagonală în exterior și semicirculară în interior. Altarul are o absidă de formă pentagonală. Catapeteasma bisericii din Pârteștii de Jos este o operă de artă, icoanele fiind pictate de bucovineanul Epaminonda Bucevschi (1843-1891).
Biserica Sfântul Nicolae din Pârteștii de Jos () [Corola-website/Science/323300_a_324629]
-
Bruderlade). Începând din decembrie 1829, preotul din Gura Humorului primea 1,20 florini pentru ținerea de ore de catehizare a elevilor, care se țineau și în vacanțe. Sătenii din Bucșoaia au dotat capela cu un altar din lemn cu o icoană a Sfintei Fecioare Maria, cu câteva scaune și o masă, acesta fiind singurul său mobilier. Anticamera a fost amenajată ca sacristie. Profesorul îndeplinea și funcția de paracliser. Viața comunității germane a continuat să se desfășoare fără evenimente până în 1864, când
Biserica romano-catolică din Frasin () [Corola-website/Science/323356_a_324685]
-
un arc dublou. La partea superioară, pronaosul și naosul au o boltă sprijinită pe pandantivi, iar altarul are o semicalotă pe arcuri dublou. Biserica “Adormirea Maicii Domnului” din Solești păstrează un bogat inventar de cult, donat de ctitori: iconostasul cu icoane pictate în ulei pe lemn, obiecte de argintărie și cărți religioase. Biblioteca familiei Rosetti Solescu a fost risipită după exproprierea conacului boieresc în 1949. Printre cărțile salvate se află un Ceaslov tipărit la Mănăstirea Neamț în anul 1833, scos din
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Solești () [Corola-website/Science/324020_a_325349]
-
portretele în ulei ale celor trei ctitori: Stanca Hagi Luca, Hagi Constantin Popp și Peuna Hagi Popp. Sub cele trei portrete se află următoarea inscripție: ""Stanca soția dumnealui Hagi Luca, Hagi Constantin Popp, Peuna soția dumnealui H.C. Popp. Acestea sunt icoanele fericiților și în Domnul adormiților ctitori și fondatori ai acestei sfinte biserici care spre cinstea Bunei Vestiri închinată cu însuși a sa cheltuială din fundament au ridicat și isprăvit de fiii dumnealor și următorii: H.C. Popp și Maria Manicati s-
Biserica din Groapă din Sibiu () [Corola-website/Science/324036_a_325365]
-
bisericești, dând frâu liber imaginației în pronaos, ceea ce reflectă credințele poporului legate de fericirea din rai și chinurile din iad. Ochiul atent poate observa aspecte din viața socială și politică a vremii. Catapeteasma este bogat sculptată și frumos ornată cu icoane pe lemn.
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
decizie a Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării din România (CNCD) cu privire la afișarea simbolurilor religioase în școlile publice. Cazul a fost adus la CNCD de Emil Moise, un profesor și părinte din județul Buzău, care a declarat că afișarea publică a icoanelor ortodoxe în sălile de clasă constituie o încălcare a separării dintre biserică și de stat în România și discriminează împotriva celor atei, agnostici și non-religioși. La 21 noiembrie 2006, CNCD a admis plângerea lui Moise, hotărând că Ministerul Educației, care
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
caracterul laic al statului" și că "simbolurile religioase trebuie să fie afișate doar în timpul lecțiilor de religie sau în zonele dedicate exclusiv educației religioase. " La data de 11 iunie 2008, Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, practic anulând decizia CNCD. În 2005, Emil Moise (care se afirma a fi creștin-ortodox) a chemat în instață Inspectoratul Școlar Județean Buzău din cauza prezenței icoanelor ortodoxe românești în școala fiicei sale, Liceul de Artă "Margareta Sterian
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
2008, Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, practic anulând decizia CNCD. În 2005, Emil Moise (care se afirma a fi creștin-ortodox) a chemat în instață Inspectoratul Școlar Județean Buzău din cauza prezenței icoanelor ortodoxe românești în școala fiicei sale, Liceul de Artă "Margareta Sterian" din Buzău. El a susținut că prezența acestor simboluri religioase într-o instituție de stat este o încălcare a libertăților de conștiință și religie, garantate prin constituția României. Tribunalul
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
Moise a fost audiat la sediul CNCD din București. La aceeași dată, secretarul de stat pentru Culte, Adrian Lemeni, a făcut, de asemenea, o prezentare la CNCD, cerând că simbolurile religioase să fie menținute în școli. El a susținut că icoanele ortodoxe nu sunt un obiect de "venerare religioasă", ci mai degrabă "un simbol al libertății, precum și un puternic simbol național, ele fiind considerate expresii ale patrimoniului spiritual și cultural ale României." El a concluzionat prin a spune că: Decizia CNCD
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
evreiești, Aurel Vainer, care reprezintă Federația Comunităților Evreiești din România în Parlamentul European, a remarcat că "poporul român este în mare parte, un popor creștin" și a caracterizat dezbaterea drept "fără nici un scop în țara noastră. " El a descris prezenta icoanelor ca fiind "un drept câștigat de creștini din România" și nu a văzut nici un obstacol pentru a afișrea lor în continuare în școli. La data de 22 noiembrie 2006, o petiție on-line a fost inițiat de Civic Media, un ONG
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
și trei importante organizații mass-media au aprobat de asemnea petiția. Mass-media civică, de asemenea, au declarat că va ataca decizia CNCD în instanță. [26] La data de 11 iunie 2008, Înaltă Curte de Casație și Justiție a decis că prezența icoanelor în școli este legală, efectiv anulând decizia CNCD.<ref>
Cauza Emil Moise vs. Ministerul Învățământului () [Corola-website/Science/324050_a_325379]
-
Tu[dor] Stancu”", dublat de două rozete, aflate pe aceeași bârnă lângă ușorul portalului de la intrare, indică donatorul sau meșterul participant la aceste lucrări. Faptul că iconostasul bisericii a fost pictat în anul 1830 de zugravul Ioniță Tăvăran, semnat pe icoana Maicii Domnului cu Pruncul, iar un epitaf al bisericii poartă datarea din anul 1831, indică efortul de înzestrare cu cele necesare cultului ale acelei generații. Biserica a trecut din timp în timp prin necesare lucrări de reparații. A fost reparată
Biserica de lemn din Cârcești () [Corola-website/Science/324210_a_325539]
-
apostolilor, înșiruiți pe fundal de dealuri și separați prin câte un copac. Chipurile sfințlor din hram sunt reprezentate pe suprafața decroșurilor, deasupra unui decor de flori, care se repetă pe spațul dintre intrări. Pictura tâmplei, ce desparte naosul de altar, icoanele împărătești (Maria cu pruncul, Deisis, Sfânta Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
reprezentate pe suprafața decroșurilor, deasupra unui decor de flori, care se repetă pe spațul dintre intrări. Pictura tâmplei, ce desparte naosul de altar, icoanele împărătești (Maria cu pruncul, Deisis, Sfânta Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]
-
pruncul, Deisis, Sfânta Troiță de la Mamvri și Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil), împreună cu icoanele prăznicar datează de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și au fost atribuite lui Simion Zugravul din Bălgrad. Din inventarul patrimonial al lăcașului mai pot fi semnalate: icoanele pe sticlă, jilțurile crestate, sfeșnicele din secolul al XVIII-lea, tipăriturile de București, mărturii ale relațiilor dintre români, ce au cuprins cele mai izolate așezări transilvănene.
Biserica de lemn din Dealul Geoagiului () [Corola-website/Science/324325_a_325654]