14,017 matches
-
de știri Est/Vest, Comitetul Româno-American pentru Ajutorarea Refugiaților și Creștinii pentru Eliberarea Disidenților. Ernest Gordon, reprezentant al ultimei organizații, a vorbit despre hărțuielile și chiar întemnițarea neoprotestanților și a disidenților religioși. Mulți dintre cei care au depus mărturie au ilustrat prin exemple concrete brutalitatea poliției și discriminările practicate de guvern față de evangheliștii creștini. Dimitrie Apostoliu, din Comitetul Național al Românilor din America pentru Drepturile Omului, a luat și el cuvîntul, în stilul său unic, strigînd în încheiere: "Jos terorismul! Jos
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
scăpa rapid și în mod natural de toate durerile, cronice sau acute, prin simpla apăsare a punctelor de presiune localizate în palmă. Aceste puncte sunt conectate la toate organele, glandele și sistemele corpului dumneavoastră. Diagramele și fotografiile din aceste pagini ilustrează în amănunt tehnicile reflexogene. Pașii simpli ai procesului de autovindecare arată modul în care diversele reflexe „semnalizează” prezența unei disfuncții la o glandă sau un organ al corpului. Sunt date instrucțiuni clare despre cum puteți trimite fluxul de energie la
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
moși-strămoși Român, Român verde ca stejarul și cu brațul vitejesc ce s-abate ca o ghioagă drept în pieptul strămoșesc? Eh, Domnule, replică săteanul, eu nu știu d-ald-astea; dumneata vorbești ca din carte" (Murgescu, 1999, pp. 12-13). Toate aceste rezistențe ilustrează dificultățile inerente, precum și volumul, intensitatea și sistematicitatea eforturilor întreprinse de naționalizatori în vederea impunerii în mentalul colectiv a identificării naționale. Crearea "sinelui național", înțeles ca acea parte a concepției de sine a individului derivată din apartenența la națiunea română, a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Această compresie a națiunii la elita sa socială înțelegere care a dominat scrierile cărturarilor ardeleni pe durata secolului al XVIII-lea se regăsește în Transilvania lui Inochentie Micu- Klein cât și în Franța lui Montesquieu. Un pasaj din Spiritul legilor ilustrează înțelegerea elitistă (în spiritul vremii) pe care filosoful jurist al luminilor o dădea națiunii: "Națiunea, adică seniorii și episcopii: nu era vorba de comune" (Montesquieu, 1975, II, p. 36) [1748]. Chiar și mai târziu, după ce noțiunea de națiune a fost
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Abecedar românesc. Procesul de maghiarizare derulat de autoritățile de la Budapesta ulterior unirii Transilvaniei cu Ungaria din 1867 își face simțite efectele în Abecedarul ilustrat, publicat în Timișoara, în 1889, de Dimitrie Gramma, destinat școlilor românești din Ardeal și Banat. Acesta ilustrează din plin tendința statului maghiar de incluziune a minorităților în noua patrie ungurească. De exemplu, O. Ghibu (1975, p. 147) menționează că abecedarul conține un steag unguresc descris elevilor români ca fiind "steagul patriei", iar câteva pagini mai încolo stă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
chiar necesitatea de suprapunere a, celor două principii (etnic și politic). Prin etatism politic facem referire la organizarea discursului istoric în cadrul restrâns al statului care a sponsorizat publicarea manualului respectiv. Manualul de istoria Principatului Moldavei al lui Albineț, de exemplu, ilustrează din plin ideea de istorie scrisă prin prisma etatismului politic, întrucât discursul desfășurat în manual vizează strict destinul istoric al statului Moldovei. Peste Milcov, același lucru se poate spune despre Manualul de istoria Prințipatului României al lui Aaron, al cărui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
58,8 62,9 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) Figura 7. Evoluția ratei de înregimentare a populației școlare în funcție de regiuni, 1870-1940 Sursa: cf. A. Banavot și P. Riddle (1988, p. 202) În afișajul grafic, ce ilustrează tendințe temporale, se poate vedea cu claritate cum România, pornind cu un handicap considerabil față de situațiile medii aferente celorlalte regiuni cultural-geografice ale Europei (inclusiv cu un dezavantaj semnificativ față de situația medie din Europa de est), ajunge, în decursul unei jumătăți de secol
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
27.752 347 218 565 1877/78 137 116 253 19.526 8.946 28.472 Sursa: A. Manolache și G. Pârnuță (1993, p. 233) Comparativ cu perioada regulamentară, se pot constata progrese constante. Adevărat, ele nu sunt spectaculare, însă ilustrează un proces anevoios, dar totuși progresiv, de extindere graduală atât a rețelei unităților de învățământ, cât și a populației angrenată în circuitul educațional. Evoluții similare sunt reperabile și în dinamica învățământului secundar, alcătuit din licee, gimnazii, școli comerciale, școli profesionale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în orice situație l-ar întâlni, chiar și atunci când sunt singuri, iar în art. 2, că toți școlarii sunt datori să asculte imnul regal stând în picioare și cu capul descoperit, în orice loc s-ar afla. Cele două prevederi ilustrează cum nu se poate mai bine mariajul ideii naționale cu cea regală, rezultatul fiind un naționalism monarhic. Construirea statului unitar român, după ce prima cărămidă a unirii principatelor de la 1859 a fost așezată, a implicat investirea masivă în sistemul educațional, ceea ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să proclame, în ciuda inevitabilelor impurități infiltrate în fondul etno-cultural, romanitatea esențială a românilor. După cum vom vedea în cele ce urmează, idealul purității și binomul pur-impur obsedează conștiința istorică românească. Cardinalitatea simbolică a purității, precum și îndărătnicia de a o abandona, sunt ilustrate de R.G. Melidon (1876), în manualul său de Istorie națională. Conștientizând puterea cvasi-magică a idealului de puritate, Melidon preferă să fie anacronic, în evidentă desincronie cu tendința epocii de derogare de la acest ideal, și să mențină latinitatea neștirbită a românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
anihilat angajarea proto-românilor în istorie. "Începuturile românismului coincid astfel cu o "retragere" din "istorie"" (p. 227). Metaforicitatea neprelucrabilă a limbajului blagian obligă imperativ la reproducere, ca în cazul de față, în care filosoful lansează o altă metaforă fascinantă pentru a ilustra această recluziune în sine a românismului pus în fața asaltului devastator al istoriei: "Pre-românismul s-a retras gasteropodic în scoica sa, unde în veacurile de somn aveau să se înfiripe întâiele determinante ale matricei stilistice românești" (p. 227). Refugiul românismului a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al interpretării istorice. Pe planul programatic, aripa critică a naționalismului interbelic își concretizează intențiile într-o serie de manifeste, care de regulă formează secțiunile introductive ale manualelor scrise în acest spirit. Până și N.A. Constantinescu, cu ale cărui citate am ilustrat pasionalitatea naționalismului fanatic, specifică în prefața la manualul său că "Sarcina de a întreține necontenit viu sentimentul conștiinței naționale, fără a știrbi adevărul și fără a cădea în banalitatea exaltărei patriotice nu e prea ușoară" (Constantinescu, 1928, p. 3). Manualul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cele din urmă evacuarea Daciei. Este construită astfel o adevărată tipologie a luptei de eliberare dacică, expresie a tensiunilor inerente sistemului sclavagist instaurat de romani. Tranziția de la sensul politic către o semantică exclusiv economică a noțiunii de independență este elocvent ilustrată de cazul luptei de la Posada din 1330 a lui Barasab I împotriva regelui Ungariei Robert Carol de Anjou. Dacă în secolul naționalist acesta a fost văzut ca un "război al neatârnării" (o replică istorică profetică a Războiului de independență națională
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
economiei integrate. Evidentă în această analiză este concepția stalinistă a națiunii, preluată din broșura Marxismul și chestiunea națională, în care I.V. Stalin precizează ca o caracteristică necesară a națiunii viața economică comună, coeziunea economică. Substituția conștiinței naționale cu piața internă ilustrează încă o dată răsturnarea principiului național operată de istoriografia comunistă. Evacuând orice urmă de naționalism și distrugând statutul hiperbolic al figurii istorice a lui Mihai Viteazul, istoriografia rolleriană a oferit cea mai critică imagine a epocii din jurul anului 1600, a protagoniștilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
dintr-o perspectivă sovieto-centrică. Autohtonismul care a prevalat în secolul naționalist românesc se transformă în slavonism. Autofilia românească (narcisismul eului național) lasă locul rusofiliei sovietice, care pe alocuri capătă chiar accente de rusolatrie. Programatic, educația istorică avea sarcina de a ilustra "rolul universal-istoric al Rusiei" în salvarea culturii europene în general și a românilor în particular. Manualele școlare promovează astfel un mesianism rus universal și românesc deopotrivă -, prezentând istoria românilor ca un apendice al istoriei marelului popor de la răsărit. O altă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de doliu proletar. Ca principal lieu de mémoire al suferințelor îndurate de militanții revoluționari, Bastilia românească a fost transformată în 1950 în Muzeul Penitenciar Doftana, loc de pelerinaj pentru patrioții socialiști ai RPR. Conversia naționalului în social, pe care am ilustrat-o în secțiunile anterioare, este elocvent exemplificată și în cazul panteonului elaborat de istoriografia socialistă. Am arătat cum de-a lungul secolului naționalist s-a articulat panteonul național al personajelor istorice, în care figurile principale au fost domnitorii eroici ai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor fonduri din ce în ce mai generoase acțiunilor social-culturale. Investițiile majore făcute de regim în educație s-au reflectat și pe planul cantitativ al bazei materiale și pe cel al populației școlarizate. Tabelul de mai jos prezintă evoluția generală a situației învățământului românesc, ilustrând progresele cantitative reușite de regimul comunist. Tabel 28. Tabloul general al învățământului românesc în perioada 1938-1989 Anul Unități Populație școlară Copii în grădinițe Total elevi 23 Studenți Personal didactic 1938/39 15.879 1.781.290 90.787 1.664
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
4.544.251 164.507 229.138 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-133) Progresele sunt evidente: începând cu anii '80, mai bine de cinci milioane și jumătate de subiecți erau angrenați în sistemul de școlarizare. Tabelul următor ilustrează dinamica învățământului preuniversitar, excluzând populația de copii care frecventau grădinițele. Tabel 29. Panorama învățământului preuniversitar românesc între 1938-1989 Sursa: Anuarul Statistic al României 1991 (1991, pp. 132-135) Creșterile cele mai spectaculoase sunt înregistrate nu atât în învățământul primar și gimnazial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asupra alteia" (V.I. Lenin) (Almaș, 1969, p. 13), precum și portretul lui Lenin (p. 165). Simultan, și contradictoriu, este intensificat discursul naționalist. În 1976, tendința ambivalentă a celor două orientări contradictorii este tranșată în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
efecte superficiale la nivelul curriculei, materialelor didactice sau procedurilor de evaluare a elevilor. Cu excepția introducerii sistemului de manuale alternative, nu putem înregistra nici o transformare a structurilor de rezistență ale sistemului" (Miroiu et al., 1998, p. 77). Această încetineală este elocvent ilustrată de inerția legislativă în domeniul educativ. Prima lege reformatoare a fost Legea Nr. 84 Legea învățământului din 24 iulie 1995, care abroga Legea educației și învățământului adoptată în 1978. Nesurprinzător, Legea învățământului din 1995 se remarcă prin direcția sa anticomunistă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
art. 128, al. 2). Prefacerile cele mai semnificative ale sistemului național de învățământ au fost lansate în ministeriatul lui Andrei Marga (1997-2000) sub egida ideii de "reformă comprehensivă" a educației. Textele programatice, precum și evaluările post-festum scrise de (ex)ministrul Marga ilustrează din plin proeminența ideilor de "tranziție" și "reformă" care au ghidat restructurarea învățământului românesc. Două din textele centrale ale sale se numesc Educația în tranziție (Marga, 1999), respectiv Anii reformei 1997-2000 (Marga, 2007). Reforma comprehensivă a învățământului românesc s-a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) Senat (%) Camera Deputaților (%) 1990 2,15 2,12
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
faptul că nu există, și nici nu poate exista, un sistem unic de organizare categorială a trecutului. Însă această constatare nu schimbă faptul că recurgerea la o formă sau alta de periodizare este o necesitate cognitivă. Un scurt moment autoreflexiv ilustrează din plin această necesitate: inclusiv analiza întreprinsă în rândurile de mai sus operează pe baza unei periodizări, compartimentând trecutul românesc în perioada "pre-naționalismului patriotic civic", a "naționalismului etnic", a perioadei interbelice marcate de tensiunea dintre "fanaticismul naționalistic" și "naționalismul critic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
naivității sale, un sâmbure solid de adevăr istoric" (p. 10). Tratarea chestiunii sacrosancte a originii într-un registru mitologic aduce o ruptură radicală în tradiția pedagogiei istorice românești. Distanța enormă ce desparte noua abordare deconstructivistă de vechea paradigmă esențialistă este ilustrată și de sugestiile pedagogice: educația dogmatică, prezentă în manualele de istorie convenționale în imbolduri de tipul "DE REȚINUT", sau chiar "De învățat pe de rost", este înlocuit cu incitația reflexivă făcută sub forma "Să reflectăm!". Finalul lecției despre originea românilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
debutul procesului de reconfigurare a memoriei publice românești pe aliniamentele eticii europene a memoriei. În acest an poate fi reperată producerea unei masive prefaceri a ordinii discursive a memoriei publice românești. În avangarda reflecției istoriografice, debutul acestui moment tranzitoriu este ilustrat de publicarea provocatoarei cărți semnate de L. Boia, Istorie și mit în conștiința românească (1997), lucrare care a dat startul deconstrucției mitologice a memoriei naționale. Imediat în trena lucrării lui Boia, noul Curriculum Național redefinea coordonatele centrale pe care era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]