14,117 matches
-
aminte, când eram tânăr, citeam romane de Thomas Hardy ori George Eliot, intram în lumea lor și eram fericit. Acum caut folosirea dialectului. Caut doar chestiunile tehnice. Student: Care e rolul imaginației, dacă în The Plato Papers descrieți resurse de imaginație uriașe, și totuși cartea nu duce nicăieri? PA: N-am niciun răspuns la întrebarea ta. Nici nu prea știu eu ce e imaginația. Niciodată n-am înțeles prea bine. Student: Din experiența Dvs, care cărți plac mai mult cititorului, cele
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Caut doar chestiunile tehnice. Student: Care e rolul imaginației, dacă în The Plato Papers descrieți resurse de imaginație uriașe, și totuși cartea nu duce nicăieri? PA: N-am niciun răspuns la întrebarea ta. Nici nu prea știu eu ce e imaginația. Niciodată n-am înțeles prea bine. Student: Din experiența Dvs, care cărți plac mai mult cititorului, cele mai îndelung pregătite ori cele în care spiritul creator și sensibilitatea autorului primează? PA: Nu e nicio diferență. Din câte-mi dau eu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
volumul imens de lucruri extrem de diferite care se scriu. Pornim de la o clasificare, citim, și fiecare ajunge la propria lui definiție. LV. Care crezi că va fi soarta poeziei? AB. Poezia va rezista doar atâta vreme cât se va sprijini pe o imaginație bogată și pe un anume fel de corectitudine, cât nu va ceda ideologiei ori populismului (mare pericol, populismul). LV. Dacă ar fi să iei totul de la capăt, ai mai deveni poetul de acum, ori te gândești că ai putea urma
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Lucrurile stau cu totul altfel acolo, fiindcă doar de vreo douăzeci de ani au avut evreii voie să revină. Repet, caut soarta poporului evreu în totalitate, istoria lui mereu amenințată. 13 februarie 2005 4.8. John Fowles: "Literatura e jumătate imaginație și jumătate joc" LIDIA VIANU: Care e activitatea dvs. preferată (incluzând aici și scrisul)? JOHN FOWLES: Cred că, fără îndoială, studiul, observarea naturii; ceea ce se cheamă istoria naturală. LV. Cum reacționați când criticii vă cer interviuri? Acceptați cu plăcere / tolerați
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
JF. Am încercat să-mi scriu toată viața. Presupun că tot ce scriu e autobiografic. Mă gândesc în special la Mantissa. Cred că mai toți scriitorii ar trebui să se folosească de ce le oferă propria viață. LV. Este literatura confesiune, imaginație, joc? JF. Cred că literatura e jumătate imaginație și jumătate joc. Sentimentele se schimbă uneori enorm de la o creație la alta. LV. Este intriga amoroasă (pe care Virginia Woolf a ponegrit-o din răsputeri, dar n-a putut-o înlătura
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Presupun că tot ce scriu e autobiografic. Mă gândesc în special la Mantissa. Cred că mai toți scriitorii ar trebui să se folosească de ce le oferă propria viață. LV. Este literatura confesiune, imaginație, joc? JF. Cred că literatura e jumătate imaginație și jumătate joc. Sentimentele se schimbă uneori enorm de la o creație la alta. LV. Este intriga amoroasă (pe care Virginia Woolf a ponegrit-o din răsputeri, dar n-a putut-o înlătura nici măcar din propriile romane) importantă? O tratați cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
recunoscută latura etică a operei mele. Decembrie 2000 4.9. Alasdair Gray: "Numai cei cu credință într-un Dumnezeu ori un sistem politic pot răspunde la întrebările esențiale, dar nu e cazul meu" LIDIA VIANU: Scrii la fel de viguros cum pictezi. Imaginația ta îl silește pe lector să uite de toate și să trăiască în lumea pe care o creezi și pe care o părăsește împotriva voinței lui atunci când romanul se încheie. Te simți înrudit cu William Blake în modul cum îți
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
însă te apropii mult de literatura de anticipație, de proiectarea unor spaime întunecate asupra viitorului. Realismul tău necruțător dă distopiei o forță imaginativă de care nu se poate vorbi la Huxley ori Orwell. La ce ții mai mult? La această imaginație dezlănțuită care creează o lume nouă, ori la decizia de a preveni omenirea că o așteaptă un viitor sumbru? AG. Țin în egală măsură la tot ce găsești că se află în romanele mele. LV. Ți se pare important stilul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cum să le fiu pe plac. LV. Lanark are multe în comun cu o groază de cărți: 1984 de Orwell, Minunata lume nouă de Huxley, Divina Commedia lui Dante, Procesul lui Kafka, Sartre (senzația de greață), Wells (zborul liber al imaginației), Swift (v. houyhnms), T.S. Eliot (notele de încheiere). Romanul Desperado se hrănește cu literatură. Spiritul Desperado e o conștiință exacerbată a textelor trecute. Nu faci pe plac romanțiozității lectorului, dar îi cultivi afecțiunea pentru déjà vu. Cum ți-ai dori
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
roman. E o chestiune veche, dar mai evidentă acum decât altădată: mulți autori Desperado își țes literatura pe propria viață. Și tu o faci mai mult sau mai puțin și mă întreb cum îi privești pe autorii care preferă măștile, imaginația, identitatea asumată, orice în afară de autorevelare? FS. Da, ai dreptate să mă vezi așa. Urăsc Turnul de Fildeș. Detest poezia care e un joc în și pentru sine. Poemele construite pe figuri de stil (chimia ca metaforă! feminismul la țară!), cu
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
azi, dar sunt și multe șanse ratate. Poeți a căror operă o prețuiesc: John Burnside (liric, ritmat, studiat); Alice Oswald (moștenitoarea lui Hughes); Menna Elfyn și Gwyneth Lewis din Țara Galilor; Michael Donaghy (e drept, american); W.N. (Bill) Herbert (remarcabilă imaginație); poeții importanți: Douglas Dunn, Geoffrey Hill și Tony Harrison. Și încă n-am menționat Irlanda, un ținut a cărui poezie e prea bogată și complexă pentru a fi așternută pe o pagină doar! LV. E critica literară de vreun folos
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
nu e neapărat necesar ca propria experiență de viață să intereseze pe cineva și, oricum, ea e doar o sursă limitată. Mai devreme sau mai târziu, trebuie să imaginezi. Sunt încredințat că închipuirea autorului (nu doar înlănțuirea amintirilor lui) aprinde imaginația lectorului, și din ea izvorăște fiorul aparte al prozei: faptul că ceva despre care știm că e doar închipuire poate prinde viață și deveni real, poate deveni experiență autentică, ceva ce era cât pe ce să ni se întâmple. Revenind
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ca reușita mea să se bazeze tocmai pe faptul că n-am izbutit ce mi-am pus în gând. LV. Poezia ta se clădește pe sensiblitate. Privești și notezi. Nu te confesezi. Îți manevrezi cititorul, îl faci să-ți exploreze imaginația. Poezia ta e un covor fermecat care plutește deasupra planetei. Ai vocația omului universal din Renaștere (poate așa se explică faptul că scrii și pictezi). Cum e să fii poetul a două spații simultan? GS. De câte ori nu i-am invidiat
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în miezul ființei în hora vieții, care li se pare o himeră. Pot doar să nădăjduiesc că aceste spirite își fac un locșor cât de mic în înțelegerea celor cu rădăcini mai adânci, cum e Gabriel. Cât despre covorul fermecat, imaginația mea e din firea ei rătăcitoare și nesupusă. Așa a fost în primele mele poeme, înainte de publicare. Meșteșugul poeziei e un mijloc de a controla textul și tot odată de a mă înclina în fața tribului în care mă includ. Am
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Everyday Topics, Gheorghe Stan • English Religious Poetry, Dumitru Dorobăț și alții • Introduction to Linguistics, Călina Gogălniceanu • Medieval Britain, Călina Gogălniceanu, Corina Mihăilescu • Narrative Poetry. The Mythical Mode, Sorin Pârvu • North American Literary History (vol.1), Ștefan Avădanei • Realitate istorică și imaginație. Romanul britanic și american postmodern, Ecaterina Pătrașcu • To Win a Crown, Phil Carradice • The Infinitive, Alexandra Cornilescu, Ion Iclezan-Dimitriu • Theories and Practice of Translation, Rodica Dimitriu DISCURSUL FILOSOFIC POSTMODERN Cuprins 2 1 LIDIA VIANU Literatura contemporană britanică. Literatura Desperado 2
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
insulă la distanță de Stokholm, în Polonia au fost reacții similare; în România copiii cu SIDA sunt suspectați relațional. Boala fără leac sporește precauția oricui. Astăzi HIV e răspândit în toată lumea, medicația și întreținerea bolnavilor de SIDA depășind financiar orice imaginație. Or, medicina înseamnă sofie, știință și artă și în realizarea obiectivelor ei, nu operează cu naivități nocive prin definiție ci cu responsabilitatea care trebuie să o cultive fiecare cetățean pentru a deveni a doua natură. Viteza cu care viitorul vine
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
să-și fi dat seama de faptul că rolul ovulului nu se rezumă doar la hrănirea fătului sau de originea microbiană a bolilor. Paul de Kruif, în celebra sa carte Vânătorii de microbi, spunea că van Leeuwenhoek avea prea puțină imaginație ca să prevadă rolul de asasini al jalnicelor lui creaturi... Dar a arătat că gărgărița nu se naște pur și simplu din grâu, ci din niște ouă depuse de insecte zburătoare. El a combătut vechiul concept de generație spontanee prin putrefacție
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
caracteristică a organizației școlare și anume prezența în mai mare măsură a aspectelor informale și expresive. Această manifestare este determinată atât de prezența elevilor, care au propria cultură, dar și faptului că logica pedagogică solicită din partea cadrelor didactice creativitate și imaginație în activitatea lor, dar și în comportament. Școala, mai mult decât alte organizații, oferă membrilor săi libertate de manifestare și prezintă flexibilitate față de atitudinile mai puțin conformiste. desigur, această libertate se manifestă între anumite limite impuse de logica organizației. O
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
2; Ion Cocora, Personaj și mască, TR, 1979, 2; Lucian Alexiu, „De neatins, de neatins”, O, 1979, 9; Nicolae Manolescu, Delicata ironie, RL, 1979, 11; Emil Hurezeanu, Contribuții la un concert pentru un poet tânăr, TR, 1979, 27; Valentin Tașcu, Imaginația limbajului, ST, 1979, 7; Const. M. Popa, „Tunelul norvegian”, R, 1979, 9; Grigurcu, Poeți, 359-362; Ion Vlad, Jurnalul poetului, TR, 1980, 11; Eugen Simion, „Jurnal de noapte”, RL, 1980, 19; Lucian Alexiu, „Jurnal de noapte”, O, 1980, 20; Mircea Vaida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
tu, ca persoană, ca suflet, Îți vei descoperi lumea, cu tot ce o Înconjoară. Spectatorul nostru regăsește În piesele de teatru vizionate ceea ce de obicei viața nu-i oferă. El se Îndreaptă spre text ca spre niște grădini fermecate unde imaginația și speranța dansează fabulos. În acest fel textele confirmă puterea lor de oglindire a sufletului, oferă locul și timpul În care totul intră Într-o existență enigmatică, vrăjită, parcă totul se desfășoară frumos și real.” Pentru a putea participa la
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
aveau în primul rând sultanii, dar și vizirii, alți înalți demnitari, precum și oameni bogați-fellahi. Interes și curiozitate au prezentat haremurile sultanilor, numai că puține informații au răzbătut, întrucât era o lume închisă și secretă, de aceea au și aprins multora imaginația. Lăcașul sau templul femeilor nu era departe de instituțiile palatului, seraiului în care se dezbăteau problemele politice, militare, juridice, administrative, motiv în plus pentru femeile haremului, în special pentru cele care dețineau ranguri înalte sau care aspirau la ranguri înalte
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
lumea aristocratică franceză. Una dintre nepoatele Mancini (Laura, Olimpia, Ortensia, Marianna), Maria a aspirat la o poziție mai înaltă, decât de contesă sau ducesă, la aceea de regină. Maria Mancini a sosit la Paris la nici paisprezece ani împliniți, cu imaginația aprinsă de lectura romanelor. Nu se remarca prin frumusețe și se simțea mai puțin iubită decât celelalte surori. Compensa frumusețea prin farmec, inteligență, îndrăzneală, frivolitate, inconformism. La nouăsprezece ani ea a fost aceea care a impulsionat relația afectivă cu viitorul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în raport cu care trăiește intens suferința. Emma, prototip al soției și amantei suferinde, rătăcite, mereu în căutarea unei fericiri iluzorii, este fiica unui fermier prosper care, la treisprezece ani, a intrat într-o mânăstire, atmosfera căreia a impresionat-o și, cu imaginația-i bogată, amplifica misterul simbolurilor sacre. Cu aceeași exaltare retrăia romanele citite precum Paul și Virginia de Bernardin de Saint Pierre, se transpunea în postura Louisei de La Vallière, metresa lui Ludovic al XIV-lea, sau a Heloïsei, amanta filosofului Abélard
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
o revelație izbăvitoare. Dar transcendentul se dovedește inaccesibil: așteptată, epifania nu se produce. În prozele finale ale volumului se conturează totuși o soluție: cea a izbăvirii antropogene, prin acțiunea subiectului (autorul, creatorul de ficțiune), care, operând cu artificiul și cultivând imaginația, se substituie divinității absente și organizează „circul” existenței, pune în scenă lumea, dându-i un sens. Această nouă postură auctorială - a cărei ivire marchează trecerea de la onirism la textualism - se observă în mod deosebit în nuvela Înscenare, la prima vedere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]