15,922 matches
-
prin urmare, că se urmărește lezarea drepturilor unei categorii restrânse de cetățeni, și anume a intelectualilor. Deocamdată, au fost luați în vizor și în botul buldozelor casele din jurul Capitalei, din numitul sector agricol Ilfov. Șeful care conduce noua campanie împotriva intelectualilor este același personaj, Ion Dincă, care înjură și pălmuiește, în numele stăpânilor săi, în fruntea cărora se află Elena Ceaușescu, vecina sa de la Găiești. O întreagă pleiadă de scriitori, pictori, artiști, medici, și nu dintre cei din urmă, ci de primă
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de a cinsti memoria acestui mare domn! Nu mai departe decât de vara lui 1983, profitând de sărbătoarea tricentenarului asediului Vienei de către turci, trepădușii cu funcții culturale ai partidului au organizat în marea metropolă europeană un fel de congres al intelectualilor români din străinătate care colaborează cu autoritățile din țară. Acest congres, denumit al etniei române, a avut ca temă tocmai rolul luminos al lui Șerban Vodă în timpul asediului Vienei, când a sabotat pe măsura puterilor mașina de război turcească îndreptată
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
În principiu, este adevărat. Dar cum poți, dacă nu vrei să emigrezi forțat sau să zaci inutil în închisoare, tu și ai tăi, să lupți cu unghiile ca să ieși dintre zidurile unei închisori din piatră și zăvorâtă cu șapte lacăte? Intelectualii cei adevărați, nu cei vânduți sunt la pământ, Tudoran ce a izbutit până la urmă altceva decât să fie dat afară din țară? De ce, în emisiunile dvs. care ar trebui să fie mai numeroase , nu vorbiți de racolarea tineretului de către Securitate
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
acoperiri diplomatice ei adună pentru familia dinastică informații din lumea întreagă, care trec drept ultrasecrete, dar care, în realitate, nu fac nici doi bani. Un subaltern al celui care a condus represiunile împotriva studenților, colonelul V.A., se ocupă de intelectuali în general, și de scriitori în special. Colonelul V.A. e întru totul demn de cel care-l conduce. Agenții colonelului V.A. poartă ciomagul în mânecă și nu pregetă să lovească pentru a intimida. Nu e exclus ca acest
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de către organele de Securitate. De acest drept suntem total lipsiți. Dacă unele categorii de bruscați se apără cu aceeași monedă (violență pentru violență), în cazul acestui tip de agresiune opoziția dură, chiar și în cazul legitimei apărări, devine fatală. Pentru intelectual însă, singura reacție este apărarea prin cuvânt. Dacă l-am parafraza pe Titulescu, ar trebui să spunem că dreptul, politica, literatura și, firește, religia țin de esența publicității, fie ea orală sau scrisă. Există oare în țara noastră posibilitatea unei
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
liberă și mult dorită. Noi suntem oameni cinstiți, care am muncit din greu aici și vom munci din răsputeri și acolo, nu suntem niște vagabonzi, cum se crede aici, în România, despre noi. Vă mulțumesc din suflet Un grup de intelectuali români, [iarnă] 1985, difuzată la 29 decembrie 1985 Imaginați-vă o țară în care orașele sunt distruse în mod sistematic, oraș după oraș, stradă după stradă, casă după casă, în scopul de a șterge de pe suprafața pământului zone întregi, cu
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
eternă”, Ierusalim, poartă numele unui distins poet român imigrat și decedat În Israel. El este conferit, prin grija văduvei poetului, născută și ea În România și domiciliată În Israel, de un juriu „internațional”, putem spune. Un grup de scriitori și intelectuali de limbă română, adică din diverse locuri mai mult sau mai puțin exotice ale lumii. O reunire prin literă și prin spirit a celor care poartă cu ei, oriunde le-ar fi domiciliul, patria domiciliului esențial: limba maternă. Primul laureat
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vestea bună”, de mari promisiuni, venind dintr-o Românie răvășită de suferință, demagogie, confuzie, corupție. Speranța neînvinsă, din „țara Îndepărtată”. Acută și onestă, exemplară În „estetica” aliind esteticul cu angajarea morală, inteligentă și Învățată, delicată și inflexibilă - un adevărat „model” intelectual al artistului. Ba și al patriotismului, eliberat de sloganuri și profitabile subterfugii conjuncturale, vitalizat de exigență și spirit critic. Dar și al prieteniei, surpată În atâtea alte cazuri de noua conjunctură. M-am bucurat de confirmarea unui similar fel de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
În veci, toți acești pseudofilosofi s-au lăsat antrenați Într-o aventură sângeroasă care - dacă ar fi izbutit - i-ar fi lichidat până În cele din urmă fără nici o Îndurare. O știm prea bine și din experiența fraților lor inamici, a intelectualilor de stânga lichidați de cei pe care i-au slujit. Teroarea comunistă pe care o trăim ar trebui să fie o lecție salutară pentru toți gânditorii atrași din diferite motive - printre care cele doctrinare sunt cele din urmă - de un
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
vroia să aibă textul meu despre Eliade pentru revista pe care o tipărea cu atâtea eforturi. „Discutând cu Ion Chinezu despre nivelul penibil al scrierilor lui Corneliu Zelea Codreanu, l-am rugat să-mi explice cum a fost posibil ca intelectuali de rasă ca Mircea Eliade, Noica, Cioran și destui alții să cadă victime ideologiei Căpitanului, singurul cuvânt care i s-a desprins de pe buze suna: charismă. Ceea ce seamănă ca două picături de apă cu răspunsul lui Heidegger la Întrebarea lui
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
la persoanele „cultivate” și izbucnind nesupravegheate la „instinctuali”. Prin forța lucrurilor, „gafele” revelatoare la „elitari” nu sunt Însă mai puțin șocante. Poate, dimpotrivă. Am rămas nu o dată Înlănțuit În ezitări privind asemenea șocuri, nu chiar rare, pe care le oferă intelectuali, altminteri, demni de toată stima. Cu atât mai mult În cazul unor persoane cunoscute direct, față de care păstram afecțiune și admirație și pe care deloc nu doream să le suspectez, vreodată, de ceea ce suspectam la cei pe care Îi consideram
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
aprobată (supravizată) de Roman (atunci prim-ministru). De altă parte, am găsit o țară În dezagregare. Capitala arată groaznic, țigănia, murdăria, mizeria (materială și mai ales morală) sunt indescriptibile. Opoziția e slabă și dezbinată. Chiar Alianța Civică, În care mulți (intelectuali, desigur) și-au pus oarecari speranțe, pare și ea ezitantă și cu conflicte interne mocnite, chiar la nivel de personalități de vârf (Nicolae Manolescu - Ana Blandiana). Uniunea Scriitorilor e În pragul falimentului, editurile - ce să mai spun! Hârtia e așa
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
pagină a presei internaționale. Ajuns la limită, năduful românesc primise un brusc stimulent dinspre țările din jur și explodase prin vocea câtorva scriitori și ziariști. Eram autorul, la acel congres, al unei moțiuni de solidaritate, propusă de delegația americană, cu intelectualii români arestați sau tracasați de Securitate. Ca trimis „oficial” al României, Sorescu se afla Într-o poziție dificilă. Să se solidarizeze cu mine și cu colegii noștri din țară sau cu Alain Bosquet, care mă atacase violent pentru că tulbur seninătatea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
totalitate”, care să-l scoată din vizuina și viziunea magiei solitare, să-l azvârle, amețit de Marea Idee, În clocotul gregar. Accentele agresive nu lipsesc, nici obsesiva reafirmare a „angajamentului de stânga”... Inima e la stânga, repetă, nu o dată, și azi, intelectualii aceleiași confrerii. Mintea n-ar fi să fie, Însă, nici la stânga, nici la dreapta, iar inteligența lui Paul Georgescu era una strălucită... Cum Își pacifica dezamăgirile și cum Își regenera militantismul? Chiar și după ce văzuse cu ochii și mintea, și
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
era totuși folosit (și este și astăzi) de extrema stângă, rareori de extrema dreaptă. Fascinația pe care marile idei - chiar dacă devenite sloganuri - umaniste o exercită și va continua, probabil, deloc inexplicabil, s-o exercite asupra publicului larg, ca și asupra intelectualilor și artiștilor nu se explică Însă decât parțial prin nevoia extremiștilor de a apela la principiile majorității căreia nu Îi prea aparțin. Ceea ce se Întâmplase În România după 1946, anul apariției acelui text juvenil al lui Paul Georgescu, solicita, firește
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
prin scris, rareori izbuteam și câte o poznă pe scena socială. Încercam să fiu, În felul unui ne-militant, alături de cei obidiți și oropsiți. Măcar atât. Nu destul, poate: nici chiar puțin, poate. Inteligența excepțională nu părea să ferească un intelectual și artist ca Paul de „erotismul” vicios al angajării juvenile. „Nu mă puteam despărți de partid, cum nu se pot despărți unii de femeia vieții lor, curvă, hoață și sperjură. A căzut la femeie, spune poporul. Marxismul practicat din tinerețe
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de carte, rămas astfel În ciuda fixațiilor și mărginirilor ideologice, În ciuda infirmității care, ca și realitatea din jur, Încerca să-i frângă creativitatea. Erou al cărții, nu al Revoluției. În volumul Incursiuni În literatura actuală, Ion Simuț se referă la „suferințele intelectualului lui Paul Georgescu”, datorate „discrepanței dintre mintea... care fuge mult Înainte cu proiectele și previziunile sale politice și sociale și, de cealaltă parte, o lume lentă, tânjitoare, pe o vreme leneșă, În care orice fermitate și luciditate se destramă. O
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
meu). Desigur că dl Cajal va organiza o conferință; mă Întreb dacă audiența va avea consistența aceleia care a ascultat conferința Dvs. acum 15 ani. Cred că subiectele pe care le-ar putea trata ar interesa un cerc larg de intelectuali; poate că un loc nimerit ar fi „Wissenschaftskolleg” din București, condus de Andrei Pleșu, una din mințile cele mai interesante azi. Aici a fost primit, de exemplu, și Jacques Derrida.) Cred că dl Botstein are - cum spuneți - „o viziune politică
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Zigu știa prea bine. Directorul Îmi răspunsese sec că decizii de acest fel nu se iau la New York, ci doar la sediul național al Fundației, la București. Adăugase că, da, primise, de fapt, o propunere În acest sens, din partea unui intelectual român-american. Întreg materialul fusese trimis la București, pentru cunoștință și cercetare. Aflând știrea, Îngrijorarea mea diminuase. În conducerea română a Fundației Soros se aflau mulți prieteni ai României literare și ai directorului ei, greu mi-ar fi fost să-mi
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
a unei culturi mature”. Ultima propoziție a ultimei pagini exprimă concluzia, plină de Învățăminte, a cercetării: „O «afacere Dreyfus» În România În anii ’30 nu e de imaginat”. Temeinică, sobră, nuanțată, analiza lui Leon Volovici considera, În final, că „dintre intelectualii români dintre cele două războaie mondiale, antisemiți extremiști au fost puțini, dar atașamentul la o anumită idee de conștiință națională - În care exista, uneori, latent, o percepere a evreului ca străin și, În anumite Împrejurări, ca dăunător sau periculos- este
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
puțini, dar atașamentul la o anumită idee de conștiință națională - În care exista, uneori, latent, o percepere a evreului ca străin și, În anumite Împrejurări, ca dăunător sau periculos- este o caracteristică a majorității. De aceea nu Întâlnim prea mulți intelectuali care să facă din respingerea discriminării evreilor, În momentele cele mai critice, o cauză a lor, pe care s-o apere public”. Da, o generală renaștere morală de tipul „afacerii Dreyfus” nu prea era de imaginat În România anilor ’30
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
unei situații mult mai ample. Am putea considera, oare, și azi că perceperea evreului drept „străin și, În anumite Împrejurări, dăunător sau periculos” ar fi o „caracteristică a majorității”? Poate nu, dar nici azi nu par să fie „prea mulți” intelectuali sensibili față de latenta sau fățișa ostilitate contra evreilor, gata să facă din respingerea clișeelor și pulsațiilor antisemite o cauză „pe care s-o apere public”. Adică o clară reacție pro-Dreyfus, Împotriva manipulării șovine? Doar dacă ar deveni condiție preliminară impusă
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este neapărat anulată de fidelitatea față de principii, dar când vine În conflict insolubil cu ele, trebuie să cedeze prioritatea. Doar astfel se aleg, până la urmă, principiile adevărate și prietenii adevărați. Recunoașterea unei erori face parte din regula esențială. Episodul Eliade - intelectualul deloc dispus să-și asume public erorile, chiar și cele de o mai largă anvergură, cu rădăcini și consecințe Într-o Întreagă dramă a conștiinței naționale - a fost doar una dintre aceste revelații. Relația Gabrielei Adameșteanu cu „vina fericită” a
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
acestui excelent nou roman, după o lungă absență din „ficțiune” și după o atât de acaparantă dăruire jurnalismului, conectat oră de oră la metronomul social-politic agitat al țării și lumii. Tema Înstrăinării și a exilului refuză clișeele: soția germană a intelectualului român refugiat În străinătăți nu pare posesoarea unei existențe mai fericite decât cea a exilatului, chiar dacă otrava nostalgiei des-țăratului, a dorului după ceea ce nu mai poate fi recuperat se adaugă tributului de cruzime cerut de imposibila renaștere În alt loc.
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Între „popor” și intelectualitatea care pretinde, cu deșartă vanitate, a-l reprezenta, sau nici nu pretinde măcar așa ceva, pare să-și reitereze, din păcate, azi, tradiția și pagubele. „Ce legătură are cu evenimentul mediatic al acestei veri: «De ce se ceartă intelectualii»?” Concluzia devine strict personală și nu neapărat pesimistă: „Avantajul oricărui accident din care scapi este că vezi mai bine lucrurile esențiale din viață. Ca și adevărații prieteni”. Oricât de neplăcute și scump plătite, reevaluările merită, Într-adevăr, am avut de
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]