14,331 matches
-
de comunicații prin utilizarea telexului. În 1962, Institutul de Meteorologie începe să facă măsurători ale radioactivității și ale calității aerului. În 1967 s-a dat în folosință primul radar meteorologic, la București, și au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m) și vf. Pietrosul Rodnei (2305 m). În anul 1970 a fost inaugurată la București prima stație de recepție a datelor furnizate de sateliții meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
au mai fost deschise încă 2 stații meteorologice automate, fiind amplasate pe vf. Parângul Mic (2075 m) și vf. Pietrosul Rodnei (2305 m). În anul 1970 a fost inaugurată la București prima stație de recepție a datelor furnizate de sateliții meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General al OMM. În 1973, în zona viticolă Drăgășani, se fac primele experimentări în încercarea combaterii grindinei. În anul 1977, IMH (Institutul de Meteorologie și Hidrologie) se conectează la Sistemul Global de Telecomunicații Meteorologice
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
meteorologici, la eveniment asistând D. A. Davis, secretarul General al OMM. În 1973, în zona viticolă Drăgășani, se fac primele experimentări în încercarea combaterii grindinei. În anul 1977, IMH (Institutul de Meteorologie și Hidrologie) se conectează la Sistemul Global de Telecomunicații Meteorologice al OMM, fapt datorat utilizării în premieră a microcalculatoarelor specializate. Din 1980, IMH se implică în proiectul de cercetare a ozonului atmosferic, proiect inițiat de OMM, iar pentru aceasta se utiliza spectrofotometrul Dobson. În 1982 a fost deschis Centrul de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
iar pentru aceasta se utiliza spectrofotometrul Dobson. În 1982 a fost deschis Centrul de Calcul Electronic, dotat cu primul calculator românesc dedicat meteorologiei, denumit Felix C. În același an, au fost inaugurate primele rețele automate (600/1200 bps) cu instituțiile meteorologice din Belgrad, Budapesta, Moscova și Sofia. În anul 1988 a fost dat in funcțiune radarul meteorologic MRL-5 și se fac primele tentative de digitalizare a datelor și de folosire a acestora în scopuri nowcasting, prin sincronizarea cu datele furnizate de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
dotat cu primul calculator românesc dedicat meteorologiei, denumit Felix C. În același an, au fost inaugurate primele rețele automate (600/1200 bps) cu instituțiile meteorologice din Belgrad, Budapesta, Moscova și Sofia. În anul 1988 a fost dat in funcțiune radarul meteorologic MRL-5 și se fac primele tentative de digitalizare a datelor și de folosire a acestora în scopuri nowcasting, prin sincronizarea cu datele furnizate de sateliții meteorologici. În 1990, Institutul Meteo - France propune o colaborare cu țările din Europa Centrală și
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Belgrad, Budapesta, Moscova și Sofia. În anul 1988 a fost dat in funcțiune radarul meteorologic MRL-5 și se fac primele tentative de digitalizare a datelor și de folosire a acestora în scopuri nowcasting, prin sincronizarea cu datele furnizate de sateliții meteorologici. În 1990, Institutul Meteo - France propune o colaborare cu țările din Europa Centrală și de Est (proiectul ALADIN - Aire Limitée Adaptation dynamique Développement InterNational) în domeniul prevederii numerice a vremii, cu scopul de a dezvolta un model numeric de prevedere
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
IMH a fost transferată în administrarea Regiei Autonome „Apele Române”, schimbandu-și denumirea în „Institutul Național de Meteorologie și Hidrologie” (INMH). Din 1997, modelul „ALADIN” devine operațional, iar în 1998 ia start programul de automatizare a sistemului național de comunicații meteorologice, fiind instalat primul sistem de comutare de mesaje „MESSIR-COM” dar și prin sistemul automatizat de vizualizare a datelor meteorologice „MESSIR-VISION”. În 2000, la București și Craiova sunt date în exploatare două radare meteorologice de tip Doppler (în banda C) și
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Hidrologie” (INMH). Din 1997, modelul „ALADIN” devine operațional, iar în 1998 ia start programul de automatizare a sistemului național de comunicații meteorologice, fiind instalat primul sistem de comutare de mesaje „MESSIR-COM” dar și prin sistemul automatizat de vizualizare a datelor meteorologice „MESSIR-VISION”. În 2000, la București și Craiova sunt date în exploatare două radare meteorologice de tip Doppler (în banda C) și sunt instalate primele 12 stații meteorologice automate. În același an se implemetează și se dă în exploatare Sistemul de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
de automatizare a sistemului național de comunicații meteorologice, fiind instalat primul sistem de comutare de mesaje „MESSIR-COM” dar și prin sistemul automatizat de vizualizare a datelor meteorologice „MESSIR-VISION”. În 2000, la București și Craiova sunt date în exploatare două radare meteorologice de tip Doppler (în banda C) și sunt instalate primele 12 stații meteorologice automate. În același an se implemetează și se dă în exploatare Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Relaționale ORACLE, sistem menit să înlocuiască Sistemul Național de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
comutare de mesaje „MESSIR-COM” dar și prin sistemul automatizat de vizualizare a datelor meteorologice „MESSIR-VISION”. În 2000, la București și Craiova sunt date în exploatare două radare meteorologice de tip Doppler (în banda C) și sunt instalate primele 12 stații meteorologice automate. În același an se implemetează și se dă în exploatare Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Relaționale ORACLE, sistem menit să înlocuiască Sistemul Național de Gestiune a Bazelor de Date Meteorologice (la care s-au folosit produsele infomatice
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
C) și sunt instalate primele 12 stații meteorologice automate. În același an se implemetează și se dă în exploatare Sistemul de Gestiune a Bazelor de Date Relaționale ORACLE, sistem menit să înlocuiască Sistemul Național de Gestiune a Bazelor de Date Meteorologice (la care s-au folosit produsele infomatice dBASE și FOXPRO). După desprinderea de INMH a activității de hidrologie, în 2003 se finalizează proiectul „SIMIN”, care a urmărit în primă fază modernizarea infrastructurii de meteorologie ce cuprindea 60 de stații automate
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
INMH a activității de hidrologie, în 2003 se finalizează proiectul „SIMIN”, care a urmărit în primă fază modernizarea infrastructurii de meteorologie ce cuprindea 60 de stații automate, o rețea de detecție a fulgerelor și 5 stații meteo prevăzute cu radare meteorologice de tip Doppler în bandă S. În 2004, România devine membră EUMETSAT și ECMWF. Prin Legea 216 din 24 martie 2004, ia naștere (ANM), dată fiind reorganizarea companiei naționale „Institutul Național de Meteorologie, Hidrologie și Gospodărire a Apelor”. Aceste prognoze
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
nivel național și regional (Muntenia, Oltenia, Dobrogea, Moldova, Transilvania de nord, Transilvania de sud, Banat, Crișana), existând posibilitatea ca aria de prognozare să fie restrânsă putându-se prezenta situației la nivelul litoralului românesc, la nivel montan sau de județ. Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore până la 2-3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de detecție al
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
la nivelul litoralului românesc, la nivel montan sau de județ. Prognoză meteorologică de foarte scurtă durată se realizează pentru intervale mici de 12 ore până la 2-3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de detecție al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliții meteorologici și informațiilor de la stațiile automate de suprafață. Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de Prognoză a Vremii și Colectivul de
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
realizează pentru intervale mici de 12 ore până la 2-3 ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de detecție al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliții meteorologici și informațiilor de la stațiile automate de suprafață. Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar și avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
ore de unde se începe prognoza imediată (nowcasting). Informațiile ce stau la baza acestor prognoze meteorologice sunt furnizate sistemului național de radare și sistemul de detecție al fulgerelor, imaginile furnizate de sateliții meteorologici și informațiilor de la stațiile automate de suprafață. Fenomenele meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar și avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie, grindină. Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
meteorologice sunt permanent monitorizate de fiecare Serviciu Regional de Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar și avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie, grindină. Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea informațiilor despre apariția unui fenomen meteorologic ca trăznetele, grindina, ploile abundente, intensificări ale vântului. Cantitatea informațională furnizată de prognoza imediată este condiționată de capacitatea de anticipare și detectare a fenomenului respectiv. Trăznetele și tornadele sunt fenomene care
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
Prognoză a Vremii și Colectivul de nowcasting, elaborând prognoze pe intervale sub 12 ore dar și avertizări privind cantități mari de precipitații, vijelie, grindină. Obiectivul principal al acestui model de prognoză meteorologică îl reprezintă furnizarea informațiilor despre apariția unui fenomen meteorologic ca trăznetele, grindina, ploile abundente, intensificări ale vântului. Cantitatea informațională furnizată de prognoza imediată este condiționată de capacitatea de anticipare și detectare a fenomenului respectiv. Trăznetele și tornadele sunt fenomene care se pot anticipa cu numai câteva minute înainte ca
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
a fenomenului respectiv. Trăznetele și tornadele sunt fenomene care se pot anticipa cu numai câteva minute înainte ca acestea să se producă, cu toate acestea, apariția lor poate fi detectată în timp real cu ajutorul detectorilor de fulgere și a radarelor meteorologice. Pentru evitarea pagubelor produse de grindină, România dezvoltă un program de protecție a unor importante zone agricole din țară. Grupul de dezvoltare și aplicare „Prognoze Specializate” furnizează prognoze privind posibilitatea de formare a norilor purtători de grindină precum și date despre
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
prin interpolare optimală și asimilarea datelor tridimensionale. Momentan modelul acoperă zona României, furnizând de două ori pe zi cu o anticipație de 48 ore informațiile înregistrate. Modelul "HRM" (High resolution Regional Model) a fost realizat de DWD (Deutscher Wetterdienst - Serviciul Meteorologic Național German). Modelul a fost utilizat pentru prima dată de ANM pe 1 decembrie 1999. Datele inițiale sunt furnizate de model la o rezoluție orizontală de aproximativ 60 km și este utilizat pentru un interval de până la 148 ore. Datele
Administrația Națională de Meteorologie () [Corola-website/Science/311875_a_313204]
-
largul coastelor Normandiei și în peninsula Cotentin, pe cinci plaje - Gold, Juno, Omaha, Sword și Utah. Factorul determinant pentru stabilirea datei debarcării a fost prognoza meteo. În această fază a războiului, submarinele germane fuseseră alungate din Atlantic iar stațiile lor meteorologice din Groenlanda au fost închise. Aliații au reușit să aibă avantajul de a fi singura tabără care cunoștea condițiile meteo din Atlantic, ceea ce avea să se dovedească decisiv. Planificatorii aliați au apreciat că debarcarea avea nevoie de o lună plină
Operațiunea Neptun () [Corola-website/Science/311895_a_313224]
-
Prognoza meteorologică reprezintă punerea în practică a unor tehnologii în scopul emiterii unor ipoteze de prevedere a stării vremii. Datele sunt obținute în urmă studierii mai multor parametri numiți condiții atmosferice, ce constituie obiectul de studiu al meteorologiei. Chiar și la nivelul
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
vremii. Datele sunt obținute în urmă studierii mai multor parametri numiți condiții atmosferice, ce constituie obiectul de studiu al meteorologiei. Chiar și la nivelul actual de dezvoltare a domeniului, prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
prognozele emise de către specialiști pot propune evoluții eronate ale vremii. Prognoza meteorologică este adusă la cunoștința populației prin mijloace diverse de propagare, care presupun însă o receptare în scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoză următoarelor câteva zile. Sunt trei centre meteorologice internaționale care se află în: O dată cu lansarea sateliților artificiali ai Pământului, stațiile
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]
-
scurt timp (ziare, reviste, radiodifuziune, Internet). O soluție foarte răspândită este buletinul meteorologic, un scurt program de radiodifuziune (radio, TV) care se ajută de folosirea unor hărți și diagrame sugestive pentru a anunța prognoză următoarelor câteva zile. Sunt trei centre meteorologice internaționale care se află în: O dată cu lansarea sateliților artificiali ai Pământului, stațiile meteorologice oferă informații ample și precise despre starea atmosferei. Doi sateliți pot cerceta în 24 de ore circa jumătate din suprafața Globului. Specialiștii, analizând informațiile acumulate, întocmesc hărți
Prognoză meteorologică () [Corola-website/Science/311913_a_313242]