17,356 matches
-
și lipsa de igienă a majorității Ostjuden din secolele XVII-XIX, pentru simplul motiv că această imagine existase deja În Europa de Vest Încă din Antichitate și Evul Mediu timpuriu. Referitor la vechimea acestui stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
stereotip mental, voi da doar câteva exemple. Aluzii privind mirosul specific al evreilor se găsesc consemnate la sfârșitul secolului I e.n., la epigramistul latin Marțial. Poetul latin Venance Fortunat, ulterior episcop de Poitiers și sanctificat, scrie În anul 576 despre „mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
mirosul amar” al evreilor <endnote id="(464, p. 249)"/>. Un text datat circa 1220 redă o răspândită legendă europeană, intitulată Evreica devenită catolică. Întâlnindu-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros pe care - avându-l ea Însăși - nu Îl simțise Înainte de convertire <endnote id=" (83, p. 95)"/>. Dacă odată cu trecerea evreului la creștinism dispare mirosul urât al acestuia, evident, prin convertirea creștinului la mozaism, efectul este invers. Prin 1630, de pildă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
-se cu tatăl ei, evreica proaspăt botezată a simțit „o duhoare pestilențială emanând de la el”, un miros pe care - avându-l ea Însăși - nu Îl simțise Înainte de convertire <endnote id=" (83, p. 95)"/>. Dacă odată cu trecerea evreului la creștinism dispare mirosul urât al acestuia, evident, prin convertirea creștinului la mozaism, efectul este invers. Prin 1630, de pildă, mitropolitul Kievului, Petru Movilă, scria despre cneghina Anna Korețkaia că „s-a Îndepărtat de cre dința ortodoxă”, trecând la „necredința evreiască” și ținând „sabatul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
el este diferit. Și evreul nu este pur și simplu un om diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit, dar plăcut. Spre deosebire de evrei, care miros diferit, dar neplăcut. Conform concepției Bisericii creștine, nonputrefacția unui cadavru și mirosul de smirnă pe care Îl degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
diferit ; el este prototipul omului diferit. Creștinii sfinți sunt și ei diferiți (față de creștinii de rând) și, ca atare, miros și ei diferit, dar plăcut. Spre deosebire de evrei, care miros diferit, dar neplăcut. Conform concepției Bisericii creștine, nonputrefacția unui cadavru și mirosul de smirnă pe care Îl degajă acesta reprezintă o dovadă de sfințenie. Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, de exemplu - scria În 1630 Petru Movilă -, avea „trupul neputrezicios” și „cu mir Înmiresmat” <endnote id="(753, p. 52 ; vezi și nota
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
este abia noiembrie (numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
noiembrie (numită Brumar) <endnote id="(113, I, pp. 72- 74)"/>. „Ca o consecvență a acestui blestem - scria M. Schwarzfeld cu un secol În urmă - evreii sunt spurcați, suferă de tot felul de boli ciudate și particulare și au miros sau mirosuri urâte, Întocmai ca vrăjitorii” <endnote id="(3, p. 19)"/>. La acest ghem de clișee s-a mai adăugat unul : ca să scape de putoarea pe care, chipurile, o emană, nu ar fi suficient ca evreul să se spele pe corp cu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
să se spele cu sânge de copil creștin. Deicidul provoacă deci foetor iudaicus, iar acesta impune infanticidul. Încă din 1523, În perioada sa neantisemită, Martin Luther taxa drept „baliverne” legendele conform cărora evreii „utilizează sângele creștin pentru a-și ascunde mirosul urât” <endnote id="(455, I, p. 202)"/>. S-ar părea că asemenea credințe au fost influențate de vechi legende evreiești și creștine. Într-o legendă medievală din literatura rabinică (Midraș), astrologii egipteni au recomandat faraonului să ucidă 240 de copii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="cf. 679, p. 147"/>). Evreii erau „jidovi necurați” (ca Într-un manuscris românesc din secolul al XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința că „botezul Îl eliberează pe om de un miros [urât] pe care Îl are de la natură” <endnote id="(833, p. 70)"/>. Perspectiva teologică a jucat În astfel de cazuri un rol
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
XVII-lea ; <endnote id="cf. 19, II, p. 112"/>) și, ca atare, miroseau urât. Evident, pentru mentalul creștin, apa din cristelniță elimină mirosurile evreului convertit. Și la țiganii din Transilvania există credința că „botezul Îl eliberează pe om de un miros [urât] pe care Îl are de la natură” <endnote id="(833, p. 70)"/>. Perspectiva teologică a jucat În astfel de cazuri un rol important. Și eroii mitologiei grecești, „păgâni” fiind, au fost supuși unei valorizări negative asemănătoare. De pildă, Într-o
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
părintele agronomiei moderne românești. Pentru a curăța vinul și a nu-l lăsa să se acrească, se turna În el „un fel de must Înadins pregătit cu pucioasă”. „Acest must de pucioasă - continuă agronomul român - nu fierbe, este dulce, are miros tare greu de pucioasă și numai două sau trei garafe turnate Într-un poloboc sunt de ajuns spre a curăți tot vinul din el” <endnote id="(369, pp. 157-158)"/>. Iată deci un posibil mod de naștere a legendei În discuție
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nască legenda conform căreia unii cârciumari (mai ales evrei !) otrăvesc băuturile cu acid. O altă posibilă explicație a apariției legendei respective este faptul că, Într-adevăr, cârciumarii foloseau acid sulfuric și var, dar nu pentru falsificarea băuturilor, ci pentru Îndepărtarea mirosului de mucegai din butoaiele de vin sau de rachiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad descria astfel această practică : „Mirosul de mucegai, care atâta de mult strică gustul vinului, numai cu chipul următoriu [...] se poate scoate
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Într-adevăr, cârciumarii foloseau acid sulfuric și var, dar nu pentru falsificarea băuturilor, ci pentru Îndepărtarea mirosului de mucegai din butoaiele de vin sau de rachiu. La jumătatea secolului al XIX-lea, Ion Ionescu de la Brad descria astfel această practică : „Mirosul de mucegai, care atâta de mult strică gustul vinului, numai cu chipul următoriu [...] se poate scoate cu desăvârșire : ia o parte de vitriol (acidum sulfuricum dilutum) și două părți de apă, spală vasele cu apa aceasta de vitriol, după aceea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Moise, el Însuși telal ; <endnote id="cf. 649, p. 16"/>). „Când intră evreul În sat, latră câinii”, sună un vechi proverb german <endnote id="(3, p. 77)"/>. Cauza reacției agresive a câinilor din sate nu este, cum s-a spus, mirosul aparte al evreului, În special, ci al străinului, În general. Orice străin de sat, și mai ales unul venit din alt mediu (urban), este tratat similar de câinii satului. El poate să nu se teamă doar Într-un sat fără
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
care compuneau portretul Diavolului au fost transferate și asupra evreului. Acesta din urmă a preluat nu numai viciile morale ale Satanei (rău, viclean, avar, trădător, corupt și corupător etc.), dar și caracteristicile sale fizice. Ca și Diavolul, evreul degajă un miros pestilențial (foetor Diabolicus devine foetor Iudaicus), el are barbă de țap și părul roșu (precum Iuda), ba chiar este dotat cu coadă și coarne. „Încornoratule !”, i se spune personajului evreu În jocurile populare de păpuși din România <endnote id="(23
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
pe seama „evreului imaginar” și, ca atare, portretul negativ al acestuia din urmă ar putea să pălească. Pentru istoricul Josy Eisenberg, În Europa medievală - Vestică și Centrală - evreul a fost receptat ca „o ființă demonică, vândută Satanei”. Evreul avea coarne și miros respingător, „adică cele două atribute principale ale Diavolului”. „Identificarea este totală - continuă Eisenberg -, imaginea reală a evreului (cămătar) și imaginea sa mitică (Diavol) se completează reciproc, pentru a da naștere unui subom blestemat și malefic” <endnote id="(37, p. 215
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
și legitimează trei practici rituale, al căror prestigiu este dat de trei Întâmplări diferite prin care Isus a scăpat de moartea plănuită de evrei. Blestemul Din cauza „infracțiunii de deicid”, portretului „evreului imaginar” i s-au adăugat alte două vicii stereotipe : mirosul urât pe care - din cauza blestemului proferat de Sfânta Maria - l-ar răspândi corpul său (vezi capitolul „Jidan murdar, jidan Împuțit”) și veșnica rătăcire prin lume, la care - conform tradiției populare - l-ar fi osândit prin blestem Isus Cristos Însuși (vezi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
obții mărturisiri din partea doctorilor, Îți vom lua capul”. Evenimentul a produs o puternică emoție colectivă, fiind Începutul unei agresive campanii oficiale de discriminare a evreilor. Așa cum afirma un specialist În evreimea sovietică, „pentru prima oară după Revoluția din octombrie [1917], mirosul pogromului plutea În aer” <endnote id="(582, p. 54)"/>. A trebuit să moară Stalin (5 martie 1953) pentru ca, printr-un comunicat oficial, „asasinii În halate albe” să fie declarați nevinovați și cazul să fie Închis. Dar nu pentru totdeauna. Presa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Oskar Dähnhardt, Natursagen, Leipzig - Berlin, 1909, vol. II. 28. Isaiah Shachar, The Judensau. A Medieval Anti- Jewish Motif and its History, Londra, 1974. 29. Gârbaciul Ovreilor, București, 1890, p. 14. 30. Tudor Pamfile, Sărbătorile de toamnă, București, 1914. 31. Pentru mirosul plăcut al corpului, chiar și al cadavrului, ca o dovadă de sfințenie, vezi și Jean-Pierre Albert, Odeurs de sainteté. La mythologie chrétienne des aromates, Éditions de l’École Pratique des Hautes Études, Paris, 1990. 32. Ion Mușlea și Ov. BÎrlea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Editura Facla, Timișoara, 1988. 738. Curzio Malaparte, Kaputt, traducere și postfață de Eugen Uricaru, Editura Univers, București, 1999 (prima ediție, 1944). 739. La Începutul anilor ’40, pentru presa de extremă dreapta din Ungaria, „jidanul” era o „creatură murdară”, care „emană mirosul boarfelor vechi și ieftine pe care le vinde”, dar mai și „pute a grăsime de gâscă” (728, p. 209). 740. Mișcarea legionară În texte originale și imagini, editor Lucian Borleanu, Editura Lucman, București, f.a. 741. Ștefan Zeletin, Neoliberalismul. Studii asupra
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Regimentului Nr.5 de Călărași din Galați”, bașca una de la prefectura județului. Neavând altă soluție la Îndemână, Alexandrescu le ordonase În scris subalternilor „...de a satisface cu cea mai mare urgență ordinele indicate și de mi se comunica răspunsul. IMEDIAT”. Mirosul prafului de pușcă al viitorului război ruso-turc Începuse să se simtă În România acelor vremuri Încă de la Începutul anului 1877 când, potrivit documentelor cu ajutorul cărora dezvoltăm acest interesant și incitant subiect, tânăra noastră armată Începuse mobilizarea numeroșilor rezerviști care se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
fiecare consumator de plăcintă poate fi un viitor recrut În lupta noastră>>”. Cu plăcintele din text nu aveau nimic Împotrivă bolșevicii dar cu „prețul scăzut” care Înseamnă concurență pe baza economiei de piață, aveau, desigur, pentru că aceste sintagme emanau un miros fetid de putred capitalism, În accepțiunea lor extrem de primitivă, unilaterală și subiectivă. Ce vor fi având cu ultima frază, cea cu recruții mâncători de plăcinte, nu ne putem da seama. i. „A țicnit cu recordurile sale!” Harcea-parcea au făcut și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
să mai punem niște anestezic. „Punem, punem, că doar trebuie să-l amorțim. Auzi dom’le, nu-ți face probleme, că n-o să simți nimica”. Țin o mână pe umărul lui Alfonso și îi povestesc cum pentru mine e fascinant mirosul coloniei pe care o folosește în diverse ritualuri, pentru că aduce un pic cu o colonie folosită de bunica mea. „Gata, dom’le, mușcă pe chestia asta. Vezi că n-a fost mare brânză, ce te-ai speriat degeaba?” Știi, Miguel
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]
-
a doua zi la miezul nopții eu, Mari și Sonia vom lua ayahuasca. Alfonso începe să ne explice de ce avem nevoie: „puneți-vă desuuri albe, noi dacă se poate. Aduceți țigări, câte un flacon de Agua Florida (o colonie cu miros dulceag), și niște aguardiente (un fel de palincă ecuadoriană, făcută din trestie de zahăr). Mâine nu mâncați carne și nimic prăjit sau foarte sărat, mâncați oricum destul de ușor și nimic după ora cinci seara. Relaxați-vă și meditați la o
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]