15,766 matches
-
să facă cunoscut lumii aportul românilor pentru sprijinirea culturii popoarelor căzute sub stăpânirea otomană” - Încheie scrisoarea sa Pr. Paul Mihail. Românii din Podolia Ca și cei din Gubernia Cherson sunt frecvent menționați cu proprietățile unor boieri sau domnitori care aveau moșii dincolo de Nistru. Descrierea lui Th. Burada după documentare la fața locului in vara anului 1895 confirmă realitățile etnice menționate de cronicarii moldoveni privitor la moldovenii de peste Nistru. Kamenitz, oraș vechi despre care se știe că a fost rezidit in 1349
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
nu știam dacă și unde mă voi putea angaja, aveam o imputație de 126.000 de lei, un "vot de blam"... Decembrie 1988, "Luna cadourilor" avea să-mi atârne în Pom "cadourile" de mai sus, după ce, cu puține zile înainte, Moș Nicolae îmi "transferase" deja din "cizmele" de la "Cooperativă" în ghetele mele cu tălpile rupte un ultim și neprețuit "dar". Îl menționez ca "picătura care a umplut paharul" și respectiv dosarul de la CNSAS conform dictonului Finis coronat opus: Ministerul de Interne
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
doamnă nu pot să-ți spun..." Na, că m-am luat cu "organele" și iar vorbesc prostii și, dacă "'mneaei" după "levoluție" a fost reactivată și azi e coloneleasă, îmi mai trage o "mapă de verificare", volumul X! Deci de Moș Nicolae 1988 urma să intru într-o nouă fază a "Gulagului" Securității! Noroc de faptul că a venit Revoluția și am putut să fredonez și eu un vechi și cunoscut șlagăr: "E primăvară în ianuarie"! CNSAS-Notă de constatare din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul și hotăra cum se va trăi pe aceste pământuri și cu timpul și-a câștigat titlul și rangul de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și o dovadă grăitoare. Acest fapt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai frumoase. Pe la amiaza zilei de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
descoperirile din comuna Băicean-Cucuteni. Viața a continuat și în epoca bronzului și a fierului pe teritoriul ocupat de carpi, daci, ș.a. Printre altele, ne-au rămas ca amintire de la daci, cuvinte ca: amurg, aprig, brad, brânză, copil, gorun, mal, mazăre, moș, prunc, țarină, viezure, viscol, zăr, zburda, zestre și altele. După multe lupte, zbateri și preocupări, s-a întemeiat statul medieval al Moldovei, iar pe teritoriul acestui județ au luat ființă, la început, târguri, ca: Hârlău, Târgu Frumos, Podu Iloaie, Dobrovăț
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
Din tată în fiu s-a deprins munca și ascultarea stăpânului. Stăpânul era acela care deținea pământul și hotăra cum se va trăi pe aceste pământuri și cu timpul și-a câștigat titlul și rangul de boier. Pentru a avea moșii (pământ) cât mai multe, cumpăra moșia (moșiile) cu tot cu oamenii ce lucrau acele moșii și prin rangul cel avea de la stăpânire, a acelor vremi, îi împuternicea pe boieri printr-un act ce se numea uric, zapis sau hrisov prin care se
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
situat în culmea Dealului Ponor. Cert este că populația de aici era și este evlavioasă și ca atare și-a ridicat o biserică, care cu timpul s-a stricat. În anul 1800 marele boier Alexandru zis Sandulache Sturdza, care deținea moșii până pe la Ruginoasa, fiind și proprietarul moșiei Todireni inclusiv satul Hlipiceni, hotărăște să se ridice în satul SloboziaHlipiceni o biserică. Actuala biserică s-a ridicat pe fundația bisericii vechi, este imobilul cel mai vechi și o dovadă grăitoare. Acest fapt
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la microfonul radioului în seara zilei de 30 decembrie, având înfipt în spate pistolul comunist, afară armara comunistă și cea sovietică. Prin abdicarea regelui, România devine republică pentru prima oară. Românul, moldoveanul, munteanul, ardeleanul n-au fost de când își cunosc moșii și strămoșii republicani, că au trăit bine-rău au avut în fruntea lor „domnul”, regele! La aflarea abdicării regelui mulți hlipicenari erau întristați și neputincioși la acest act politic al comunismului, dar și mulți s-au bucurat. Odată cu insurecția armată din
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
în serile Crăciunului, gospodarii colindau la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
la neamuri începând cu cei mai în vârstă, cu toate restricțiile impuse de partidul laic care lupta împotriva obiceiurilor ce datau de peste un mileniu și văzând că nu poate să-i convertească pe țărani, în loc de Moș Crăciun l-au botezat Moș Gerilă. La școală directorii, inspectorii și activiștii de partid țineau instructaje speciale cu cadrele didactice în privința educării elevilor. Și cu toate măsurile luate de partid, hlipicenarii n-au renunțat la obiceiuri, făcându-le și mai frumoase. Pe la amiaza zilei de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
În mai 1866, În care se solicita să fie Înlăturată posibilitatea acordării Împământenirii, chiar și individuale, pentru „toți cei ce nu profesează morala creștină”, stoparea „năvălirii jidanilor vagabonzi”, interdicția pentru evrei de a cumpăra imobile În orașe, de a lua moșii În arendă, de a deține cârciumi și mori, de a comercializa produse alimentare și alcoolice. În același timp, bucureștenii au inițiat și ei o manifestație protestatară care avea să se Încheie cu devastarea sinagogii, a cărei construcție nu fusese Încă
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
tot ce-i va fi În putință spre a curma continuarea acestor acte de violență”. Carp acuza guvernul Brătianu că Încălca drepturile evreilor Înscrise În documentele vechi, conform cărora evreii aveau dreptul de a cumpăra proprietăți În orașe, a ține moșii În arendă. A adus În discuție Codul lui Calimachi (1817), În care era trecut faptul că: „jidovii au dreptul să cumpere case și dughene (prăvălii) În orașe”. Într-un alt document din 1830, În care erau reluate ideile din ofisul
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
apărarea drepturilor de moștenire al străinilor, ca urmare a deciziei unuia dintre directorii de la ministerul domeniilor de a intenta proces Împotriva moștenitorilor minori ai lui Bedmar (un marchiz spaniol care, la fel ca și frații săi moștenise ab intestat Întinse moșii În România), revendicând pentru statul român, această moștenire. Chestiunea moștenirii Bedmar l-a adus din nou În prim plan pe Carp, care În calitate de ministru al domeniilor, a intervenit declarând că „statul n-are drept de moștenire fiind moștenitori descendenți.” De
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
mai tânăr contingent mobilizat. Ne-am împrietenit îndată. Avea o plagă ușoară la mâna dreaptă și câteva schije în coapsa de pe aceeași parte a corpului. Îi scriam cărți poștale, așa cum îmi dicta: "Dragă mamă, dragă tată, surori și frați, dragă moșu, veți ști despre mine că sunt bine sănătos și rănit, ceea ce vă doresc și dumneavoastră. Al dv. fiu ascultător, soldat Burcea T. Marin". Cu mici variante, dar respectând formula care era un ritual al tuturor ostașilor țărani -, la trei zile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
nefericitului pieton. Bunul simț modern cere să-i barez drumul și să-l atenționez în spiritul acestui nou bun simț, modern; îi voi spune câteva vorbe, strepezit, arătându-mi greața evidentă pe care mi-o produce convorbirea cu el: Ascultă, moșule, drumul spre cimitir nu-i ăsta, ăsta-i pentru noi" etc. etc..., după care, cu alte câteva vorbe tot atât de bine selectate, te vei desprinde, plecând triumfător, în trombă. Aceasta este o mostră de bun simț modern. M-am oprit la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tot pasul, adică personagiile acelea denumite vârstnice? Moare vreun bătrân dacă îi amintești că îl caută pe acasă moartea? Are și moartea un rol al ei, nu trebuie neglijat nici acest fapt. Și ce dacă îi mai îndrepți spinarea unui moș ghiontindu-l pentru a urca mai repede scara autobuzului, ce mare păcat ai? Mai am încă o mulțime de nedumeriri și de propuneri constructive privind acest aspect al vieții de categoria a treia. Mă gândesc să le prezint ordonat, sistematic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
a secolului al XIX-lea, pe Marea Neagră și litoralul mediteranean. La prima întâlnire cu câțiva din viitorul echipaj, de pildă, sub puntea barcazului grec Penelopa, Anton Lupan a discutat și despre pirați, pe care, probabil, îi întâlnise în arhipelagul elen. Moș Leon, bunicul lui Pierre, fusese corsar foarte dibaci și viteaz, cu dese incursiuni dinspre Saint-Malo spre coasta Angliei, în jurul lui 1825, alături de căpitanul Philip Herald. Jefuiseră conacele celor bogați și dăruiseră din pradă nevoiașilor, asta până când fregatele regale i-au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
niciodată nu ezita să ia cuvântul. Politica o iubea așa cum îți iubești nevasta. A făcut numeroase concesii, s-ar zice, nevinovate. Dumnezeu vede și iartă. Scria, într-un bilet pe care l-a trimis la o alegere de deputați: „Tovarășul moș Gheorghe Costan, mâine dimineață veți fi la școală pentru vot. Să ne ținem tare și să reușim!” Rezultatul final oricum fiind unanimitatea, biletul avea fără îndoială umor. În tinerețe, învățătorul Al. P. Arșinel ieșise, într-o noapte, împreună cu predecesorul său
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
găsea în farmacopeea națională. L-a întreținut pe Ralea cu aceste picături până când profesorul a dat naștere unui monstru de paisprezece metri pe care, înfășurat pe-un băț, triumfător, ovreiul i l-a prezentat. GHEORGHE AGAVRILOAIE (1906-1981) Poreclit de studenți „Moș Tavan”, ginerele lui Garabet Ibrăileanu, profesorul Gh. Agavriloaie a fost asistentul lui George Călinescu, fiind singurul colaborator menționat în „Istoria literaturii române de la origini până în prezent”. Cu ocazia epurării intelectualilor ieșeni ce nu aderaseră la regimul instalat după război, în calitate de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
zi. Chiar în ziua în care a murit - avea 82 de ani - fusese dimineața la facultate. La prânz a căzut cu capul pe masă. După-amiaza aceea a fost prima în care profesorul Ion Gugiuman nu și-a mai consultat hărțile. MOȘ CIHODARU Studenți sau profesori care, la rândul lor, fuseseră cândva studenții săi, profesorului Constantin Cihodaru nu-i spuneau decât „moș”, pentru că asta și era la vârsta de optzeci de ani trecuți când zilnic venea la catedra pe care o slujise
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]