14,353 matches
-
Națională a Turcilor din Cipru. La 18 octombrie 1950 este ales ca lider al comunității ortodoxe al grecilor din insulă Arhiepiscopul Makarios al III-lea. În anul 1954, guvernul grec se adresează Națiunilor Unite susținând dreptul la autodeterminare al tuturor naționalităților care susțin în acest sens Ciprul. Acestei idei avea să i se opună Turcia și proiectul este respins de Națiunile Unite. La 1 aprilie 1955, în insulă începe să-și desfășoare activitatea EOKA (în greacă: "Εθνική Οργάνωσις Κυπρίων Αγωνιστών-Ethniki Organosis
Republica Turcă a Ciprului de Nord () [Corola-website/Science/298159_a_299488]
-
fiind de industria textilă, prelucrarea alimentelor și alte industrii ușoare, turism, minerit. Sectorul agricol include producția de cereale, măsline, curmale, fructe citrice etc. Tunisia este o țară cunoscută pentru turismul a aproximativ 6 milioane de turiști pe an, în 2008 naționalitățile fiind: libieni (1,776,881 de vizitatori), francezi (1,395,255), algerieni (968499), germani (521513), italieni (444541), britanici (254,922) și polonezi (207531) Numărul turiștilor români în Tunisia a înregistrat în ultimii ani o evoluție constantă. Tunisia a găzduit în
Tunisia () [Corola-website/Science/298150_a_299479]
-
Macedonia-Adrianopol (ORIMA), și, după Primul Război Mondial, ea s-a separat în (ORIM) și (ITRO). În primii ani de existență a organizației, ea era deschisă exclusiv bulgarilor, dar mai târziu acesta a fost deschisă tuturor locuitorilor Turciei Europene, "indiferent de naționalitate sau religie". Majoritatea membrilor săi erau însă . În 1903, ORIM a organizat împotriva otomanilor, răscoală care, după unele realizări de la început, între care proclamarea „”, a fost zdrobită cu multe pierderi de vieți omenești. Răscoala este considerată, împreună cu Republica de la Kruševo
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
slavilor răsăriteni, locuind în principal în Rusia, dar și în alte țări, în special în cele învecinate. Termenul de "ruși" se folosește și pentru a defini cetățenii Rusiei, indiferent de etnia lor (vezi "Demografia în Rusia" pentru informații despre alte naționalități trăitoare în Rusia). În acest caz, echivalentul în limba rusă ar fi "pоссиянин" ("rossiyanin"). În conformitate cu rezultatele recensământului din 2002, etnicii ruși formează aproximativ 80 % din populația Rusiei. . i sunt al doilea numeros grup etnic din Europa (după germani) și unul
Ruși () [Corola-website/Science/297424_a_298753]
-
35.595 (0,33 %), tadjici — 27.280 (0,25 %), moldoveni — 21.699 (0,20 %), kîrghizi — 18.736 (0,17 %), mordvini — 17.095 (0,16 %), ceceni — 14.524 (0,13 %), ciuvași — 14.313 (0,13 %), persoanele care nu și-au declarat naționalitatea — 668.409 (5,81 %). Moscova este un megaoras in care se afla unul din cele mai mari centre de afaceri din lume. Economia orasului este de 1.257 trilioane de dolari, ceea ce constituie 62% din economia totala a rusiei. În
Moscova () [Corola-website/Science/297431_a_298760]
-
deportată în Kazahstan și Siberia, fie ca deținuți în Gulag, fie ca maziliți cu reședință forțată. În 1944 în Bălți au fost organizate două lagăre de concentrare în care erau deținuți 50,000 de prizonieri români, germani și de alte naționalități. Mulți au decedat din cauza condițiilor, bolilor sau erau executați, corpurile lor fiind îngropate în morminte comune din preajmă. Supraviețuitorii au fost exilați în Siberia sau Asia Centrală. În regimul comunist, orașul a devenit un centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
limbă rusă), urmați de ruși - 19,2% (24 526 loc.) și bulgari - 0,2% (297 loc.). Ponderea găgăuzilor este foarte mică, de 0,2% (243 loc). Altor etnii aparțin 2 889 locuitori, circa 2,3% și nu și-au declarat naționalitatea 183 persoane, 0,1%. În Bălți populația este mai pestriță, dar, de asemenea, predomină moldoveni/românii - 65 079 persoane. La recensământul precedent, din 1989, ponderea moldovenilor era de 37 la sută. Din minoritățile etnice cele mai numeroase sunt ucrainenii - 29
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Constantin Belimace, au promovat identitatea culturală vlahă, în legătură atât cu limba aromână, cât și cu limba română, obținând finanțarea școlilor vlahe de către Regatul României, dar ferindu-se să revendice un teritoriu, dată fiind răspândirea răzleață a Vlahilor printre celelalte naționalități și eventualitatea ca statele creștine corespunzătoare, anume Grecia, Bulgaria și Sârbia, ar putea înlocui stăpânirea turcească, ceeace s-a și întâmplat prin Războaiele Balcanice, în 1912-13. Odată deveniți cetățeni ai acestor state, majoritatea Vlahilor au rămas pe poziția lui C.
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
A dupa o pauză de 28 de ani, numărul de membrii a crescut semnificativ, perioadă în care gruparea s-a divizat, apărând sub-grupari de genul „"Camorra"“, „"Mad Boys Ultras Commando Gruia"“ și „"KVSC"“, ultima grupare fiind dominată de suporteri de naționalitate maghiară. Cele mai noi facțiuni apărute în peluza CFR sunt ""Fidelis"" și ""Äblaze"" în 2006"."In 2015 apare o noua factiune in Peluza Visinie,"Pride 1907",aceasta factiune este formata din tineri intre 19-22 ani,fiind nationalisti romani. Suporterii CFR
CFR Cluj () [Corola-website/Science/297453_a_298782]
-
restrâns de limbă romani în cadrul grupurilor interne). Vorbitorii de limbă romani din aceste comunități fac parte dintre aceia care au imigrat mai târziu din Europa Centrală sau de Est. Constituția Macedoniei din 1992 recunoaște populația romă ca fiind una dintre naționalități în stat, le dă dreptul să folosească limba și vocabularul lor. Macedonia a fost una dintre primele țări care a sponsorizat o consultare privind codificarea limbii romani și în 1992 a făcut demersuri pentru adoptarea unui standard scris național, precum și
Romi () [Corola-website/Science/297476_a_298805]
-
republicii recunoaște limba rusă ca limbă a majorității populației și îi garantează utilizarea "în toate sferele vieții publice". Similar, tătarei crimeene (limba unei minorități de 12% din populația republicii) îi este garantată protecția specială a statului, ca și "limbile celorlalte naționalități". Vorbitorii de rusă constituie o majoritate importantă a populației Crimeei (77%), vorbitorii de ucraineană constituind doar 10,1%, iar cei ai tătarei crimeene 11,4%. Dar, în viața de zi cu zi, majoritatea ucrainenilor și tătarilor din Crimeea folosesc și
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Bătălia de la Königgrätz, în cadrul Războiului germano-german. Pentru Imperiul Austriac, cea mai grea consecință a acestui război a fost izolarea provocată de secesiunea forțată a statelor germane. Acestei slăbiri a germanilor în Imperiul Austriac i-a corespuns o întărire a poziției naționalităților negermane care erau demografic dominante, ceea ce a provocat temeri în privința demantelării statului multinațional, deja puternic zguduit în 1848. Pentru a reduce acest pericol, casa imperială a trebuit înainte de toate să destindă relațiile cu elitele Ungariei. Revoluția Maghiară a putut fi
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
puternicele ei minorități slave și germane, ar fi fost în pericol să rămînă izolată și, în cele din urmă, să fie zdrobită între Imperiul German și Imperiul Rus. Din acest motiv, o alianță cu Austria slăbită de problema internă a naționalităților ar fi de preferat în condițiile în care ar fi făcută sub conducerea unui monarh care, prin jurământul de încoronare, s-ar pune în slujba națiunii maghiare. În plus, Deák i-a convins pe nobili cu observația că compromisul ar
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
împărat austriac asupra guvernelor Cisleithaniei. Unul dintre ultimele lui mijloace de a pune presiune asupra Ungariei rămânea amenințarea introducerii alegerilor generale și libere. Compromisul cu Ungaria, care i-a adus Ungariei o largă autonomie statală, a antrenat însă protestul altor naționalități, în special slave. Cereri concrete de realizare a unui compromis asemănător au fost făcute de către cehi pentru țările coroanei boeme (Boemia, Moravia, Silezia austriacă). Interesele neluate în seamă ale celorlalte naționalități și politica de maghiarizare au dus la tensiuni etnice
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
o largă autonomie statală, a antrenat însă protestul altor naționalități, în special slave. Cereri concrete de realizare a unui compromis asemănător au fost făcute de către cehi pentru țările coroanei boeme (Boemia, Moravia, Silezia austriacă). Interesele neluate în seamă ale celorlalte naționalități și politica de maghiarizare au dus la tensiuni etnice și la apariția termenului „închisoarea popoarelor”. Pe de altă parte, Dubla Monarhie a prosperat ca spațiu economic comun, cu o monedă unică. În Cisleithania, unde toate naționalitățile aveau cel puțin de
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în seamă ale celorlalte naționalități și politica de maghiarizare au dus la tensiuni etnice și la apariția termenului „închisoarea popoarelor”. Pe de altă parte, Dubla Monarhie a prosperat ca spațiu economic comun, cu o monedă unică. În Cisleithania, unde toate naționalitățile aveau cel puțin de jure drepturi egale, naționalitățile negermane aveau condiții simțitor mai bune decât nemaghiarii din Transleithania (unde maghiarii se puseseră pe maghiarizarea celeilalte jumătăți a populației). Aceste condiții mai bune au privit înainte de toate educația în limba maternă
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
maghiarizare au dus la tensiuni etnice și la apariția termenului „închisoarea popoarelor”. Pe de altă parte, Dubla Monarhie a prosperat ca spațiu economic comun, cu o monedă unică. În Cisleithania, unde toate naționalitățile aveau cel puțin de jure drepturi egale, naționalitățile negermane aveau condiții simțitor mai bune decât nemaghiarii din Transleithania (unde maghiarii se puseseră pe maghiarizarea celeilalte jumătăți a populației). Aceste condiții mai bune au privit înainte de toate educația în limba maternă (deși școlile în care învățământul superior se făcea
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
Coroanei. Folosind tactici obstrucționiste, aleșii cehi ai Consiliului Imperial au făcut mereu consultările camerei imposibil de ținut, înecându-le în zgomot, motiv pentru care guvernul imperial a propus prorogarea Consiliului și a guvernat mai departe prin decrete provizorii. În Ungaria, naționalitățile nemaghiare, care constituiau jumătate din populație, erau discriminate prin legile educației și prin dreptul la vot. Spre deosebire de jumătatea austriacă a monarhie, unde dreptul de vot universal a fost introdus cu succes la alegerile din 1907, în Transleithania nu a existat
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
dorințelor poporului, dar care în realitate nu era decât o mască, o formă goală de conținut. Istoricul Gary W. Shanafelt admite că, pe lângă toate deficiențele diplomației vieneze, în situația Primului Război Mondial, în contextul pasiunilor acestui război și al ireconciliabilelor probleme ale naționalităților Austro-Ungariei, nici măcar abilitățile unui Metternich nu ar fi ajuns, fie printr-o întoarcere a armelor pe front, fie printr-o retragere din război și prin adoptarea unei poziții neutre, pentru a prezerva monarhia intactă ca mare putere în perioada postbelică
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
alături de sârbi un stat al slavilor de sud. Germanii din Boemia și Moravia nu voiau să recunoască statul pe care deja juraseră cehii, deoarece se temeau că, în țările Coroanei boeme, vor ajunge ca minoritate sub stăpânire cehă. În Transleithania, naționalitățile nemaghiare nu s-au putut coaliza, deși erau (sub)reprezentate în Dieta Ungariei. Însă slovacii, românii și croații nu doreau să trăiască mai departe sub autoritate maghiară. O ieșire din această situație confuză din punct de vedere politic și juridic
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
guvernului cezaro-crăiesc condus de Hussarek-Heinlein, împăratul Carol I a publicat un manifest intitulat " Manifestul popoarelor", adresat popoarelor Cisleithaniei. Acest manifest trebuia să impulsioneze transformarea jumătății austriece a Dublei Monarhii într-o confederație a popoarelor libere sub umbrela protectoare a împăratului. Naționalitățile Cisleithaniei au fost astfel invitate să-și constituie propriile consilii și adunări naționale reprezentative (diete). Guvernul maghiar Wekerle, care aprecia greșit situația, a refuzat hotărît manifestul; cu toate acestea, în 18 octombrie, cu acordul regelui Carol al IV-lea, a
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
în Dieta Ungariei o propunere de lege pentru intrarea într-o uniune personală cu țările austriece. Uniunea reală care exista de la compromisul din 1867 urma să fie astfel terminată; maghiarii voiau să desfacă toate legăturile politice cu țările austriece. Problema naționalităților Cisleithaniei nu putea fi însă separată de aceea a Transleithaniei: croații din Dalmația austriacă voiau să fondeze statul slavilor de sud împreună cu croații ungurești, cehii austrieci voiau să creeze Cehoslovacia cu slovacii ungurești. Încercarea prin "Manifestul Popoarelor" de a face
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
aceste realizări au putut fi judecate și valorizate în moduri mult mai variate decât mai înainte. Cei mai mulți locuitori ai Dublei Monarhii s-au asociat, în ciuda multor deficiențe (cum ar fi lipsa dreptului de vot a femeilor, sărăcia larg răspândită, problemele naționalităților, maghiarizarea etc.), cu educația publică a Monarhiei Habsburgice, cu începuturile unui sistem de asistență socială lipsit de complicații, cu serviciile inovatoare de sănătate publică, cu larga și comprehensiva toleranță religioasă, cu statul de drept și cu menținerea unei infrastructuri dezvoltate
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
largi segmente de populație la viața socială și politică. Procentajele analfabeților (Persoane în vârstă de peste 6 ani): Pe lângă sistemul școlar public de bază exista un sistemul școlar paralel pentru copiii militarilor, care a fost organizat special pentru cerințele militare. Problema naționalităților în Monarhia Habsburgică s-a dezvoltat într-o întrebare existențială cel mai târziu începând cu anul revoluționar 1848 prin naționalismul în creștere, care a cuprins și populațiile "lipsite de istorie". Într-o Europă a statelor naționale în curs de constituire
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]
-
care naționalismul era simțit drept cea mai puternică forță politică, statul supranațional și multinațional al Habsburgilor s-a dezvoltat tot mai mult în ochii celor mai mulți europeni, dar și a multora dintre locuitorii lui, ca un anacronism neviabil. Întrebarea dacă problema naționalităților Monarhiei Habsburgice ar fi putut fi cu adevărat soluționată primește astăzi în principiu răspunsuri mai degrabă afirmative decât negative. Concepte de reformă pentru salvarea monarhiei au fost dezvoltate destul, însă erau adesea nefezabile și nepractice. Unul dintre aceste concepte a
Austro-Ungaria () [Corola-website/Science/297468_a_298797]