14,044 matches
-
modele nervoase fundamentale, importante în recepția acustică a limbajului. Acestea au ca rezultat perfecționarea auzului fonematic, cu ajutorul căruia se realizează întregirea percepției auditive și încadrarea informațiilor primite în schemele informaționale formate. Auzul fonematic, ca particularitate a auzului uman, se dezvoltă procesual pe un fond mental, asemenea oricărei percepții și este o activitate structurală, adecvată recepției și pronunției limbajului. În structura percepției și atenției auditive, fundamental este auzul fonematic „ce mediază diferențierea și identificarea fonemelor ca elemente semantice”. Se cunoaște din practica
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Dragnea, A., și Bota, A., (1999) caracterizează deprinderea motrică ca: „rezultând din consolidarea prin exercițiu și învățare a anumitor operații.”. Radu, I., (1991), citat de Lozincă, I. și Marcu, V. (2005) definesc deprinderile sub trei aspecte, astfel: 1. Sub aspect procesual, deprinderile sunt: „acțiuni automatizate ce comportă o simplificare, o reducție treptată a proceselor psihice implicate în componența lor”; 2. Sub aspect funcțional: „deprinderile se limitează de regulă la o acțiune sau operație, la un algoritm”; 3. Sub aspect formativ: „în
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din următoarele simptome: scăderea în greutate, tulburări de somn, agitație psihomotorie sau retardare în plan psihomotor, oboseală, stimă de sine scăzută sau vină excesivă, probleme de concentrare, gânduri și/sau tentative de suicid. 2. Schizofrenia infantilă. Este o psihoză cronică, procesuală, caracterizată prin disocierea personalității. Persoana pierde contactul cu realitatea, apar profunde tulburări ale gândirii și afectivității Boala are o evoluție deteriorată. La copil, din cauza insuficientei dezvoltări a funcțiilor psihice, a experienței de viață reduse, a insuficientei delimitări între real și
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
accepția lui Tarasti, mai degrabă transformărilor pe care le traversează temele muzicale și felului în care sunt nuanțate orchestral. Asemenea nuanțări pot fi asociate unui erou mitic sau vicisitudinilor pe care le traversează eroul sau pot fi asociate unor aspecte procesuale ca începutul, mijlocul sau încheierea narațiunii melodice. În poemul Tasso,care are patru teme Lamento, Strepitoso, Tasso, PastoraleTarasti crede că relațiile tonale între diferitele ocurențe ale aceleiași teme muzicale au funcții narative ilustrate prin tranziția de la începutul în C minor
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
observații despre materialitatea contorsionată a lumii. Obiectele acestei materialități au uneori o:. Formele acestor obiecte sunt, așa cum spune Rudolf Arnheim, urme ale forțelor fizice care le-au creat. Mișcarea, dilatarea, contracția, procesele de creștere, toate acestea se manifestă ca forme procesuale. Curba dinamică a unui val oceanic este rezultatul presiunii ascendente a apei, opusă forței contrare a gravitației. Urmele valurilor pe nisipul umed al unei plaje sunt rezultatul contururilor sinuoase ale mișcării apei. Convexitățile norilor și linia zimțată a lanțurilor muntoase
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
reciprocitate și complementaritate. Semnificația poziției de sportiv rezidă din comportamentul său în raport cu ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual. Rolul poate fi definit ca ansamblul comportamentelor unui sportiv pe care coechipierii, ceilalți membri ai echipei din care acesta face parte le pretind sau le așteaptă de la acesta. Este vorba de modul în care sportivul respectiv acționează în echipa respectivă
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
act individual de utilizare a limbii” și prin acesta un „eveniment istoric”, produs într-un anumit loc și într-un anumit moment, enunțul este rezultatul acesteia. Enunțul, ca „structură semnificantă”, reprezintă un element „static” al activității discursive, având un „caracter procesual”.(Bidu Vrânceanu,1997:185). Rostul intrării în scenă, pe lângă termenul de enunț, suficient oarecum din punct de vedere logico-semantic, și a celui de enunțare, este acela de a pune în evidență faptul că sensul și semnificația unui enunț țin nu
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă seama de subiectivitatea și
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
reconceptualizarea altor termeni, cât și în sensul că acest construct trebuie să fie mereu reinițializat de către fiecare utilizator al postmodernismului. Caracterul "dual" al postmodernismului categorie istorică și concept ideal, sistematic îi subliniază încă o dată caracterul de construcție provizorie, nefixată și procesuală. Asupra necesității de a privi postmodernismul diacronic, sincronic, dar și dialectic a insistat și Ihab Hassan, aceste perspective instituind însă și o "instabilitate semantică" acestei categorii. Matei Călinescu a alăturat postmodernismul și "euforiei decadente" din anii 1880-1890, și kitsch-ului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-n orizon se-ntinde ca gîtul unui struț.” Șesul nemărginit cheamă figura singurătății: „mută, sterilă, nepătrundă”. Poet fără simțul transcendenței, Alecsandri privește departe, spre orizont, și, nevăzînd decît pustietatea goală, se Întristează. Oceanul de iarbă nu-i spune nimic, mișcarea procesuală a naturii sălbatice (nașterea, moartea ierburilor) nu-i stimulează imaginația cosmică. Natura, ca să fie frumoasă, trebuie să fie accesibilă, să poarte semnele legăturii afective cu omul. Fără casă, fără pădure, fără umbră, fără rîu răcoritor (toate imagini ale refugiului, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
destul de învechit, datând de la fizicianul olandez Donders (1868 -1969) acum un secol. Gândirea Donders-iană cuplată cu recentele eforturi susținute existente în psihologia cognitivă a lui Sonders (1980) și Sternberg (1969) au condus la părerea că diversitatea acestor non-suprapuneri de etaje procesuale pot fi deținute și că aceste procese pot fi chiar secvențiale sau simultane în mediul natural. Procesele secvențiale și simultane În comportamentul uman mulți au crezut că TR (timp de reacție) prezintă o diversitate de etape , o parte din TR
APARATE ŞI DISPOZITIVE UTILIZATE ÎN ACTIVITATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT CURS – STUDII DE MASTERAT by CĂTĂLINA ABABEI () [Corola-publishinghouse/Science/279_a_493]
-
validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, și le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competentelor ce le revin; ... j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia locala este parte și în funcție de aceasta hotărâște și propune organului competent poziția procesuala pentru termenele următoare; ... k) sesizează organele competente pentru sancționarea membrilor comisiei, când este cazul; ... l) identifica terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169881_a_171210]
-
împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, litigiile ce privesc procedurile de reorganizare judiciară și faliment, precum și orice alte litigii, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili se subroga în toate drepturile și obligațiile procesuale ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și dobândesc calitatea procesuală a acestora, incepand cu data de 1 aprilie 2005, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată. Direcția generală de administrare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165733_a_167062]
-
măsurile asiguratorii, litigiile ce privesc procedurile de reorganizare judiciară și faliment, precum și orice alte litigii, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili se subroga în toate drepturile și obligațiile procesuale ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și dobândesc calitatea procesuală a acestora, incepand cu data de 1 aprilie 2005, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată. Direcția generală de administrare a marilor contribuabili poate delegă consilierii juridici din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165733_a_167062]
-
împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, litigiile ce privesc procedurile de reorganizare judiciară și faliment, precum și orice alte litigii, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili se subroga în toate drepturile și obligațiile procesuale ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și dobândesc calitatea procesuală a acestora, incepand cu data de 1 aprilie 2005, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată. Direcția generală de administrare a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165734_a_167063]
-
măsurile asiguratorii, litigiile ce privesc procedurile de reorganizare judiciară și faliment, precum și orice alte litigii, Direcția generală de administrare a marilor contribuabili se subroga în toate drepturile și obligațiile procesuale ale direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și dobândesc calitatea procesuală a acestora, incepand cu data de 1 aprilie 2005, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată. Direcția generală de administrare a marilor contribuabili poate delegă consilierii juridici din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165734_a_167063]
-
validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute, si le înmânează titlurile de proprietate, potrivit competențelor ce le revin; ... j) analizează lunar evoluția cauzelor în justiție în care comisia locală este parte și în funcție de această hotărăște și propune organului competent poziția procesuală pentru termenele următoare; ... k) sesizează organele competențe pentru sancționarea membrilor comisiei, când este cazul; ... l) identifica terenurile atribuite ilegal și sesizează primarul, care înaintează sub semnătură acțiuni în constatarea nulității absolute pentru cazurile prevăzute la art. III din Legea nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171221_a_172550]
-
în alegerea strategiei didacticetc "4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didactice" Strategiile didactice folosite de cadrul didactic care lucrează cu adulții (pe care îl vom denumi generic „profesor”) acoperă ceea ce numim instrumentarul, aspectul tehnic al predării, adică variabilele procesuale ale transpunerii în practică a predării-învățării. Strategiile didactice reunesc combinațiile de metode și mijloace didactice utilizate în anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine producerea facilă a învățării. Înainte de a vedea ce „instrumentar”, respectiv ce „arsenal
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod firesc, însă cu un puternic specific ce impregnează semnificativ proiectarea, predarea, învățarea și evaluarea, mergând chiar până la reconsiderarea radicală a unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților, deși îșimenține menirea fundamentală de a identifica, a estima și cuantifica valorile demersului aferent din zona educației finale, preadulte, devine într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în general, în zona educației adulților - au reieșit deja din considerațiile de până acum ale acestui subcapitol, însă există, fără îndoială, o serie de alte aspecte care amprentează puternic mai ales evaluarea procesuală, efectivă, a programelor de formare a cursanților adulți, diferențiind-o semnificativ de evaluarea din procesul de învățământ aferent educației școlare/preadulte; dintre asemenea specificități, ne-am oprit succint asupra următoarelor, menționate într-o ordine relativ întâmplătoare: • precedarea și succedarea obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectiv de cursant. Observațiile, interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în alegerea strategiei didacticetc "4.2.1. Factori determinanți în alegerea strategiei didactice" Strategiile didactice folosite de cadrul didactic care lucrează cu adulții (pe care îl vom denumi generic „profesor”) acoperă ceea ce numim instrumentarul, aspectul tehnic al predării, adică variabilele procesuale ale transpunerii în practică a predării-învățării. Strategiile didactice reunesc combinațiile de metode și mijloace didactice utilizate în anumite forme de organizare a interacțiunii profesor-cursant, combinații menite să determine producerea facilă a învățării. Înainte de a vedea ce „instrumentar”, respectiv ce „arsenal
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
mod firesc, însă cu un puternic specific ce impregnează semnificativ proiectarea, predarea, învățarea și evaluarea, mergând chiar până la reconsiderarea radicală a unora dintre ele (de exemplu, predarea, în primul rând, dar și proiectarea și învățarea) și a le reprioriza relevanța procesuală în cofuncționalitatea lor de ansamblu. La fel s-a întâmplat și cu evaluarea, care, în sfera educației adulților, deși îșimenține menirea fundamentală de a identifica, a estima și cuantifica valorile demersului aferent din zona educației finale, preadulte, devine într-o
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a stagiilor de formare" Unele caracteristici ale evaluării - în general, în zona educației adulților - au reieșit deja din considerațiile de până acum ale acestui subcapitol, însă există, fără îndoială, o serie de alte aspecte care amprentează puternic mai ales evaluarea procesuală, efectivă, a programelor de formare a cursanților adulți, diferențiind-o semnificativ de evaluarea din procesul de învățământ aferent educației școlare/preadulte; dintre asemenea specificități, ne-am oprit succint asupra următoarelor, menționate într-o ordine relativ întâmplătoare: • precedarea și succedarea obligatorie
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
efectiv de cursant. Observațiile, interviurile cu participanții (studenți, tutori, staff administrativ), chestionarele și analiza documentelor sunt toate combinate pentru a obține o „iluminare” asupra problemelor, a aspectelor importante ale cursului ca întreg, a impactului său asupra participanților la curs, aspectele procesuale fiind mai mult semnificate decât simpla măsurare a achizițiilor și a rezultatelor predictibile. • Abordarea CIPP (Stufflebam, apud Calder, 1997, pp. 25-27) este orientată spre examinarea procesului cursului în desfășurare, dar se raportează la contextul în care se derulează, reținând și
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]