14,215 matches
-
unele avand caracter endemic munților Rodnei. Speciile de animale sunt bine reprezentate, prezentând o mare varietate în funcție de altitudine: în zona alpină de capra neagră, marmota, acvila de stâncă, în jnepeniș de cocoșul de mesteacăn, iar în pădurile de conifere de râs, cocoșul de munte, ursul brun, cerbul carpatin și altele. In râurile de munte, Tisa, Vișeu, Ruscova și Vaser, alături de păstrav și lipan trăiește cea mai valoroasa specie de salmonide, lostrița. Datorită acestor bogății naturale, în judetul Maramureș au fost declarate
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
dezvoltă molidul, socul roșu, paltinul, coacăzul, scorușul; în depresiuni vegetație specifică formată din plante mezohigrofile și higrofile precum salcia, răchita, arinul, trestia, rogozul, coada calului etc. Fauna foarte bogată și variată aici trăind: căprioara, lupul, vulpea, mistrețul, veverița, iepurele, dihorul, râsul, jderul, ursul, cerbul carpatin, acvila de munte, pițigoiul, mierla etc. Componența Consiliului Județean Harghita (30 de consilieri): Județul Harghita are 4 municipii, 5 orașe și 58 de comune. Județul Harghita are o populație de 326.222 locuitori, din care peste
Județul Harghita () [Corola-website/Science/296662_a_297991]
-
și din nordul Eurasiei până la bazinul mediteranean. Numeroase specii sunt considerate monumente ale naturii, fiind ocrotite de lege (floarea de colț, bulbucii de munte, papucul doamnei, etc). Fauna cinegetica este bogată (cocosul de munte, acvila țipătoare, corbul, cerbul, ursul, mistrețul, râsul la munte, popândăul la șes). În lacurile și râurile Vrancei găsim păstrăvul, molanul, boișteanul, miholtul etc., cele 20 de fonduri de pescuit în apele de munte însumând aproximativ 250 km. Există în Vrancea 16 rezervații naturale cu o suprafață de
Județul Vrancea () [Corola-website/Science/296670_a_297999]
-
provincia dacică cu o faună diferențiată în 3 etaje: etajul montan, etajul de deal și podiș, etajul apelor curgătoare. Etajul montan este format din variate specii având numeroși reprezentanți printre care: cerbul carpatin (Cervus elaphus carpaticus), ursul brun (Ursus arctos), râsul (Lynx lynx), jderul (Martes martes), jderul de piatră (Martes foina), pisica sălbatică (Felis silvestris), veverița (Sciurus vulgaris), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), Căprioara (Capreolus capreolus), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cocoșul de mesteacăn (Lyrurus tetrix), buha (Bubo bubo), huhurezul
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
comicul și tragicul, nu se contrabalansează sau nuanțează reciproc, ca în cazul lui Shakespeare, ci prima o ucide pe a doua « din fașă », nepermițându-le personajelor să găsească consolarea nici măcar în măreția tragicului. Mulți din protagoniștii operelor lui Kafka stârnesc râsul prin statornicia cu care rămân fideli unor idealuri mărunte, inadecvate și nefolositoare în lumea absurdă în care plonjează. Samsa nu se poate gândi în dimineața fatidică a transformării, decât la slujba sa și la faptul că a întârziat. K. din
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
unul mai degrabă tragic: Un alt personaj cu potențial comic este femeia de serviciu din "Metamorfoza", o țărancă autentică pe care nici măcar monstruozitatea lui Samsa nu pare să o inhibe: În "Castelul", asistenții ("secundanții") lui K., Jeremias și Artur, stârnesc râsul nu doar prin atitudinea lor jovială, ci și prin faptul că mai mult își importunează superiorul decât să îi fie folositori: Cei doi secundanți fac parte dintr-o clasă de personaje comice importate probabil din teatrul idiș: grupurile de 2-3
Franz Kafka () [Corola-website/Science/296791_a_298120]
-
pe locul doi după Elveția, după performanța politicilor de mediu ale țării. În Letonia au fost înregistrate circa 27.700 de specii de floră și faună. Între speciile de animale sălbatice des întâlnite în țară se numără căprioara, mistrețul, elanul, râsul, ursul brun, vulpea, castorul și lupul. Specii periclitate în alte țări europene, dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
dar des întâlnite în Letonia sunt: barza neagră ("Ciconia nigra"), cârstelul de câmp ("Crex crex"), acvila țipătoare mică ("Aquila pomarina"), ciocănitoarea cu spatele alb ("Picoides leucotos"), cocorul ("Grus grus"), brebul ("Castor fiber"), vidra ("Lutra lutra"), lupul cenușiu ("Canis lupus") și râsul european ("Felis lynx"). Din punct de vedere fitogeografic, Letonia se împarte între provinciile Central-Europeană și Nord-Europeană din regiunea Circumboreală din cadrul Regatului Boreal. Conform WWF, teritoriul Letoniei aparține ecoregiunii pădurilor de amestec sarmatice. În vastele păduri letone, speciile predominante sunt pinul
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
regiunile Tesalia, Macedonia Centrală și Tracia. Ele constituie regiuni economice-cheie, fiind printre puținele zone cu terenuri arabile. Specii marine rare, cum ar fi focile și trăiesc în mările din jurul Greciei continentale, în timp ce densele sale păduri sunt habitat pentru ursul brun, râsul, căprioară și capră sălbatică. Clima Greciei este în principal cu ierni blânde și umede și cu veri uscate și călduroase. Acest tip de climă este prezent în toate zonele de coastă, inclusiv în Atena, în Ciclade, Dodocaneze, Creta și Pelopones
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
patima alcoolului, motiv pentru care acțiunile sale erau lipsite de tact. În anul 1794 episcopul Bob s-a plâns guvernatorului Gheorghe Bánffy că Șincai se bate cu oamenii, nu efectuează inspecțiile școlare, iar dacă le efectuează, atunci se face de rîsul elevilor sub influența alcoolului. Guvernatorul a trimis la Blaj o comisie de anchetă. În data de 19 august 1794 episcopul Bob a cerut arestarea lui Șincai și destituirea sa din funcția de director școlar, după ce acesta declarase că „ori pier
Gheorghe Șincai () [Corola-website/Science/298233_a_299562]
-
După armistițiul temporar încheiat cu Priam, Ahile se luptă și o ucide pe regina amazoniană Penthesileia, care venise în ajutorul troienilor. Se spune însă că după crimă, Ahile s-a îndrăgostit de chipul tinerei războinice. Soldatul aheu Thersites ia în râs iubirea lui Ahile și este ucis de acesta. După ce trupurile Penthesileiei împreună cu alte 12 amazoane sunt date troienilor pentru a le înmormânta și după un scurt pelerinaj la Lesbos unde se purifică de păcatul uciderii lui Theristes, Ahile se întoarce
Ahile () [Corola-website/Science/298348_a_299677]
-
de fag în amestec cu rășinoasele (brad, molid) le întalnim pe versanții munțiilor, tot aici gasindu-se și pajiști alpine. Fauna este alcătuită din specii de pădure cum sunt cerbul, ursul, căprioara la care se mai adaugă viezurele, vulpea, lupul, râsul, ierunca, cocoșul de munte și altele. Domeniul alpin este populat de elemente tipice precum capra neagră, vulturul sur, acvila,etc. Apele de munte au fost colonizate cu păstrăvul indigen care trăiește alături de alte specii precum lipanul și scobarul. Cartierul Centru
Petroșani () [Corola-website/Science/297100_a_298429]
-
numeroase specii de mamifere mari și mici, precum și o varietate de insecte. În pădurile Ceahlăului trăiesc aproape toate speciile de animale existente în Carpați: ursul brun (Ursus arctos), cerbul (Cervus elaphus), mistrețul (Sus scrofa), lupul (Canis lupus), vulpea (Vulpes Vulpes), râsul (Lynx lynx), căprioara (Capreolus capreolus), pisica sălbatică (Felis silvestris), jderul de pădure (Martes martes), veverița (Sciurus vulgaris) și mândria stâncăriilor, capra neagră (Rupicapra rupicapra). În pădurile de molid viețuiesc: cocoșul de munte (Tetrao urogallus), ciocănitoarea neagră (Dryocopus martius) - "cea mai
Masivul Ceahlău () [Corola-website/Science/297115_a_298444]
-
caracterului exterior.”" Șerban Cazimir scria în "Sensurile trec, întrebarea rămâne" că: "„nici o altă problemă a receptării lui Caragiale n-a produs atâtea divergențe ca încercarea de a defini viziunea sa asupra omului, atitudinea sa față de propriile plăsmuiri, semnificația distinctă a râsului caragialesc.”" Articole biografice
Ion Luca Caragiale () [Corola-website/Science/297104_a_298433]
-
între care se numără Pinul lui Baikușev și stejarul din Granit. Flora cuprinde peste 3.800 de specii din care 170 sunt endemice și 150 sunt în pericol. Fauna este reprezentată în principal de ursul brun și de șacal, în vreme ce râsul și acvila de câmp au populații reduse, dar în creștere. Bulgaria este o democrație parlamentară în care puterea executivă stă în mâinile primului ministru. Sistemul politic are trei ramuri—legislativă, executivă și judecătorească, dreptul de vot aparținând cetățenilor în vârstă
Bulgaria () [Corola-website/Science/297174_a_298503]
-
cel turcesc doar șase, în timp ce opiul macedonean conține 14 unități de morfină și este unul dintre cele mai de calitate opiuri din lume. Fauna din pădurile macedonene este abundentă și include urși, mistreți, lupi, vulpi, veverițe, capre negre și cerbi. Râsul se găsește și el, dar foarte rar, în munții din vestul Macedoniei, în timp ce cerbii se găsesc în regiunea Demir Kapija. Păsările de pădure sunt reprezentate de , , cocoșul de mesteacan, vulturul imperial și bufnița de pădure. Cele trei lacuri artificiale din
Republica Macedonia () [Corola-website/Science/298120_a_299449]
-
Rădulescu-Codin, în lucrarea „Sărbătorile poporului cu obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele.” scria: „Dragobete e flăcău iubieț și umblă prin păduri după fetele și femeile care au lucrat în ziua de Dragobete. Le prinde și le face de râsul lumii, atunci când ele se duc după lemne, flori, bureți ...”. De aici și provine răspândita expresie adresată fetelor mari și nevestelor tinere, care îndrăzneau să lucreze în ac. Nu se sacrificau animale pentru că astfel s-ar fi stricat rostul împerecherilor. Femeile
Dragobete () [Corola-website/Science/298169_a_299498]
-
Mediu, teritoriul Albaniei poate fi împărțit în trei ecoregiuni: pădurile de foioase ilirice, pădurile de amestec din Munții Pindului și pădurile de amestec din Alpii Dinarici. Pădurile găzduiesc o gamă largă de mamifere, inclusiv lupi, urși, mistreți și capre negre. Râșii, pisicile sălbatice, jderii și dihorii sunt rare, dar trăiesc în unele zone. Există circa 760 de specii de vertebrate în Albania. Printre acestea, se numără 350 de specii de păsări, 330 de pești de apă dulce și marini și 80
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
Pădurile Albaniei păstrează încă mari comunități de mamifere mari, cum ar fi ursul brun, lupul cenușiu, capra neagră și porci sălbatici. Munții din nord și est sunt habitat al unora dintre ultimii râși balcanici - o populație pe cale de dispaiție de râs eurasiatic. Albania rămâne o țară săracă după standardele Europei Occidentale. PIB pe cap de locuitor (exprimat în termeni de paritate a puterii de cumpărare) era în 2010 28% din media Uniunii Europene. Totuși, Albania a dat dovadă de potențial pentru
Albania () [Corola-website/Science/297409_a_298738]
-
arbuști (vișinelul, alunul, socul), specii de ierburi (păiuș roșu, iarba câmpului, țepoșică, pieptănăriță) și o gamă variată de specii floristice (macul de munte, crucea voinicului, daria, roua cerului,zambila sălbatică). Fauna cuprinde specii de: mamifere (capra neagră, cerbul, căpriorul, ursul, râsul, mistrețul, vulpea, iepurele, veverița), păsări (brumărița, mierla gulerată, fâsa de munte, sturzul de piatră, ciocârlia, potârnichea, gaița, cocoșul de munte, ierunca), reptile (șerpi, șopârle, broaște) și pești (păstrăv, biban, clean, crap). Aeroportul Internațional Sibiu deservește curse zilnice spre și dinspre
Județul Sibiu () [Corola-website/Science/296668_a_297997]
-
din Melk, numit astfel după mănăstirea benedictină Stift Melk, unde a făcut primii pași în profesia de călugăr. Pe măsură ce povestirea evoluează, alți călugări mor în mod misterios. Cele două personaje principale studiază o bibliotecă medievală labirintică, înțeleg forța distrugătoare a râsului și ajung față în față cu Inchiziția, pe care William de Baskerville o slujise în trecut, dar a părăsit-o între timp. Cu ajutorul logicii, și comițând greșeli semnalate de Adso (căruia Eco îi atribuie narațiunea), el reușește să dezlege misterul
Numele trandafirului () [Corola-website/Science/317768_a_319097]
-
și ulterior de rășinoase, în sectorul înalt fiind pajiștile alpine (pe care se găsesc ienupărul, jneapănul, afinul, merișorul). Fauna este reprezentată de mamifere (mistrețul, viezurele, lupul, vulpea, pisica sălbatică în pădurile de fag, căprioara în pădurile de conifere, ursul, cerbul, râsul), păsări (găinușa de alun, cocosul de munte, ciocănitoarea, acvila de munte) sau pești (păstrăv, clean, mreana). Munții Bistriței sunt accesibili în primul rând rutier, mai putin feroviar și de la distanță aerian. Munții Bistriței sunt deserviți de o rețea de drumuri
Munții Bistriței () [Corola-website/Science/319605_a_320934]
-
Lovesc la cap că bâta-n neolitic / Toți aleargâ-n sens opus fără puls pe un sens impus care nu duce-n sus / E un drum ce trebuie spus, tre' să te prinzi dacă nu ești mintal redus / Iau totu-n râs, dus, e ca la circ: unii-ncearcă să-și refacă viață pe mIRC" (Manifestări cronice) [...] După cum vezi, i-adevarat, / Niciodată n-am sunat / Că Adrian, avorton în c*c*ț". (Propagandă iresponsabilă). Peisajul e întregit de către Definiția 23378, o dedicație
Sindromul Tourette (album) () [Corola-website/Science/319638_a_320967]
-
a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), altele endemice sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: trei mamifere: lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx") și liliacul comun ("Myotis myotis"); doi amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata") și tritonul cu creastă ("Triturus cristatus") și patru nevertebrate: racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), croitorul alpin ("Rosalia alpina"), cosaș ("Isophya stysi") și un cărăbuș din specia "Carabus variolosus". Flora sitului
Muntele Șes (sit SCI) () [Corola-website/Science/319818_a_321147]
-
ardelenesc: varietatea cu picioare lungi și varietatea cu picioare scurte. Aceste două varietăți în general au fost păstrate împreună. Varietatea copoiului ardelenesc cu picioare lungi a fost folosită pentru vânat mare precum zimbrii și mai târziu urșii, porc mistreți și râșii, iar copoiul ardelenesc cu picioare scurte a fost folosit pentru a vânat mic precum vulpi și iepuri, pe teren deschis, și capra neagră în zone stâncoase. La începutul secolului XX, copoiul ardelenesc a fost pe cale de extincție, creșterea și selecționarea
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]