15,342 matches
-
sub forma învățării instrumentale. Așa cum am văzut, informațiile sînt întotdeauna decodate astfel încît să se potrivească unui canal prestabilit de feedback. Dacă informațiile intrate necesită o altă reacție, sînt aplicate secvențial alte proceduri de operare standard. O adaptare a procedurilor survine numai dacă secvența de proceduri de operare standard nu dă rezultate satisfăcătoare. Al patrulea și ultimul principiu de procesare este coordonarea. Dacă organizările complexe tind către producerea unor decizii coerente, este necesar ca activitățile fragmentate să fie coordonate la un
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
ci trebuie apreciate în funcție de puterea lor explicativă (Waltz 1979: 1-9). Teoriile sînt construite pe baza unor presupuneri, despre care iarăși nu trebuie să ne întrebăm dacă sînt adevărate sau false, ci dacă sînt utile și de bun simț. Utilitatea lor "survine atunci cînd pe baza asumpțiilor poate fi construită o teorie din care să poată fi extrase consecințe importante, care altminteri nu sînt evidente" (Waltz 1979: 91). Ca să ne întoarcem la exemplul întîmplării din Budapesta, se poate presupune că alegerea hainelor
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a impune mediului o proiecție a propriei sale structuri interne. Dacă actorii mai puțin puternici trebuie să-și adapteze organizarea la cea a actorilor puternici, aceștia din urmă "își pot permite să nu învețe" (Deutsch 1966: cap. 7). Entropia poate surveni atunci cînd statul hegemonic se culcă pe-o ureche, în baza ideii că toate ajustările structurale pot fi amînate pe o perioadă nedefinită. În consecință, Strange și Calleo (1984: 108) întorc acest argument împotriva celor care văd în eșecul sistemului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
neomercantilist, adică să se încerce folosirea selectivă a input-urilor externe necesare, fără a deveni în același timp prea expuse influențelor lor competitive (Senghaas 1988: 142). Cu toate acestea, această abordare nu oferă o teorie satisfăcătoare asupra modului în care survine subdezvoltarea sau în care ea poate fi depășită, în orice țară. Ea este mai aproape de o metodă istoric-sociologică, care încearcă să înțeleagă modul de manifestare al țărilor periferice și semiperiferice în economia globală, așa încît să elucideze articulația specifică intern-extern
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
se caracterizează printr-o ordine internațională liberală hegemonică, anume Pax Americana. Totuși, această hegemonie diferă de cea britanică. Esența acestei diferențe constă în însăși legătura dintre configurațiile sociale și sistemul internațional pe care ele l-au creat. Schimbarea care a survenit și care a fost instituționalizată după primul război mondial este trecerea la societăți de masă, în care legitimitatea provine din capacitatea regimului de a-și îmbogăți poporul și de a face acest lucru într-un mod cît mai echitabil. Pax
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu o perspectivă acceptabilă economic și științific, bazată pe conceptul de anarhie și pe analogia cu piața. Totuși, așa cum s-au grăbit să sublinieze neoinstitu-ționaliștii, anarhia singură nu confirmă în mod necesar materialismul lui Waltz: anarhia nu hotărăște dacă va surveni cooperarea sau conflictul (Axelrod și Keohane 1986; Milner 1992). Asumîndu-și aceleași premise teoretice ca și Waltz, ei conchid că așteptările neorealiste nu sînt nici corecte, nici eronate: ele sînt un caz particular, un fragment dintr-un tablou mai vast ce
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
asupra științelor, el n-ar merita să fie menționat în tratate la capitolul filosofia științei. Unei astfel de viziuni a cumulării îi sînt atașate cîteva condiții drastice (vezi și cap. 1). În primul rînd, datorită caracterului construit al cunoașterii, cumularea survine în cadrul paradigmei și numai pentru acea paradigmă. Trecerea de la o paradigmă la alta poate fi descrisă doar ca proces, nu ca progres. În al doilea rînd, în timpul crizei paradigmei, mediul sociologic și normativ va influența alegerea noii paradigme. Exact această
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Morgen-thau încă mai credea că este posibil ca omul politic, cel puțin omul politic responsabil, să stea departe de aceste presiuni. Nu e atît de sigur că o astfel de despărțire este cu adevărat posibilă. Importanta schimbare istorică ce a survenit odată cu apariția societăților de masă, cel puțin în unele regiuni ale globului, constă în legătura din ce în ce mai strînsă dintre legitimarea populară și asigurarea bunăstării. Statul bunăstării nu înseamnă doar o creație generoasă a unor oameni politici luminați, atunci cînd respectiva țară
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
la ierarhie, ca în primul strat al structurii din viziunea lui Waltz. Totuși, schimbările din cadrul sistemului, mai ales cele importante din punct de vedere calitativ, nu se reduc la modificările din cadrul balanței (militare) a puterii. Ele pot proveni din schimbări survenite în al doilea și al treilea strat al structurii internaționale (diferențierea funcțională, respectiv distribuția capacităților), precum și dintr-un nou nivel de analiză, situat între structură și unitate, numit capacitate de interacțiune. Am început deja în ultima secțiune să discutăm al
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care Waltz le descrie ca fiind efecte ale anarhiei. De asemenea, dacă această capacitate de interacțiune trece de un anumit prag, sistemul internațional se transformă în societate internațională, și din nou trăsăturile waltziene nu mai sînt neapărat valabile; diferențierea funcțională survine mai ușor. Prin urmare, cele trei niveluri - structura, capacitatea de interacțiune și nivelul unităților - nu au același potențial cauzal: capacitatea de interacțiune are întîietate logică față de celelalte. Faptul că teoreticienii neorealiști care doresc să înțeleagă schimbarea conferă un loc primordial
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trebuie să se asigure că orice modificare a unei date se va reflecta automat asupra tuturor datelor aflate într-o dependență logică. Acest proces se numește propagarea actualizărilor. Independența fizică și logică a datelor - adică independența aplicațiilor față de orice modificare survenită în memorarea datelor sau a tehnicilor de acces. Integritatea datelor asigură fiabilitatea și coerența bazei de date. Pentru aceasta trebuie definite restricții de integritate, cum ar fi: apartenența la o listă de valori sau interval, apartenența la un anumit format
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
pragul de semnificație al testului Student (1,65 ) nu susține statistic această diferență. Cele afirmate anterior ne oferă suportul statistic să afirmam ca diferența (2,50%) dintre valorile subiecților investigați în favoarea subiecților investigați în 2007 se datorează mai mult modificărilor survenite în greutatea corporală decât în capacitatea vitală Concluzii • Se constată o creștere a valorilor medii obținute în 2007 față de 1972 la toți indicatorii somaticii și funcționali investigați: greutate corporală, înălțime capacitate vitală • Procentul subiecților care au valoarea capacității vitale evaluate
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
subiecților care au indicele respirator Demeny sub valoarea normală este mai mic in • În urma analizei statistică efectuate reiese că diferența de 2.50% în favoarea subiecților investigați în 2007 a indicelui respirator Demeny sub limitele normale se datorează mai mult modificărilor survenite în greutatea corporală decât în capacitatea vitală
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Liliana Becea, Ileana Drăgulin, Raluca Anca Pelin, Teodora Aldea Wesselly, Carmen Grigoroiu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_780]
-
pentru putere, indiferentă la interesele individului sau ale comunității. Mutațiile istorice înregistrate la nivelul concepțiilor de a face politică sunt generate, pe de o parte, de modificarea ideologiilor, a credințelor și valorilor umanității, iar pe de altă parte, de schimbările survenite în plan epistemologic. În Dicționarul enciclopedic, coordonat de Marcel D. Popa, politica este definită astfel: "1. Știința și arta de a guverna un stat; formă de organizare și de conducere a comunităților umane, prin care se instituie și menține ordinea
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
cercetărilor. După publicarea în 1985 a unui volum de analiză a publicisticii eminesciene din prima perioadă de activitate a jurnalistului, D. Vatamaniuc editează în 1996 un al doilea tom, abordând publicistica poetului din perioada 1877-1883, 1888-1889. În funcție de criteriul modificărilor care survin în statutul jurnalistului, D. Vatamaniuc împarte creația jurnalistică eminesciană în trei etape și realizează prezentarea sistematică a principalelor dimensiuni tematice ale acesteia. Eforturile de relevare a specificului și originalității demersului jurnalistic eminescian sunt susținute de apelul constant la exemple din
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
jurnalistic, eludând astfel pericolul alinierii obiectului de cercetare la datele contextuale ale interpretării. "Fiecare generație literară afirmă în acest sens Mircea Popa se simte datoare să-l descopere pe Eminescu dintr-un nou unghi de vedere și din perspectiva schimburilor survenite în mentalitatea și echiparea critică a comentatorilor"428. Fără a neglija rezultatele unui demers analitic care se întoarce spre textul eminescian cu achizițiile epistemologice ulterioare momentului Eminescu, considerăm că, în cazul publicisticii, se impune un proces de recontextualizare, premisă necesară
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
la om). Pătrunderea agentului patogen în organism se face pe cale aerogenă, digestivă și prin inoculare directă. Dintre acestea, în mod obișnuit, calea aerogenă este principală, tuberculoza pulmonară reprezentând sursa de contagiune tuberculoasă a organismului. După contaminarea cu bacilul Koch, care survine în general în copilărie, se produce primoinfecția. Aceasta este cel mai adesea spontan curabilă, trecând de regulă neobservată. Deși aparent acest complex primar se vindecă, leziunea (mută clinic) continuă să conțină bacili vii și va conferi gazdei o stare de
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
leziunile de lupus sau sarcoidele subcutanate. 7.2.3. EVOLUTIE Schema propusă de Ranke, încă din 1914, pentru aprecierea stadiului evolutiv al bolii rămâne valabilă, cuprinzând trei perioade imperfect delimitate. Perioada primară corespunde grefării microbului pe un organism sănătos, ea survenind de obicei la copil. Leziunile sunt în 95% din cazuri pulmonare și mult mai rar au altă localizare. Acest proces infecțios evoluează mut, fiind o infecție inaparentă. Perioada secundară nu este obligatorie, începând între 3 și 6 luni de la primoinfecție
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
Românești, care își asumase rolul de protector spiritual al creștinătății balcanice și de conducător al răscoalei antiotomane. (Șerban Cantacuzino finanțase și o ediție în limba greacă a Bibliei, apărută din inițiativa lui N. Glykis, la Veneția, în 1687.) Moartea domnului survenind la 29 octombrie 1688, cu puțin înaintea punerii în circulație a cărții, de monumentala ediție se grăbește a beneficia, într-un cadru politic prea puțin schimbat, ruda și urmașul la domnie al lui Șerban Cantacuzino, Constantin Brâncoveanu. O a doua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285724_a_287053]
-
prin abilitatea argumentării, că postmodernismul este un obiect epistemic asemenea tuturor obiectelor epistemice "serioase", Camelia Grădinaru demonstrează, la fel de cuceritor, alegerea lui Baudrillard datorită poziției sale "emblematice", poziția de "simptom" al curentului, datorită capacității de a se sincroniza perfect cu mutațiile survenite pe toate planurile, așadar datorită puterii lui de adaptare și discursului său tipic postmodern, pe care l-a practicat și îmbogățit. Starea discursului și scriiturii baudrillardiene" de remarcat epitetele derivate din antroponime, cel mai spectaculos fiind acesta -, examinarea depășirii "normalului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
reiterează în istoria culturii mai vechea ceartă dintre antici și moderni, și că aceasta este, poate, chiar un patern al evoluției culturale. De aici, întrebările legate de raporturile dintre conceptele de postmodernism și cel de paradigmă, postmodernism și foucaldianul "episteme" survin aproape firesc în câmpul dezbaterii. De asemenea, multe abordări ale postmodernismului au în vedere și relația pe care acesta o stabilește cu avangarda sau cu poststructuralismul. Prin efortul de a identifica diferențele specifice în raport cu aceste curente, postmodernismul acest "essentially contested
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Iar gândirea nu-l poate lua în considerare decât în cursul unei critici a filosofiei. Conceptul de cotidianitate nu vine din cotidian; nu îl reflectă; el ar exprima mai curând transformarea sa proiectată drept posibilă în numele filosofiei"377. Deoarece cotidianul survine de cele mai multe ori ca amestec (hybris), o "filosofie a cotidianului" include în sine un echivoc; Lefebvre pare a-i acorda doar valența de reflecție despre cotidian, excluzând-o într-o anumită măsură pe aceea de filosofie care aparține cotidianului și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru prima dată de către teoreticianul francez în Pour une critique de l'économie politique du signe, Gallimard, Paris, 1972, p. 229: "Obiectul nu începe cu adevărat să existe decât odată cu eliberarea sa formală ca funcție / semn, și această eliberare nu survine decât împreună cu mutația acestei societăți propriu-zis industriale în ceea ce putem numi tehno-cultură, cu trecerea de la o societate metalurgică la una semiurgică adică atunci când dincolo de statutul de produs și marfă al obiectului (dincolo de modul de producție, de circulație și de schimb
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Paul A. Bové, "Discourse", în Frank Lentricchia, Thomas McLaughlin (eds.), Critical Terms for Literary Study, p. 54. Aceste interogații sunt ilustrative pentru reconstrucția analizei discursului pe care o propune poststructuralismul; Paul Bové consideră că acum sunt importante identificarea legăturilor care survin între "putere, cunoaștere, instituții, intelectuali, controlul populațiilor și statul modern așa cum se intersectează ele în cadrul funcțiilor sistemelor de gândire" (ibidem, pp. 54-55). Aceste aliniamente vor fi, de altfel, regăsite și în analiza discursului în cadrul postmodernismului. Tot despre o lărgire a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu mulți frați. Este foarte probabil că a avut la dispoziție documente oficiale. Opera sa sintetizează și ne transmite munca și rezultatul a mai bine de douăzeci de ani de cercetare. În sfârșit, putem să presupunem că moartea sa a survenit, conform ultimelor informații oferite în tratatul său, înainte de anul 1259. Intenția fratelui Toma de a scrie Tratatul este exprimată foarte clar în prezentarea operei sale: evidențierea specificității, originalității, rodniciei și demnității Ordinului Fraților Minori. În zilele noastre, s-ar putea
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]