14,689 matches
-
acum devine vocea unei conștiințe, iar poemul - un scenariu care pune în discuție, uneori stângaci, cu patetism însă, valorile sub semnul cărora omul există. Confesiunea intimă (apetitul ei i-a fost deschis de lectura romanticilor: Lamartine, Byron) tinde spre adevărul trăirii, chiar dacă, uneori, fundalul nocturn, decorul ruinelor, gestul damnării sunt invocate convențional (Miezul nopții). Tristețea în fața nestatorniciei fericirii (motivul central al liricii lui A., nu străin de modelele de circulație în epocă, cel lamartinian în primul rând, însă susținut de o
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
în om, însoțindu-se de denunțarea falsului, în morală și politică. Așa se face că poetul e autor de solilocvii și elegii, dar deopotrivă de satire și fabule. Despărțită în registre antitetice, creația sa se dovedește, în fond, rodul aceleiași trăiri romantice, ce nu poate accepta lumea decât în formula idealității ei. Structurii lui A., înclinat spre reflecția gravă, îi răspunde formula lirică a meditației, în tensiunile căreia își găsesc expresia neliniștile conștiinței și, dramatică, speranța. Se simt aici necesitatea lăuntrică
ALEXANDRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285242_a_286571]
-
un referent privilegiat care poate fi folosit ca o "cheie de lectură" universală"78. Prin mijlocirea sa omul se poate cunoaște pe sine: raportându-se la "modelul" oferit de animal, la "oglinda" în care-l transformă, individul poate aprofunda anumite trăiri, sentimente, își poate desluși anumite dileme, poate găsi soluții la care nu ar fi ajuns prin simpla sa capacitate analitică. Cum gândirea noțională, abstractă nu îi este familiară, un asemenea adjuvant devine indispensabil. Dincolo însă de această funcție de "instrument de
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în activitățile de auto-îngrijire a bolii. În ceea ce privește momentul în care se recomandă începerea insulinoterapiei la pacienții cu diabet zaharat de tip 2, de cele mai multe ori acest moment nu este însoțit de simptome specifice. Dacă luăm în considerare acest aspect, al trăirii subiective al simptomatologiei, diabetul poate fi considerat o boală aparte, deoarece caracteristica esențială a acestei boli, respectiv creșterea glicemiei iar apoi modificarea nivelului glicemic, sunt modificări fiziologice care nu provoacă întotdeauna simptomele specifice unei boli (ex: durere, inabilități specifice). În
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]
-
încolo, poate fi la fel de bine o călătorie prin intermediul drogurilor sau în interiorul unui univers creat printr-un software 84. Altfel, călătoria poate fi cu atât mai agreabilă (alienantă?) cu cât se va alătura muzicii în loc de droguri. O anumită aparatură va permite trăirea altor vieți prin proiectarea propriilor fantasme asupra propriilor avataruri, cum își închipuie Norman Spinrad în Rock Machine ⁄ Mașinăria rock and roll (1989)85. SF-ul poate explora ceea ce se întâmplă în povestirile unde personajele au posibilitatea de a branșa direct
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de vedere al dezvoltării morale. Stadiul matur al dezvoltării morale plasează viața și protejarea ei ca valoare supremă în scara motivațională ce susține comportamentele individului (Kohlberg, 1981). Pe de altă parte, suferința intensă, de durată, precum și situațiile de criză stârnesc trăiri imature și dependente, diminuând liberul arbitru în judecată și autonomia în acțiunile subiectului. Violența instituțională este o formă de violență colectivă având la bază interesele unei instituții. rândul acestor violențe se numără acțiunile regimurilor totalitariste împotriva unor grupuri sociale, acțiunile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a „fiului iubit”și a „soției sale”. Două fenomene psihosociale însoțesc această evoluție: dezvoltarea limbii de lemn ca instrument specific pentru exprimarea unor idei străine de realitatea trăită de indivizi și un comportament fracturat, schizoid, de mistificare a gândurilor și trăirilor reale în spațiul public și de exprimare a lor, adeseori sublimată în bancuri sau în forme ale culturii (literatură, teatru, pictură), în sânul familiei sau în cercurile restrânse „ale prietenilor de încredere”. Cultură e controlată și îndrumată, gândirea cadrelor politice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
români în raport cu regimul erau alcătuite din „dezamăgire, ură și neputință”(Kogan, 2001, p. 101). 3. Climatul de suspiciune permanentă și teamă imprecisă Induse de conștiința bazată pe dovezi cotidiene a unei permanente supravegheri împiedicau manifestările spontane și exprimarea deschisă a trăirilor reale. Suspiciunea, neîncrederea temătoare, impregnau toate relațiile sociale, începând cu relațiile de cuplu 3 și de familie și sfârșind cu relațiile la locul de muncă, între colegi. Herta Müller, laureata premiului Nobel pentru literatură în 2009, face în romanele ei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individuală, ci devenise un instrument de camuflare obișnuită a realităților în toate documentele oficiale, cu scopul de a nu atrage mânia conducătorilor. Limba de lemn, promovată de media și de toate documentele oficiale, devenise „învelișul sonor” (Anzieu, 1976) al falsificării trăirilor și a ființei umane. Suspiciunea, puternic ancorată în existența românilor în perioada comunistă, însoțită de resentimente față de vesticii 1 percepuți ca deținători ignoranți ai tuturor bunurilor lumii, a continuat să se facă simțită și după 1989. Când profesioniști din Vest
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
vechi cu cele noi, într-o anarhie normativă, și când se manifestă o stare de dezorganizare care favorizează apariția unor indivizi dezorientați în raport cu normele consacrate (situația este urmarea unei stări de dezorganizare normativă prin care trece întreaga societate). 1. Aceste trăiri sunt similare celor descrise de K.C. Nguyen (1999) ca fiind manifestări tipice ale prizonierilor din închisori, față de cei aflați în libertate care sunt percepuți ca nepăsători. Prizonierii au sentimentul de a fi abandonați de cei din afară, din libertate. Trauma
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1998), în relațiile de familie încărcate de violență. Sentimentul controlului se definește ca sinonim al eficacității persoanei, al capacității de a stăpâni și controla situația și mediul în care trăiește. în vreme ce anumite condiții generale cum ar fi sărăcia, șomajul, generează trăiri negative intense la cei afectați, una dintre caracteristicile afectate este tocmai acest sentiment al controlului care se pierde. Concluziile cercetării subliniază lipsa de diferențe semnificative în ceea ce privește sentimentul controlului personal la bărbații violenți în relațiile cu partenerele, comparativ cu bărbații nonviolenți
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
arătat constant că în familiile violente atât mama, cât și tatăl sunt părinți abuzivi cu copiii, în mult mai mare măsură decât părinții cu un mariaj calm (James, 1994). Acum se știe faptul că nu doar atacul direct induce subiectului trăirea traumei, ci și asistarea ca martor pasiv la producerea unui eveniment traumatizant (Nutt, Davidson, Zohar, 2001). S-a dovedit faptul că chiar a asculta doar relatarea unor evenimente traumatizante poate induce la martor, fie acesta chiar un profesionist în domeniu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a efectelor pe care comportamentele lor le au asupra celorlalți și asupra emoțiilor proprii ce le acompaniază comportamentele. Modalitățile lor de a cunoaște lumea se diversifică. Toate cunoștințele pe care le acumulează sunt efectul și sunt acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
acompaniate de reprezentări ale trăirilor lor emoționale. Pentru a reliefa existența unor situații de maltratare, trebuie să te concentrezi pe modul 1. în engleză, flow. în care copiii își explică propriile comportamente. Când fac acest lucru, ei își examinează motivația, trăirile emoționale. Când reprezentările lor emoționale sunt congruente cu acțiunile, nu poate fi vorba despre o alterare psihologică a copilului, consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
consecutiv maltratării. Când, însă, aspectele motivaționale sunt incompatibile cu răspunsurile, specialistul trebuie să intre în alertă. Problema care apare este că în cazul copiilor „cuminți”, care fac ceea ce li se cere, nimeni nu se mai întreabă cu privire la motivația lor, la trăirile emoționale care stau la baza acestor comportamente. în aceste cazuri, suntem în fața unor superkids, după denumirea dată deja de Henry Kempe 1 copiilor care s-au adaptat la situația de maltratare prin comportamente care preîntâmpină așteptările adulților, dar care țin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu mecanisme adaptative care semnalează atingerea organică sau funcțională prin durere. Absența durerii în situații de suferință organică sau funcțională reprezintă o anomalie genetică. Dar durerea fizică are o mare încărcătură psihică, prin semnificația ei care înspăimântă, generată de reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
reflectarea trăirilor fizice la nivel psihic. Există desigur și durerile psihogene, care apar printr-o fixație obsesională asupra unor funcții sau organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri; comportamentală, căci generează comportamente specifice, fizice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
organe. Durerea fizică este (Tassain, 2003): senzorială, receptată de senzorii noștri de durere, tactili, proprioceptivi și kinestezici; emoțională, prin trăirile psihice negative pe care le generează; somatică, deoarece o simțim precis, în corpul nostru; psihică, deoarece o reflectăm psihic, în trăirile, mintea și emoțiile noastre; utilitară, căci semnalează disfuncții și impune luarea unor măsuri; comportamentală, căci generează comportamente specifice, fizice și mentale, pentru atenuarea ei; reprezintă și un feedback ce duce la învățare și evitarea situațiilor dureroase; relațională, căci o exprimăm
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se ocupa de durere. 13. Ce dureri credeți că ar trebui tratate? Răspunsurile formulate de către personalul medical arată astfel: „doar cele reale”(16); „toate”(13); „depinde de intensitate”(7); „numai durerile cărora li se cunoaște cauza”(2). Din nou, subiectivitatea trăirilor pacientului este desconsiderată. Pentru pacient, durerea este la fel de reală și importantă ca însăși viața. Personalul medical diferențiază și se ocupă, le ia în seamă, doar acele dureri care „sunt reale”(!), „cele intense”și mai ales, „cele cărora li se cunoaște
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de orientare steineriană, în care studenții sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie 2009, media a prezentat cazul unui pacient care a fost plimbat
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sunt puși să treacă prin situația pacienților care zac la pat, total abandonați mâinilor celor care îi îngrijesc. Studenții experimentează astfel sentimentele de umilință, neputință, abandon în mâinile personalului medical. Sentimente ce sunt comune trăirilor pacienților gravi. în cazul studenților, trăirile nu sunt însoțite de durerea care acompaniază în cazul bolnavilor reali toate aceste sentimente dificile ce impregnează statutul de bolnav. în luna ianuarie 2009, media a prezentat cazul unui pacient care a fost plimbat de la un spital la altul, de la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
impact pozitiv major asupra sănătății mentale, a sănătății fizice, a reușitei profesionale și a relațiilor sociale”1. Dacă ești gata să asculți plângerile pacienților, durerile, fricile lor sau spaimele lor, îi vei susține în a-și înțelege mai bine aceste trăiri, iar cel care ascultă nu are nici el decât de câștigat. 1.9. Efectul violenței în dezvoltarea umană: copiii și violența în cadrul psihologiei dezvoltării umane, interpretarea ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței pleacă de la descoperirile neurobiologiei cu privire la 1
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
probabil mediate și prin comportamentele de risc pentru sănătate ale individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale individului.”(Kessler et al., 2008, p. 625) Prezența acestor riscuri de dezvoltare au stat la baza promovării noii interpretări a ființei umane din perspectiva suferinței și a rezilienței. în domeniul trăirilor emoționale este un continuum, de la suferință la fericire. Trăirile emoționale intense, sunt în general, în situații normale de viață, generate în relațiile cu ceilalți. în cazul copiilor, cele mai semnificative persoane cu care copilul se află într-o relație vitală și determinantă, sunt părinții. Cercetările recente demonstrează „”efectele biologice
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sindrom de stres posttraumatic. Din nou, apariția și manifestarea acestui sindrom consecutiv evenimentului traumatic, intensitatea și durata sindromului depind de copil, de echilibrul și starea lui generală, de vârstă și de experiențele anterioare, într-un cuvânt, de reziliența lui. Dar trăirea traumei afectează nu doar echilibrul psihic al copilului, ci și starea lui de sănătate fizică, prin alterarea sistemului de imunitate, așa cum o dovedesc cele mai noi cercetări (Rubin, Noonan, 2010). Așadar nu toți copiii maltratați sunt traumatizați și dezvoltă sindrom
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]