14,263 matches
-
decola. În 1861 sunt utilizate baloane în timpul Războiului Civil American. În 1874 Gustav Wilhelm von Achenbach proiectează un aeroplan cu elice. Otto Lilienthal realizează o serie de planoare cu care, în perioada 1891 - 1896, realizează o serie de zboruri în vecinătatea Berlinului. Deltaplanul realizat de el a încheiat cu succes mai multe zboruri. Dar acesta nu avea un sistem de control al direcției, Lilienthal fiind nevoit să își balanseze trunchiul pentru a ghida planorul într-o anumită direcție. La 6 mai
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
mai multor concursuri tematice, printre primele fiind cel de aeroplane militare de la Reims din octombrie și noiembrie 1911, unde concurează constructorii francezi și britanici. Această competiție viza obținerea unor comenzi tot mai mari pentru export. La 5 octombrie 1914, în vecinătatea orașului Reims, un avion german este doborât de unul francez, aceasta fiind prima luptă aeriană din istorie. Din acest moment, duelurile aeriene se multiplică, fapt la care contribuie și dezvoltarea mitralierei sincronizate. Aviatorii încep să fie considerați cavaleri ai aerului
Istoria aviației () [Corola-website/Science/330184_a_331513]
-
Astfel, moaștele Sfântului Iosif cel Nou sunt scoase din mormânt și duse la Catedrala Mitropolitană din Timișoara în vederea canonizării oficiale. Din 2008, prin grija mitropolitului Nicolae Corneanu, mănăstirea este reactivată, de data aceasta cu destinație pentru călugări. În 2012, în vecinătatea incintei, s-a dat în folosință "Casa Reginei Elisabeta" care cuprinde un muzeu și o bibliotecă. Stareț este ieromonahul Varlaam Almăjanu. DN59 Timișoara-Moravița, DN59B Deta-Banloc, DJ595B Banloc-Partoș. Se află la 57 km de Timișoara și la 14 de Deta. FORTEAZACUPRINS
Mănăstirea Partoș () [Corola-website/Science/330218_a_331547]
-
rubetra"), silvie mică ("Sylvia curruca"), stârc de noapte ("Nycticorax nycticorax"), nagâț ("Vanellus vanellus"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis") sau mierlă ("Turdus merula") . În arealul sitului este semnalată prezența genetei-cu-pete-mici ("Genetta genetta"), un mamifer carnivor aflat pe lista roșie a IUCN. În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Lunca Barcăului () [Corola-website/Science/330260_a_331589]
-
aurata"); În arealul sitului este semnalată prezența unor insecte; printre care o libelulă din specia "Coenagrion arnatum", cosașul verde ("Tettigonia viridissima"), greierele de câmp ("Paracaloptenus caloptenoides"), lăcusta călătoare ("Locusta migratoria"), cărăbușul de mai ("Melolontha melolontha") sau călugărița ("Mantis religiosa"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lunca Inferioară a Crișului Repede () [Corola-website/Science/330256_a_331585]
-
roșie a IUCN), broască râioasă verde ("Bufo viridis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broasca de pământ ("Pelobates fuscus"), broasca-roșie-de-pădure ("Rana dalmatina"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"), broasca mare de lac ("Rana ridibunda"), reptile (năpârcă - "Natrix natrix") sau pești (caracudă, mântuș). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale, situri arheologice), astfel:
Diosig (sit SCI) () [Corola-website/Science/330253_a_331582]
-
trimestrial sponsorizat inițial de Departamentul de Energie al SUA. Buletinul informativ a fost inițial numit "ATES Newsletter," iar după ce BTES a devenit o tehnologie fezabilă a fost preschimbat în "STES Newsletter." Clădirile mici încălzite pasiv folosesc de obicei solul din vecinătatea clădirii că un rezervor de căldură sezonier de temperatură scăzută, care în ciclul anual atinge o temperatură maximă similară cu temperatura medie anuală a aerului, putin scăzută de către consumul de căldură pentru încălzire în lunile mai reci. Pentru astfel de
Înmagazinarea sezonieră a energiei termice () [Corola-website/Science/330271_a_331600]
-
multe puncte de vedere celei poloneze. De aceea, principala idee a planului era organizarea unei așa numite „rezinstențe în mișcare” și fragmentarea atacului sovietic pe două direcții la nord și la sud de malștinile din Polesie. Unitătile armate din imediata vecinătate a frontierelor aveau sarcina să încetinească înaintarea atacatorilor, în timp ce rezervele din regiunile Brześć nad Bugiem și Lublin trebuiau să intre în luptă în fazele următoare ale luptei. Polonezii consideratu că Armata Roșie avea să înainteze pe trei direcții. Prima ar
Plan Wschód () [Corola-website/Science/330269_a_331598]
-
1928 Fundația a decis cumpărarea unui teren viran situat pe strada Carol colț cu strada Păcurari, teren a cărui suprafață a fost extinsă ulterior prin cumpărarea a aproximativ 1200 m.p. din terenul aflat în proprietatea Bisericii „Cuvioasa Parascheva”, aflată în vecinătate. În imediata vecinatate a acestui teren era situat grupul statuar Monumentul Unirii din Iași, realizat de principesa Olga Sturdza și inaugurat în anul 1927. Pentru stabilirea planurilor clădirii a fost inițiat un concurs la care au participat mai mulți arhitecți
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
și I. Iordănescu). Îndoielile privind capacitatea de rezistență a clădirii au determinat ca, în final, statuile voievozilor să fie amplasate în parcul de lângă clădire, spre strada Păcurari. În anul 1970, cele opt statui au fost mutate din grădina aflată în vecinătatea Casei de Cultură a Studenților, statuile lui Carol I și al lui Ferdinand I fiind înlocuite cu Ioan Vodă cel Viteaz și Petru Rareș, formând astfel grupul statuar cunoscut sub numele de Grupul Statuar al Voievozilor din Iași. Proiectul prevedea
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
Mondial clădirea a fost naționalizată, în ea mutându-se Biblioteca Universității care a înglobat fondul bibliotecii Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I”, devenind Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu”. În 1947, Comisia de armistițiu a ordonat distrugerea Monumentului Unirii aflat în imediata vecinătate. Locul a rămas liber până în 1957 când a fost mutată aici statuia lui Mihai Eminescu, amplasată inițial în fața Universității.
Palatul Fundațiunii Universitare „Regele Ferdinand I” () [Corola-website/Science/330312_a_331641]
-
Sylvia communis"), silvie de zăvoi ("Sylvia borin"), pupăză ("Upupa epops"), măcăleandru ("Erithacus rubecula"), cinteză ("Fringilla coelebs"), vânturel ("Falco vespertinus"), stârc pitic ("Ixobrychus minutus"), stârcul de noapte ("Nycticorax nycticorax"), sfrânciocul roșiatic ("Lanius collurio") și sfrânciocul cu frunte neagră ("Lanius minor"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
Remiz pendulinus"), mărăcinar ("Saxicola rubetra"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos"), mierlă ("Turdus merula") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
silvie-mică ("Sylvia curruca"), silvie cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), silvie-de-campie ("Sylvia communis c"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierarul de zăvoi ("Tringa ochropus"), sturzul cântător ("Turdus philomelos") sau mierlă ("Turdus merula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaje
Ianca - Plopu Sărat () [Corola-website/Science/330319_a_331648]
-
de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 382 hectare. Aria protejată reprezintă zona nisipoasă (și stâncăriile submarine din Marea Neagră) încadrată în bioregiune pontică, aflată în imediata vecinătate a portului Mangalia; ce adăpostește o gamă variată de vegetație și faună marină. Situl a fost desemnat în scopul conservării unor habitate de interes comunitar de tip: "Bancuri de nisip acoperite permanent de un strat mic de apă de mare
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
și "Cystoseira sp.". Fauna este constituită din pești cu specii de: guvid ("Gobius cobitis"), guvidul de nisip ("Pomatoschistus minutus"); crabi cu specii de "Diogenes pugilator, Eriphia verrucosa", moluște cu specii de "Solen marginatus" sau scoici din specia "Paphia aurea". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Izvoarele sulfuroase submarine de la Mangalia () [Corola-website/Science/330330_a_331659]
-
cormoran-mic ("Phalacrocorax pygmeus"), bătăuș ("Philomachus pugnax"), ploier auriu ("Pluvialis apricaria"), chiră de baltă ("Sterna hirundo"), fluierar de zăvoi ("Tringa ochropus"), fluierar negru ("Tringa erythropus"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Repotraj
Lacurile Fălticeni () [Corola-website/Science/330335_a_331664]
-
montana". Flora este reprezentată de plante cu specii de: peștișoară ("Salvinia natans"), o specie rară de mușchi ("Drepanocladus vernicosus"), roua cerului ("Drosera rotundifolia"), pipirigul-cerbilor ("Scheuchzeria palustris"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), căpșunică ("Cephalanthera rubra"), bumbăcăriță ("Eriophorum gracile") sau rogoz ("Carex diandra"). În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Lacul Bâlbâitoarea (sit SCI) () [Corola-website/Science/330331_a_331660]
-
de "Carex rostrata" și "Carex magellanica". Printre speciile faunistice aflate la baza desemnării sitului se află doi amfibieni protejați, aflați pe lista roșie a IUCN: ivorașul-cu-burta-galbenă (o broască din specia "Bombina variegata") și broască roșie de munte ("Rană temporaria"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Muntele Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330337_a_331666]
-
și amfibieni: triton cu creastă ("Triturus cristatus"), broască țestoasă de baltă ("Emys orbicularis"), brotacul verde de copac ("Hyla arborea"), broască roșie de munte ("Rana temporaria"); precum și fluturi cu specii de "Erynnis tages, Maniola jurtina, Melanargia galathea" sau "Anthocharis cardamines". În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Mlaca Tătarilor () [Corola-website/Science/330327_a_331656]
-
albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), călifar roșu ("Tadorna ferruginea"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus"), fluierar cu picioare verzi ("Tringa nebularia"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), fluierar de lac ("Tringa stagnatilis") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Lacul Beibugeac (sit SPA) () [Corola-website/Science/330355_a_331684]
-
arborea"), broască râioasă ("Bufo bufo"), salamandră ("Salamandra salamandra"), șopârlă de câmp ("Lacerta agilis"), gușter ("Lacerta viridis"), năpârcă ("Natrix tessellata "); pești: beldiță ("Alburnoides bipunctatus"), scobar ("Chondrostoma nasus"), clean ("Leuciscus cephalus") și insecte: fluture ("Apatura metis"), cosaș de stepă ("Saga pedo") În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale protejate); astfel: Reportaj
Lunca Buzăului () [Corola-website/Science/330360_a_331689]
-
stejar ("Dendrocopos medius"), ciocănitoarea de grădină ("Dendrocopos syriacus"), șoim-de-iarnă ("Falco columbarius"), muscar-gulerat ("Ficedula albicollis"), muscar ("Ficedula parva"), acvilă pitică ("Hieraaetus pennatus", specie aflată pe lista roșie a IUCN), ciocârlie-de-pădure ("Lullula arborea"), viespar ("Pernis apivorus") sau ciocănitoarea verzuie ("Picus canus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Măgura Odobești (sit SPA) () [Corola-website/Science/330384_a_331713]
-
auriu ("Pluvialis apricaria"), corcodel-cu-gât-roșu ("Podiceps grisegena"), corcodel-cu-gât-negru ("Podiceps nigricollis"), ciocîntors ("Recurvirostra avosetta"), lăstun de mal ("Riparia riparia"), chiră mică ("Sterna albifrons"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), călifar alb ("Tadorna tadorna"), fluierarul cu picioare roșii ("Tringa totanus") sau nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Limanu - Herghelia () [Corola-website/Science/330400_a_331729]
-
roșie a IUCN) de mamifere: urs brun ("Ursus arctos")), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"); amfibieni, reptile cu specii de: triton cu creastă ("Triturus cristatus") și salamandra carpatică ("Triturus montandoni"); precum și un pește din specia "Cottus gobio" (zglăvoacă). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel: Reportaj
Șindrilița (sit SCI) () [Corola-website/Science/330395_a_331724]