14,029 matches
-
ape însorite și nestinse, miresme dăruite nouă de Dumnezeu, de veacuri pândite de cotropitori, zi de zi înstrăinate de nevrednici conducători, au devenit azi plânsuri și, sugrumate, se sting nădejdile noastre în geamăt și suspine. Diriguitorii, hulituri diavolești, au înlocuit virtutea și rugăciunea cu minciuna și dezmățul. Omul a devenit fiară și hoit nepăsător, sahară pustie care a îngropat tot ce-i românesc, a îngropat tot ceea ce au clădit și adunat de veacuri părinții noștri. Neamul se stinge zi de zi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
pe linia de viață spirituală a neamului lor creștin. Vrem să trăim în demnitate națională și în eroismul jertfei, nu în aceea a unui utilitarism, câmp pustiu. Nu viață cu orice preț, ci candelă aprinsă care îndumnezeiește faptele noastre cu virtuți, care duc spre raiul viselor nostre. „Să faci, Căpitane, o Țară ca soarele sfânt de pe cer!” „Doamne al Puterilor, fii cu noi, căci pe altul afară de Tine, ajutor întru necazuri, nu avem! Doamne al Puterilor, mântuiește-ne pe noi!” „Noi
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
apărați-vă pământul, demnitatea și viitorul copiilor voștri, până nu va fi prea târziu! Reînodați firul tradiției de luptă cu al strămoșilor noștri. România e sufocată de paraziți sociali, tâlhari și pișicheri. Înlăturați parazitismul păgubitor, și reintroduceți iar datoria și virtutea muncii, poruncă Dumnezeiască. Înarmați cu aceste adevăruri, vom birui conspirația celor ce vor să ne transforme în colonie. Subsolul politic a României de azi e plin de necunoscute pentru noi românii, care mocnesc și își așteaptă ospățul. CORBII Corbii zilelor
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
este cel mai adecvat. El combină, ca și în cazul precedent, un nivel ridicat al controlului cu o puternică afecțiune, dar într-o manieră diferită. Dacă părinții autoritari subiectivi caută să obțină mai ales obediența copiilor, din care fac o virtute, părinții autoritari obiectivi încearcă să direcționeze activitatea copilului dar, nu insistă să obțină obediența doar pentru hatârul lor. Ei utilizează în mod realist restricțiile, explicând copilului care sunt rațiunile ce stau la baza concepției parentale cu privire la controlul ferm. Ca urmare
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
să treacă. „Spectacolul anotimpurilor”, „descoperirea mării”, „vasta și luminoasa nostalgie a Moldovei”, a Iașilor îndeosebi sunt imagini și stări zugrăvite în așa fel încât culorile să cânte, lăsând să se întrezărească acele semnificații accesibile doar unui inițiat. Încrezător dintotdeauna în „virtutea cuvântului”, arhitectul de elită se arată a fi, în scrierile lui, și un prozator plin de seducții. SCRIERI: Introducere în studiul arhitecturii, București, 1926; Palladio, București, 1928; Arcade, firide și lespezi, București, 1932; Izvoare și popasuri, București, 1934; ed. îngr
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
dans să traduction : Faust este fără îndoială cea mai genială " cosmopeie " a literaturii universale. Opera este de-o bogăție fără seamăn de idei, probleme și semnificații. Am crezut că o asemenea opera nu poate fi tradusă fără a beneficia de virtuțile luminoase ale neologismului. [...] Un atare conținut nu poate fi transpus în grâi țărănesc sau pastoral, căci riscă să se întunece și să se banalizeze.1001 En d'autres mots, Blaga décide de préserver le style de l'œuvre source au
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un stăpân sunt sclavi, iar cei ce muncesc pentru public sunt meseriași sau salahori”<footnote Aristotel, Politica, cartea a III-a, a se vedea, Aristotel, Editura de Stat, București, 1957, p. 136. footnote>. Cei care muncesc nu au nevoie de virtuți decât în mică măsură, sclavul „este evident că are nevoie de puțină virtute și numai atât cât să nu-și neglijeze muncile (...), meseriașul (...) are de-a face cu virtutea numai întrucât starea lui are asemănare cu cea a sclavului”<footnote
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
salahori”<footnote Aristotel, Politica, cartea a III-a, a se vedea, Aristotel, Editura de Stat, București, 1957, p. 136. footnote>. Cei care muncesc nu au nevoie de virtuți decât în mică măsură, sclavul „este evident că are nevoie de puțină virtute și numai atât cât să nu-și neglijeze muncile (...), meseriașul (...) are de-a face cu virtutea numai întrucât starea lui are asemănare cu cea a sclavului”<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. b) A doua orientare consideră că munca - în sensul
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
1957, p. 136. footnote>. Cei care muncesc nu au nevoie de virtuți decât în mică măsură, sclavul „este evident că are nevoie de puțină virtute și numai atât cât să nu-și neglijeze muncile (...), meseriașul (...) are de-a face cu virtutea numai întrucât starea lui are asemănare cu cea a sclavului”<footnote Ibidem, p. 135. footnote>. b) A doua orientare consideră că munca - în sensul său științific - implică „apariția relației de muncă și a «muncitorului liber» care își vinde capacitatea sa
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
ca, asigurând cele necesare vieții stăpânului, să-și asigure și propriile condiții de viață. Ideea caracterului „memorabil” al necesității de a munci pentru a-și asigura condițiile de viață s-a menținut până în epoca modernă. Munca devine o activitate conformă „virtuților” fundamentale în societățile capitaliste actuale. Dar munca nu este „nobilă” ca ceva în sine, ea trebuie elaborată socialmente pe baza unor reprezentări democrate, etice și economice conforme viziunilor normelor egalității în drepturi. Munca în condițiile inegalității dintre sexe, rase, religie
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
2003. Repere bibliografice: Ileana Mălăncioiu, „Iliada, din nou”, LCF, 1969, 11; D. Micu, Victoria Dragu, „Iliada, din nou”, RL, 1969, 15; Vasile Rebegea, „Iliada, din nou”, AFT, 1969, 4; Nicolae Baltag, „Iliada, din nou”, „Scânteia tineretului”, 1977, 4; Liviu Grăsoiu, Virtuțile analizei, LCF, 1987, 44; Eugenia Tudor-Anton, Un debut, RL, 1987, 49; Laurențiu Ulici, Găsirea locului, RL, 1988, 1; Liviu Grăsoiu, Enigma din titlu, LCF, 1989, 9; Alexandru Horia, Orizont contemporan, LCF, 1989, 15; Elisabeta Isanos, Romanul feminității, „Bucovina literară”, 2001
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
care ține în mână, nu o lance precum cea purtată de zeiță, ci o oglindă pe care o așază în fața omului modern. Scenariul războinic ocultează o formulă subversivă a sa, care minează alegoria demnității cognitive și virile a zeiței reprezentând virtutea supremă a Auflklärung-ului vienez: Rațiunea. Nuda Veritas pe care Klimt o pune în relație cu Atena-Rațiunea apăruse deja în pictura sa, separat, (Nuda Veritas, 1898), invitând la un examen specular al modernității omului societății vieneze contemporane artistului: să afle adevărul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
flori în păr și ținând emblematic o liră. Lângă un cuplu de îndrăgostiți situat într-un plan mai îndepărtat pare să se afle o harfă. Asemeni harfei, lira este un instrument apolinic, menit să oglindească armonia, dar și emblemă a virtuților poetice, însoțindu-l pe Orfeu până și în moarte. Loghi pare să sugereze că spațiul privilegiat al basmului este implicit și un spațiu liric, al poeziei. Altfel, lira nu face parte câtuși de puțin dintre instrumentele foclorice românești, pentru aceasta
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sau folcloric al unei compoziții precum Muzica. Expoziția deschisă la Sala Ateneului durează din 19 noiembrie până pe 20 decembrie, iar pictorul expune 85 de lucrări. Criticul face un portret al artistului la tinerețe elogiindu-l pentru idealismul său, constantă a virtuților emblematice ale noii generații, care se transferă uneori și artei ei. Remarcă patru ipostaze ale unei picturi cu un castel breton, intitulate " Palatul alb", în jurul căreia criticul compune o lume adecvată de frunți gânditoare înclinate spre meditație și acte caritabile
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
latențele problematice pe care feminitatea le conține, pe indicibilul unor posturi și expresii încifrate la nivel somatic. Studiile de specialitate identifică un profil isteric, sau ceea ce Rodolphe Rapetti numește "corpul isteric" (le corps hysterique). Ieșit din cadrul domestic sau cel al virtuților consacrării religioase, corpul feminin este posedat de un demonism care nu mai are nimic din factura efuziunilor romantice cu expresia fulminantă a afectelor. Pulsiunilor sentimentale le-au luat locul pulsiunile sexuale și o nouă expresie corporală: "[...] o nouă propensiune pentru
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
conchide că acestea se datorau expunerii pictorului la "tot felul de înrâuriri decadente și că acestea sunt rămășițele curentelor sau formulelor pe care în general le-a depășit sau înlăturat"383. Realismul apare de data aceasta ca o formulă cu virtuți curative, arta socială fiind un antidot pentru "o mai strânsă și mai dăunătoare angajare pe calea formalismului și decadentismului"384. În această situație, pe filiera sinonimică, criticul aproape suprapune realismul, clasicismului și secesionismul, decadentismului. Arta portretului se deschide către o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
oricărui gust sau sensibilități artistice autentice, nu se bazează pe o selecție drastică și face posibilă detașarea ulterioară a celor remarcabili, precum Ștefan Luchian. Fără a o spune direct, se acceptă și un minorat onest, însă nu lipsit de necesare virtuți, corespunzător viziunii secesioniste klimtiene a unui democratism estetic. În articolul "Pictori streini", Ion Duican (Alexandru Bogdan-Pitești) adâncește perspectiva lui Ion C. Bacalbașa, relevând un alt proiect de anvergură pe care revista și-l propune. Iarăși, demersul este similar cu cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În spatele Salomeei se află un cortegiu de femei curioase, una dintre ele duce în mână un instrument cu corzi, sugerând faptul că prețul acestui cap este dansul pe care fiica Herodiadei îl oferise lubricului tetrarh. În grația Salomeei putem bănui virtuți coregrafice, se distinge de toate celelalte personaje înveșmântate prin culorile vii ale singurului veșmânt pe care-l poartă, pe punctul de a se desprinde complet de corpul redat astfel unei nudități depline. Carnația extrem de albă expusă privirii realizează un contrast
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
1931 expusă la Muzeul de Artă din București este și cea mai puțin convențională. Sculptorul face din Salomeea (bronz, semnat pe postament dreapta cu monograma FS, 19,5 x 15,7 x 8,2 cm, inventar 915182) un personaj cu virtuți de contorsionistă. Prin poziția corpului, cu totul ieșită din comun, Salomeea alcătuiește un suport insolit pentru capul sfântului Ioan. Trupul Salomeei este arcuit astfel încât din poziția îngenuncheat, fruntea îi atinge genunchii, spatele desenează un grațios și dificil arc de cerc
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
În locul chipului curtezanei se află un craniu, iar mâna ei scheletică ține capul unui bărbat pe care-l contemplă. Moartea luxurioasă deghizată în femeia venală, prostituata malefică, prezidează acest conclav al exacțiunilor venerice prin care bărbatul își pierde capul, iar virtuțile sunt decadent inversate rezidând "in lombis" și nu celest în Organon-ul sufletului, Inima, sau cel al rațiunii, Creierul. Moartea nu mai apare ca în tradiția iconografică ca o femeie bătrână cu coasa sau sub forma celor patru cavaleri ai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
taverna afumată sau cabina unui slup pot face obiectul unei cameristici rafinate. Astfel de mizanscene se constituie printr-o serie de grefe estetice. Chiar atunci când estetul decadent joacă cartea austerității, recompunând severitatea monahală a unei celule de schivnic cu toate virtuțile litotei, din ea nu lipsește bunul gust al întrebuințării remarcabile a golului prin aducerea în prim plan a detaliilor, a accesoriilor, care sub aparența modestă îndeplinesc rolul care le-a fost consacrat printr-o regie minuțioasă. Chiar dacă organul grefat este
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
drept model, dar o natură îndepărtată spațial, natura luxuriantă de la tropice. Artista creează astfel un "efect de seră", o "chambre végétale" în mijlocul propriei sale locuințe, operând o deschidere inițiatică, prezentă și în arta sa, către un spațiu exotic, încărcat de virtuțile îndepărtării și ale enigmei. Teatralizarea spațiului locativ corespunde, de fapt, abandonării criteriilor autenticității pentru o nouă accepție dată mimeticului, prin ștergerea sistematică a relației cu referentul, fapt care conduce la un efect de autoreferențialitate. Modelul nu mai trebuie căutat în
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
constrângerile impuse de alții; persoana nu trebuie sa fie distrasa de la preocupările pentru hrana, securitate; sa fie sigura de capacitățile sale, de familia si de grupul de apartenența; persoana trebuie sa se autocunoasca, sa-si evalueze puterile, slăbiciunile, viciile si virtuțile pentru a sti ce are de realizat si de Împlinit. Deși autoactualizarea este o trebuința Înnăscuta, după cum sugerează Maslow, numai 10% din populație atinge acest stadiu al dezvoltării, din următoarele cauze: 1) fiind cea mai Înalta ierarhie, tendința de autoactualizare
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
educația intelectuală prin intermediul predării învățării Limbii și literaturii române, ca și În cazul altor discipline, Începe cu formarea deprinderilor elementare, scris-cititul și nu este o noutate faptul că, de cele mai multe ori, acest Început se realizează cu ajutorul unor texte cu reale virtuți expresive, pentru atragerea În universul disciplinei. Mai târziu, apele se despart și elevii vor parcurge două traiectorii foarte importante; vor asimila progresiv cunoștințele despre limbă, de o foarte mare importanță, ca la orice disciplină cu virtuți științifice, chiar dacă noțiunile despre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
unor texte cu reale virtuți expresive, pentru atragerea În universul disciplinei. Mai târziu, apele se despart și elevii vor parcurge două traiectorii foarte importante; vor asimila progresiv cunoștințele despre limbă, de o foarte mare importanță, ca la orice disciplină cu virtuți științifice, chiar dacă noțiunile despre limbă au un specific al lor, spre deosebire de fizică sau matematică, și pe cele legate de literatură, ca disciplină cu virtuți expresive. În cadrul predării literaturii (poezie, proză, dramaturgie), școala inițiază pe elevi, odată cu receptarea mesajului operelor literare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]