14,325 matches
-
a inflexibilității în fața maleficiilor, dar și a protecției sacre: "Pasăre cu clonț de hier, / ce plângi, ce te prăpădești, / ce te tot rostogolești? N-ai cu ce să te hrănești? / Du-te-n sat, / treci în hat, / oprește-te, nu zbura / și prinde a întreba / din femeie în femeie / orbalțul să nu steie, / Ia-l din cap, / de sub cap, / omul să rămână curat, / luminat, / precum maica cea sfântă l-a dat."315 În descântece, pasărea este ilustrată ambivalent, de la negrul htonian
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cânta-n livada mea! / Da te du de-i cântă lui / Pe-o frunză de tămâiță, / La uș`șoară la temniță. Și pe-o frunză de marari, / La ușă de creminari! / Da cucul s-a supărat / Și de-acolo a zburat. / S-a-ntâlnit cu ceilalți, / Iaca ce-am pățit, măi frați: Am cântat lumea-mprejur / Și nime nu mi-a zis uli, / Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa și ea le măsură cu dimerlia, numai vârful îl rade și acela zboară înapoi, iar celelalte îi rămân, să-i fie de hrană babei peste an. De aceea în ziua de Sfântul Simion nu-i găsi o vrabie, să dai un galbân."318 Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, românii din Bosnia fierb
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grai omenesc grăia / Că ea nu-i din țara mea / dar așa i-a fost calea, / Drept la mândrulița mea. / Turturică, păsărea, / Păsăruică, turturea, / Pe crengi verzi tu nu ședea, / Du-te încunjură lumea / De-mi află pe mândra mea! Zboară, pasăre măiastră, / Pân` la mândra la fereastră / Ca s-o vezi ce face-n casă, / De-i afla-o suspinând, / Suspinând și lăcrămând / Și de mine întrebând, / Vină de-mi spune curând, / Că-atunci știu că mă iubește / Și la mine
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Galeria Umberto, spectacolul e și mai uimitor. Aici, grupuri de bărbați se adună să discute afaceri și politică și s-ar părea să schimbe între ei gesturi. Conversația este întotdeauna entuziastă, iar gestica animată. Pe măsură ce punctele de vedere și controversele zboară care încotro, mâinile se rotesc și împung aerul, lăsând tot felul de semne criptice în toate direcțiile. Pentru un străin, scena arată ca un balet cu o coregrafie specială a mâinilor sau ca o adunare a dirijorilor făcând repetiție fără
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
rațiunea” umană demonstrează că știe să vadă dincolo de aparențe și de material, demonstrează faptul că există și un alt gen de realitate, cea sufletească și spirituală. Cine altcineva slujește mai bine ca poeții această realitate?!... Numai poetul Ca păsări ce zboară De-asupra valurilor, Trece peste nemărginirea timpului, În ramurile gîndului, În sfintele lunci, Unde păsări ca el Se-ntrec În cîntări (Mihai Eminescu, „Numai poetul”). * „Nu-i totuna să Înțelegi lucrurile și să-i cunoști pe oameni.” (B. Gracian) Pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Împreună cu conducătorul zborului, Startul. Comunicarea era realizată prin radio, cu excepția ultimului caz, În care era directă, față-În-față. Mesajele principale transmise de conducătorul de zbor prin enunțul lingvistic erau simplu de decodat: 1) Nu mai decolează nimeni, 2) Ilie trebuia să zboare În zona Bicaz pentru a intermedia o legătura radio. La nivel implicit, ambele propoziții ale enunțului transmiteau un mesaj referitor la o situație de zbor specială (fără a intra În detaliile raționamentului, care fac obiectul analizei textului din perspectiva teoriei
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
o anumită tonalitate, mai gravă, a emițătorului. Aceasta, Împreună cu mesajul lingvistic, le-a transmis piloților care așteptau decolarea, cât și celor aflați În aer, o stare de emoție accentuată, care nu poate fi decât imaginată, aproximată de către cei care nu zboară. Mesajul pe care fiecare dintre piloți l-a primit a fost Un coleg de-al tău este În pericol. Inevitabil, În subconștient, mesajul a fost urmat de ipoteza Ai fi putut fi tu În locul lui. Pentru ofițerii navigatori , care operau
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
căuta pe 326 și a-i transmite anumite coordonate de zbor, pe lângă date instrumentale, Îi introduce un reper extern față de care să-și coordoneze propria poziție Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. De Îndată ce s-a refăcut legătura radio directă cu 326, conducătorul de zbor utilizează din plin elementele scene-rilor aflate pe traiectoria pe care acesta se deplasa, oferindu-i astfel surse pentru informații
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
poziția sa și reperul Siret. El se liniștește doar atunci când află noile sale raporturi În cadrul acestui scene Startul: Da, dar atât cât să nu-l pierzi din ochi. Acum căpătau semnificația propriu-zisă și informațiile instrumentale; atâta timp cât avea Siretul la vedere, zbura În siguranță către aerodrom. Mandler identifică două tipuri de relații Între obiectele unui scene: obligatorii ( scaunele trebuie să fie pe dușumea și nu pe masă, ferestrele trebuie să fie În pereți și nu În tavan etc.) și opționale (fotoliile sunt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
celălalt aflat În zbor, În misiune, la manșa unui avion de vânătoare bombardament MIG 21 - reproducere realizată de către conducătorul de zbor, comandor Ioan Sălăgean. Împrejurări: 1) Zi de zbor de instrucție pe aerodromul militar din Bacău 2) Pe acest aerodrom zburau atât piloți aparținând CPPCAM (În cea mai mare parte, instructori de zbor), cât și piloți aparținând altor unități militare de aviație din Țară, aflați la cursuri de perfecționare sau având misiunea de a executa zboruri de verificare-recepție a unor aeronave
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Startul: 326, ochii pe gaz. 342 326: Confirm, 326. 326: Sunt 326, trecut la subsonic, 11 000 m. Startul: Confirm, În coborâre către zona 4 și mă informezi când ai 3 500 m. (După toate datele, Startul crede că 326 zbura de la Beclean către Slănic-Moldova) (după cateva secunde) 326: Sunt 326 la 3 500 m. Startul: Confirm, de acolo direct la verticală, la 1 500 m. (Conform datelor, 326 trebuia să ajungă la vertical aerodromului În 3 minute și 50 de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
și toate mijloacele de radiolocație Îl căutau pe 326. (după câteva zeci de secunde) 271: Sunt 271. Îl aud; am luat legătura cu el. Starrtul: Sunt „Startul”, transmite-i să urce la 5 000 m, să cupleze alarma și să zboare pe direcția generală sud. Cu soarele În ochiul drept. 271: Sunt 271, confirm. Startul: Sunt Startul. 271 Întreabă-l cât gaz mai are. 271: Sunt 271, are aproximativ 600 litri, este la 5 000 și a cuplat alarma. (după aproximativ
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Siret? Startul: Sunt Startul. Da, dar atât cât sî nu-l pierzi din ochi. 326: Confirm. Krugul: Sunt Krugul. Ești la 27 de km, pe 342. 326: Confirm. (după câteva secunde) 347 326: Sunt 326. Văd pista. Startul: Perfect, Marine. Zboară În același regim, nu coborî sub 350 și mă anunți când intri pe gară. 326: Confirm. (după 2 minute) 326 : Sunt 326. Intru pe gară. Startul: Sunt Startul. Spune-mi dacă mai ai 100 litri. 326: Acum trec sub 100
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
întreabă, ca și psalmistul David: „cine-mi va da aripile cu care să mă avânt până la înălțimea acelor cuvinte cu care să pot, părăsind pământul, să străbat de-a curmezișul întreg văzduhul, să mă pătrund de splendoarea spațiilor eterice, să zbor mai departe, să ajung dincolo de tot ce se mișcă și se transformă, să intru într-o stare de invariabilitate, să capăt forța de nebiruit, capabilă să se înalțe prin sine, să direcționeze și să susțină tot ce există, tot ce
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
anii ni se pierd ca un sunet. Zilele vieții noastre sunt șaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari optzeci de ani și cea mai mândră din ele nu-i decât osteneală și durere. Așa trece viața noastră, iute și zburăm cum zboară pasărea-n văzduh. Cine știe puterea mâniei Tale și cine socoate urgia Ta după teama datorită Ție? învață-ne dară așa să socotim zilele noastre, ca să dobândim inimă înțeleaptă. întoarce-Te, Doamne! Până când? Milostivește-Te spre robii Tăi
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
se pierd ca un sunet. Zilele vieții noastre sunt șaptezeci de ani, iar pentru cei mai tari optzeci de ani și cea mai mândră din ele nu-i decât osteneală și durere. Așa trece viața noastră, iute și zburăm cum zboară pasărea-n văzduh. Cine știe puterea mâniei Tale și cine socoate urgia Ta după teama datorită Ție? învață-ne dară așa să socotim zilele noastre, ca să dobândim inimă înțeleaptă. întoarce-Te, Doamne! Până când? Milostivește-Te spre robii Tăi! Umple-ne
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
vanitatum et omnia vanitas (lat., „Deșertăciunea deșertăciunilor, toate sunt deșertăciune”); Vedi Napoli, e poi mori! (it., „Să vezi [orașul] Neapole și apoi să mori!”); Veni, vidi, vici (lat., „Am venit, am văzut, am Învins”); Verba volant, scripta manent (lat., „Cuvintele zboară, scrisul rămâne”); verbi gratia (v.g.) (lat., „de exemplu”); Veritas odium parit (lat., „Adevărul stârnește ură”); Veto! (lat., „Mă opun!”); Vincit omnia veritas (lat., „Adevărul le Învinge pe toate”); violon d’Ingres (fr. „vioara lui Ingres”); Vivat, crescat, floreat! (lat., „Să
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
personale. Cu toate acestea, nu exclude activitățile de tip cooperant în situațiile în care se pot dovedi (și demonstra) beneficiile atât pentru indivizi, cât și pentru organizație. Echipele formate în cadrul acestui tip de cultură sunt numite metaforic avioane de luptă zburând în formație. Cultura "mercenară" se instituie și se simte/se observă atunci când competiția este clară în interiorul organizației. Solidaritatea intenă este obținută numai în condițiile raportării comune la "inamici" externi. Ținând seama de aceste particularități, pare că acestei culturi îi sunt
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
de casa sa, cosește sasul și-n șosea. Și șase case Sașa-și știe. Ce șansă!... Sașa-și spuse sieși", "o barză brează face zarvă pe-o varză" (Crișan, 2009, pp. 4-5); * recitative-numărători: "În poiana din vâlcele/Erau șapte (...) păsărele./ Una, iată, zboară,/Ieși și tu afară!"; Foaie verde ghiocel/Să vină un băiețel", "Foaie verde lămâiță/Ia să vină o fetiță!", "balonul ușor plutește/și la tine se oprește" (Radu, 2009, pp. 11-12); * structuri versificate: "Chiț-Chiriț, pe două ghete,/Avea două etichete
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Ursu, prof. univ., mare animator și păstrător al valorilor culturale ale orașului, intitulate „Rondelul amintirii" foarte apreciate de localnici dar și în literatură: „Au înflorit salcâmii la Bârlad, Orașul e-o legendă de ninsoare, Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare , Cât florile pe caldarâm nu cad. Am fost și eu ca voi, nutrind răsad Să pot rodi în vremea călătoare, Au înflorit salcâmii la Bârlad Orașul e-o legendă de ninsoare. Ci astăzi, în amurg, ce desfătare Să mă cufund
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Bran, Dimi, Stan, I.M.D., Ianoș, Dela Contrans, Costea ș.a. Costea semnează versurile următoare care probează că în mai bine de o su tă de ani n‐am făcut pași prea mari: Timpul se duce / Cum apa curge / Și tinerețea‐ mi zboară cu zor. / Ah, ziua‐ i mare / Fărʹ de valoare, / Privesc pe oricine fără amor. / Eram ferice / N ‐aveam ce zice; / Dar fericirea azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
n‐am făcut pași prea mari: Timpul se duce / Cum apa curge / Și tinerețea‐ mi zboară cu zor. / Ah, ziua‐ i mare / Fărʹ de valoare, / Privesc pe oricine fără amor. / Eram ferice / N ‐aveam ce zice; / Dar fericirea azi a zburat. / Sunt chinuri grele, / În timpuri vechi; / Dările‐s multe, / Armatele sute; Întreg poporul e ruinat. / În cer sunt stele, / Jos sunt belele; Prea multe biruri ne‐ ați aruncat. / Ah! Vântul muge, / Românul plâng e; / Țăranul șede fără ogor. În casă
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Este sărbătoare sfântă A dreptății, mult râvnită! Vesel brațele sʹagită Buzele binecuvântă Este sărbătoare sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua Muncii. George Nedelea La
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
sfântă. S‐ o trăim cu tot avântul! Este ziua biruinței. Frânt e lanțul umilinței Lăudat fie Preasfântul! S‐ o trăim cu tot avântul. Înspre culmi privirea zboare. Uraʹn inimi amuțească! Altă viață să renască În această sărbătoare Înspre culmi privirea zboare! Astăzi este ziua Muncii Sărbătoarea muncii noastre S‐o‐ nălțăm până la astre Ca s‐ o știe mâini și pruncii. Astăzi este ziua Muncii. George Nedelea La 10 iulie 1946, Păreri devine Păreri Tutoven e. Iată frontispiciul: 123 Păreri Tutovene Păreri
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]