141,440 matches
-
moral societatea postbelică. Este grav rănit și desfigurat, iar conștientizarea faptului că societatea nu s-a schimbat îi zdruncină psihicul fragil și-l împinge către sinucidere. Chiar dacă nu se ridică la valoarea romanului " Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război" (1930) de Camil Petrescu, "Întunecare" rămâne una dintre cărțile valoroase ale literaturii române interbelice și scrierea fundamentală a lui Cezar Petrescu. Marele succes comercial al cărții l-a făcut celebru pe autor. Romanul a fost ecranizat ulterior de regizorul Alexandru
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
mai târziu, Radu Comșa devine asociat în biroul de avocatură și se logodește cu Luminița, fiica patronului său, iar apropiații îi prevăd un viitor strălucit. În vara anului 1916 "„viața i se arăta simplă, limpede, fără primej-dii”". Intrarea României în război aduce schimbări în viața personajelor. Avântul patriotic al celor care susținuseră politica intervenționistă se frânge în primele luni ale războiului pe măsură ce luptele devin sângeroase și produc moartea sau mutilarea unui număr tot mai mare de militari. Prin intervenția viitorului său
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
îi prevăd un viitor strălucit. În vara anului 1916 "„viața i se arăta simplă, limpede, fără primej-dii”". Intrarea României în război aduce schimbări în viața personajelor. Avântul patriotic al celor care susținuseră politica intervenționistă se frânge în primele luni ale războiului pe măsură ce luptele devin sângeroase și produc moartea sau mutilarea unui număr tot mai mare de militari. Prin intervenția viitorului său socru, avocatul Comșa este mobilizat la un birou statistic din cadrul Ministerului de Interne, adică la partea sedentară aflată în spatele frontului
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
infirm, așa că se oferă să rupă logodna, întâlnind doar niște proteste formale. Ruptura cu familia Vardaru este deplină, iar tânărul ofițer simte că nu mai are nimic în comun cu aceasta din cauza mentalității de clasă diferite ce-i separă. Sfârșitul războiului îi aduce speranța că societatea se va schimba, iar Comșa se înscrie, alături de alți foști combatanți, într-un partid politic care milita pentru transformarea României Mari într-o Românie nouă și este propus deputat pe listele din județul Iași. Curând
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
deputat pe listele din județul Iași. Curând el își dă seama că moravurile politice nu s-au schimbat, iar idealurile imaginate în tranșee au rămas doar vise. Vechea societate se reface repede, iar oamenii își reiau apucăturile egoiste de dinainte de război. Goana de căpătuire reîncepe mai sălbatică decât înainte. Noul guvern format după alegeri se dovedește mai corupt decât guvernele anterioare, iar susținătorii reformelor devin tot mai izolați. Dezamăgit de spulberarea idealurilor politice, Radu Comșa încearcă să-și refacă viața, dar
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
Petrescu și a fost conceput și scris în anii imediat următori de după încheierea Primului Război Mondial, după cum a susținut autorul într-un cuvânt înainte la ediția publicată în 1953. „Această carte a fost gândită și scrisă în cei dintâi ani de după primul război mondial. A fost gândită și scrisă cu toată amărăciunea destrămărilor și a scufundărilor de atunci. Cu toată revolta tinerească a acelei epoci, în care se pregătea cel de al doilea război”. Atmosfera războiului și unele episoade și tipuri umane erau
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
gândită și scrisă în cei dintâi ani de după primul război mondial. A fost gândită și scrisă cu toată amărăciunea destrămărilor și a scufundărilor de atunci. Cu toată revolta tinerească a acelei epoci, în care se pregătea cel de al doilea război”. Atmosfera războiului și unele episoade și tipuri umane erau deja formulate în mintea scriitorului, dar linia centrală a romanului s-a cristalizat abia după conștientizarea sacrificiului inutil al generației sale, mărturisea autorul într-un interviu publicat în "Adevărul literar și
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
scrisă în cei dintâi ani de după primul război mondial. A fost gândită și scrisă cu toată amărăciunea destrămărilor și a scufundărilor de atunci. Cu toată revolta tinerească a acelei epoci, în care se pregătea cel de al doilea război”. Atmosfera războiului și unele episoade și tipuri umane erau deja formulate în mintea scriitorului, dar linia centrală a romanului s-a cristalizat abia după conștientizarea sacrificiului inutil al generației sale, mărturisea autorul într-un interviu publicat în "Adevărul literar și artistic", nr.
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
nuvele "Scrisorile unui răzeș" (1922), " Drumul cu plopi" (1924) și "Omul din vis" (1925); trei nuvele din volumul său de debut („Prietenul meu Jan”, „Întoarcerea eroului” și „Lângă o piatră veche de hotar”) schițaseră decepția postbelică trăită de participanții la război, această perspectivă fiind prezentă și în unele anchete literare, mărturisiri în presă etc. Cezar Petrescu nu fusese niciodată pe front, fiind reformat medical din cauza faptului că era bolnav de tuberculoză ganglionară (se îmbolnăvise în 1913, pe când era student la Iași
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
anchete literare, mărturisiri în presă etc. Cezar Petrescu nu fusese niciodată pe front, fiind reformat medical din cauza faptului că era bolnav de tuberculoză ganglionară (se îmbolnăvise în 1913, pe când era student la Iași în anul II de facultate), iar reprezentările războiului din cartea sa își aveau originea în poveștile prietenilor și camarazilor săi, care fuseseră martori vii ai tragediei. Cu toate acestea, descrierile realizate de el au fost veridice, aspect remarcat de unii cititori ce luptaseră în război. „La fața locului
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
facultate), iar reprezentările războiului din cartea sa își aveau originea în poveștile prietenilor și camarazilor săi, care fuseseră martori vii ai tragediei. Cu toate acestea, descrierile realizate de el au fost veridice, aspect remarcat de unii cititori ce luptaseră în război. „La fața locului nu m-am informat însă niciodată despre nimic. Realitatea a fost, totuși, atât de bine interpretată, încât, făcând cunoștință cu niște ofițeri, cititori ai romanului meu, aceștia au pretins categoric că au participat la una din luptele
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
de reformă medicală. Vei înțelege, dar, de ce scriind «Ochii Strigoiului» nu a trebuit neapărat să fiu strigoi”. („Cezar Petrescu”, în Aurel Sasu, Mariana Vartic și Gheorghe Baltoc, "Romanul românesc în interviuri", Ed. Mi-nerva, București, 1986.) Credința personajului Radu Comșa că războiul va aduce o schimbare morală a societății a fost, de fapt, o iluzie a scriitorului. În articolul „Peste ruini” publicat la 7 martie 1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce schimbări importante omenirii, determinând
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
1986.) Credința personajului Radu Comșa că războiul va aduce o schimbare morală a societății a fost, de fapt, o iluzie a scriitorului. În articolul „Peste ruini” publicat la 7 martie 1919 în revista "Hiena" Cezar Petrescu își exprima speranța că războiul va aduce schimbări importante omenirii, determinând reforme democratice ce vor pune bazele unei lumi utopice pe care o visaseră gânditorii antichității. Speranța se va transforma curând în revoltă, atunci când scriitorul și-a dat seama că iluziile sale s-au dovedit
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
aproape patru luni mai târziu, el scria în articolul „A doua fază” că moartea combatanților a fost una zadarnică, deoarece schimbările preconizate anterior nu se vor mai produce. Scriitorul a înțeles că asistă la „drama generației care a așteptat de la război o purificare morală și o justă valorificare a umanității și cu desperare a văzut că nimic nu s-a schimbat în lume”. Primele fragmente ale romanului au fost publicate în perioada 15 octombrie 1924 - 15 martie 1925 în nouă numere
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
nr. 7/15 ianuarie 1925 (anul IV), pp. 197-205, nr. 8/1 februarie 1925 (anul IV), pp. 240-244, nr. 9/15 februarie 1925 (anul IV), pp. 274-278, și nr. 10/1 martie 1925 (anul IV), pp. 294-297) și începutul capitolului „Războiul stegulețelor” (în nr. 11/15 martie 1925 (anul IV), pp. 329-335). Titlul romanului "Întunecare" a fost precizat abia în numărul 10 din 1 martie 1925. Există diferențe minore între conținutul acestor capitole și primele capitole din ediția definitivă a cărții
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
reprezentau trei perioade și trei faze în evoluția personajelor. Ediția din 1953 a restabilit împărțirea inițială în triptic, fiind operate unele intervenții și ameliorări de ordine stilistică, precum și restabiliri ale unor inadvertențe istorice sau sociale. Chiar dacă nu a luptat în război, Cezar Petrescu (1892-1961) are multe asemănări cu personajul Radu Comșa. Scriitorul avea o dublă obârșie: atât țărănească (pe linie paternă), cât și moșierească (pe linie maternă). Căsătoria părinților săi seamănă cu unirea conjugală proiectată între Radu Comșa și Luminița Vardaru
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
linia sângelui patern ori matern”, mărturisea Cezar Petrescu în 1929. Ca și Radu Comșa, Cezar Petrescu a absolvit Facultatea de Drept (în 1915), fără să profeseze vreodată deoarece s-a dedicat literaturii și gazetăriei. Nu a fost înrolat la începerea războiului și a ocupat prin examen la 19 septembrie 1916 postul de administrator (girant) de plasă în comuna Mălini din județul Suceava, având îndatorirea de a asigura aprovizionarea cu alimente și furaje a trupelor din garnizoana Fălticeni. Scriitorul era pasionat de
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
l-a descris apoi în pasajele literare ce prezintă spitalizarea lui Radu Comșa în romanul "Întunecare". În monografia dedicată lui Cezar Petrescu, criticul și istoricul literar Ion Bălu a evidențiat o serie de elemente ce demonstrează influența exercitată de romanul "Război și pace" al lui Lev Tolstoi asupra romanului "Întunecare", mai ales în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
romanul "Întunecare". În monografia dedicată lui Cezar Petrescu, criticul și istoricul literar Ion Bălu a evidențiat o serie de elemente ce demonstrează influența exercitată de romanul "Război și pace" al lui Lev Tolstoi asupra romanului "Întunecare", mai ales în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale acțiunilor și psihologiilor unor personaje. Personalitatea lui Radu Comșa din timpul războiului și parțial
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
în ceea ce privește imaginea războiului. Influența tolstoiană se manifestă puternic atât în modul de prezentare paralelă a scenelor de pe front cu viața societății de acasă, cât și în asemănările existente ale acțiunilor și psihologiilor unor personaje. Personalitatea lui Radu Comșa din timpul războiului și parțial din perioada postbelică împrumută mult de la personajele tolstoiene Pierre Bezuhov și Andrei Bolkonski. Personajul lui Cezar Petrescu se află într-o căutare neobosită a unui ideal moral ca și Bezuhov, având noblețea sufletească și inteligența lucidă a prințului
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
front și despărțirea de Luminița Vardaru amintește de ruptura între Andrei Bolkonski și Natașa Rostova. Personajul Mihai Vardaru, verișorul Luminiței, care pleacă voluntar pe front dintr-un entuziasm adolescentin, îl are ca model pe tânărul Petea Rostov, ambii murind în război. Reacția lui Radu Comșa la găsirea cadavrului lui Mihai Vardaru seamănă mult cu durerea trăită de ofițerul Vasili Denisov, prieten de familie al Rostovilor. Activitatea de gazetar i-a permis lui Cezar Petrescu să cunoască unele cazuri reale care i-
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
prieten de familie al Rostovilor. Activitatea de gazetar i-a permis lui Cezar Petrescu să cunoască unele cazuri reale care i-ar fi putut servi ca surse de inspirație pentru scrierile sale. Un caz real relatat de un burghez (căruia „războiul i-a rotunjit averea și i-a dăruit două case, cu venituri cât două moșii în mijlocul capitalei”), publicat de autor sub pseudonimul C. Robul în revista "Hiena" la 8 august 1920, conține mai multe asemănări cu povestea lui Radu Comșa
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
pseudonimul C. Robul în revista "Hiena" la 8 august 1920, conține mai multe asemănări cu povestea lui Radu Comșa din romanul "Întunecare". Bogătașul își exprima nemulțumirea că ginerele pe care-l alesese uneia din fetele sale a fost transformat de război într-un luptător pentru reformarea societății: „cu cealaltă fată am greșit-o (...). I-am ales un bărbat cum nu credeam să găsesc altul. Cine putea bănui ce gărgăuni ascunde-n cap? Cuminte nu zic; nici un viciu. Citit, nevoie mare, toată
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
și volumele de nuvele pe cicluri, vrând să realizeze o variantă românească a "Comediei umane" a lui Balzac, despre care George Călinescu afirma că nu se ridică la înălțimea intențiilor autorului, deși îi recunoștea inventivitatea epică. Romanul "Întunecare" aparține ciclului "Război și pace", din care mai fac parte "Plecat fără adresă" (1932), "Ochii strigoiului" (1939) și "Războiul lui Ion Săracu" (1945). Titlul ciclului, împrumutat după titlul capodoperei lui Lev Tolstoi, sugerează coordonatele sale: destinul individului și a colectivității în zilele războiului
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]
-
lui Balzac, despre care George Călinescu afirma că nu se ridică la înălțimea intențiilor autorului, deși îi recunoștea inventivitatea epică. Romanul "Întunecare" aparține ciclului "Război și pace", din care mai fac parte "Plecat fără adresă" (1932), "Ochii strigoiului" (1939) și "Războiul lui Ion Săracu" (1945). Titlul ciclului, împrumutat după titlul capodoperei lui Lev Tolstoi, sugerează coordonatele sale: destinul individului și a colectivității în zilele războiului și ale păcii postbelice. Acest roman deschide cronica românească a secolului al XX-lea, prezentând evenimentul
Întunecare (roman) () [Corola-website/Science/336488_a_337817]