3,501 matches
-
De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!” “ Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o îmbrățișare pătimașa...și un suflet smuls din piept” (O. Paler). Au! Uite, cu toată smerenia în fața lui Octavian Paler, îmi permit să nu fiu de acord! Iubirea e atunci când sufletele ajung Acasă, când simți lumină și devii una cu ea, când
BIET SUFLET, DE CAND N-AI MAI IUBIT? de CLARISSA EMANUELA în ediţia nr. 1468 din 07 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360443_a_361772]
-
moale al ferigilor cu mult gând în ele. La lăsarea serii aș fi adunat dune de crez și le-aș fi transformat într-un amestec suav de dulcețuri sălbatice. Te-aș fi lăsat să aluneci spre mine, cu valuri de îmbrățișări. Dar nu, n-am avut mai mult de un surâs. Și acesta expirat a tăcere. Ca o fâlfâire de aripă... Într-o zi eram pasăre și făceam ocol prin văzduh, a relaxare. Când m-am așezat pe umărul tău, se
DIN JURNALUL UNUI SFINX ALB de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 396 din 31 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360579_a_361908]
-
voi lăsa în palmele tale câte o filă. una va fi iubirea, alta va fi tăcerea. să-mi spui care din ele este lizibilă. eu văd doar zece degete înfrigurate, șerpuind prin geometria aerului, rănindu-l. când brațele zvâcnesc, mimând îmbrățișare, degetele conturează aripi, și inimă, și pasăre, și... scara dorințelor, și opturi... multe opturi până când umbra prea înaltă a mâinilor se prăbușește în poale. mâinile plâng atunci, prinzându-se una pe alta apoi urcă încet spre stern. "pe unde pașii
TĂCERE, GHEAŢĂ. GÂNDURI de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360599_a_361928]
-
mi-o indică cu privirea pe soția lui...o femeie care fusese cândva frumoasă și care acum avea paloarea foilor de xerox. „E pe ducă!” îmi șoptește languros și mă strânge-n brațe de abia mai respir. Mă desprind din îmbrățișarea aceea penibilă, îmi iau haina, mă scuz sărbătoritei și celorlalți invitați și ies...Insist să nu fiu condusă. Aerul rece, tăios de afară, mă învăluie. Izbucnesc în plâns, ca un copil bătut crunt. Gălăgia dansatorilor, muzica îmi acoperă, numai bine
PULBERE DE STELE de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 394 din 29 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360587_a_361916]
-
De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!” Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o îmbrățișare pătimașa...și un suflet smuls din piept” (O. Paler). Au! Uite, cu toată smerenia în fața lui Octavian Paler, îmi permit să nu fiu de acord! Iubirea e atunci când sufletele ajung Acasă, când simți lumină și devii una cu ea, când
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
De la Octavian Paler și Cioran (pentru care, de altfel, am toată considerația), până la Poptamas( fără urmă de îndoială idolul frustraților ever), se umple lumea (virtual, ce-i drept) de “aviz amatorilor!”“ Iubirea e un sărut furat, un zâmbet inocent, o îmbrățișare pătimașa...și un suflet smuls din piept” (O. Paler).Au! Uite, cu toată smerenia în fața lui Octavian Paler, îmi permit să nu fiu de acord!Iubirea e atunci când sufletele ajung Acasă, când simți lumină și devii una cu ea, când
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
a deschis ușa vilei așa cum și-ar fi dorit, tatăl său. Mirat de vizita fiului, fără să dea măcar un telefon înainte, l-a luat în brațe strângându-l la piept cu dragoste. Câteva secunde au rămas nedespărțiți într-o îmbrățișare, care, fără cuvinte, spunea cât le-a fost de dor unuia de celălalt. Când i-a dat drumul din brațe fiului său, ochii doctorului erau plini de lacrimi. - Puteai să spui și tu barem că sosești, să fiu acasă. S-
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
Acasa > Poeme > Dorinte > AMINTIRE Autor: Romeo Nicolae Ștefănescu Publicat în: Ediția nr. 215 din 03 august 2011 Toate Articolele Autorului Amintire poezie [] Amintire Mi-e dor de roua buzelor tale, de privirea ta mi-e dor... mi-e dor de îmbrățișarea ta, de zâmbetul tău mi-e dor... mi-e dor de glasul tău, de atingerea mâinii tale reci mi-e dor... mi-e dor de mireasma părului tău, de Eul din sufletul tău mi-e dor de floarea chipului tău
AMINTIRE de ROMEO NICOLAE ŞTEFĂNESCU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360714_a_362043]
-
primăverii”, al șaselea volum de poezie al Marinei Glodici vede lumina tiparului în anul 2010; poemele sale precum o salbă, pe care stau înșirate unul câte unul simțămintele poetei încă tinere, se revărsă ca un torent către inimile cititorilor, în îmbrățișarea tandră a primăverii. Oare care dintre noi, pământenii, nu simțim efectul prospețimii și tinereții în străfundul sufletului nostru, în fiecare primăvară, numită pe bună dreptate „anotimpul iubirii”?! O îmbinare de culoare și lumină armonizate sensibil cu trăiri ce rivalizează cu
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
în poemul „Urmez destinul”, asociind dragostea sa pentru scris cu o continuă primăvară a cuvântului, în care mugurii slovei se vor întrupa mereu în flori de suflet - poemele sale. Ideea se perpetuă și motivația există, așa cum reiese și din poemul „Îmbrățișarea cerului”: „Când întristarea vine să m-apese/ Peste minte, inimă și pleoapele-mi plânse/ Renasc frământat ca și lutul/ Iar pe buzele-mi arse/ Se-așterne Cuvântul” scris din suflet, aș continua eu, și cu „Literele primăverii”: „Multe litere cad
FEREASTRA OCHIULUI DIN MINE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 237 din 25 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360722_a_362051]
-
se lăsă într-un genunchi, îl cuprinse în brațe și-i sărută cu dragoste obrajii bucălați. - Știi?... Bunica are o cutie ... cu o comoară-n ea, rosti Costel. Are și-un cercel de aur acolo, continuă el, desprinzându-se din îmbrățișare bărbatului și cocoțându-se la loc, nu fără oarecare efort, pe marginea patului arhaic înalt, de unde coborâse cu câteva clipe mai devreme. Matei zâmbi îngăduitor și nostalgic, totodată, plimbându-și privire, pentru câteva clipe, peste lucrușoarele împrăștiate pe pat.. Cunoștea
CERCELUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360697_a_362026]
-
mătăsuri cădeau în graba mare și trupu-i de fecioară, părea floare de crin privi cam trist feciorul și se gândi puțin în brațele-i vânjoase, frumoasa ce-a ales simțea cum se topește ca și cuvântu-n vers. O caldă-mbrățișare, parfumul ei divin pe-o tainică carare îl poartă spre sublim, în valuri înspumate cânta vrăjindu-i marea simțeau în ei dorința, îi ascultau chemarea pătrund în a ei lume, magia îi cuprinde el strânge-n brațe trupul, iubitei lui
POVESTE DE IUBIRE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360746_a_362075]
-
Belean Publicat în: Ediția nr. 222 din 10 august 2011 Toate Articolele Autorului după multe tentative de a întârzia toamna melodia o ascult iar și iar privirea-mi surprinde tensiunea ploii cedând câteva secunde nu mai văd cana ciobită simt îmbrățișarea protectoare a bunicii -Măriuță, lasă ploaia să îngenunche frigul! cât timp o simt dezleg dansul ritmul să-mi ude buzele să-mi scuture nisipul de pe coapse, mâini Irina, vecina mea ia lecții de salsa ploaia măruntă îi piaptănă părul mereu
BUNICO, PRIMUL PAS DE DANS NU EXISTĂ! de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360756_a_362085]
-
românii Negoțul cel cu donițe și ciubare. Un tulnic sună de la `deal la altul În fracul lui cel alb se-mbracă liliacul, Se-aude prin frunzișuri scrâșnetul de osii, Coboară spre câmpie cu care pline moții. Lătrat de câini. Lămpaș. Îmbrățișare. Dă gura moaței sărutul de plecare Care iubirea în inimă-i va toarce Pană ce acasă iar moțul se întoarce. Prin rugăciuni cum a făcut mereu, În pază i-l va da lui bunul Dumnezeu. Ea va rămâne-acasă fereastră dar
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
în meditația sa intimitatea cuvântului. Fiecare literă gătită frumos suie urcușul de lumină al cuvântului. Fiecare literă se primenește deschizându-se celeilalte cu strălucirea sa. În corul de rugă fierbinte al literelor, cuvântul serafic cântă. Numai într-o astfel de îmbrățișare, fiecare cuvânt tresaltă de bucurie. Fiecare literă trebuie să devină o sursă de lumină a cuvântului său. Fiecare literă trebuie să trăiască fiecare clipă în oricare cuvânt. Fiecare cuvânt trebuie să primească nectarul literelor pentru a da miere vorbiri. Fiecare
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
înveșnicită în memoria Iubitului, preluat pe cont propriu de Poet, ce depășește astfel falsul fatalism mioritic, purtător de noi deznădejdi ... Ciopor de stele îi vor împrumuta Lumina lor, străluminându-i pletele de umbră, refăcându-i conturul luminos cu razele scăpate din îmbrățișarea Orientului Veșnic ... Coroborând titlul volumului : Înger răstignit cu poemul Recviem, notăm că rugul de trandafir pe suflet așezat, trimite la Rosa Crucis - atât de minunatul simbol etern ... În căutarea Iubitei, a Vieții rătăcite pe Calea unui alt Adevăr - o, cât
INGER RASTIGNIT (POEME SOPTITE) DE VASILE BURLUI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360026_a_361355]
-
formă unică pe care o îmbrățișează sufletul întrupat” (Cinstirea sf. moaște în B.O.; în Ortodoxia, an. XXXII, 1980 nr.1, p.125). Cetatea vieții omului, altarul credinței, catapeteasma libertății, precum și sălașul iubirii se află în inima sa. Sufletul este îmbrățișarea și simfonia vieții, care trece dincolo de existență, întru trăire. Când sufletul nu mai lucrează duhovnicește, potrivit firii sale dintru început, moare spiritualicește: „deși se poate ca el să-și păstreze viața la arătare, nu mai este viu, ci mort. Spre
CHIP AL CHIPULUI DUMNEZEIESC de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 536 din 19 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359721_a_361050]
-
exaltarea sentimentului de dragoste la lehamite și dezgust. În „Călin -file din poveste” aventura iubirii se petrece pe ambele tărâmuri, ale realului și idealului. Iubirea dintre Zburător și fata de împărat se desfășoară noaptea în taină, în furișe și fugitive îmbrățișări. Păcatul săvârșit de fată o exilează, din lumea palatului de basm, într-o colibă săracă, unde părăsită de toți, naște copilul Zburătorului. Viața și portul ei sunt acum ale unei femei simple de la țară, iar băiețelul ei paște cireada de
FARMECUL POEZIEI EMINESCIENE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359815_a_361144]
-
că nu au succes, ea spunându-le direct că nu face parte din rândul femeilor care nu cunosc de ce sunt în stare bărbații. Adevărul, știa, avea chiar talent a-i liniști pe fiecare în parte, cu o glumă, cu o îmbrățișare nevinovată care lăsa impresia apropierii, risipă de cuvinte frumoase la rândul ei, dar nu acorda niciodată mai multă atenție unuia decât altuia. Soțul, un bărbat pe ale cărui trasături se vedea încă frumusețea trecută prin timp, menținută în exterior dar
IMPREVIZIBIL (1) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2258 din 07 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359783_a_361112]
-
Sunt conștientă că soțul mă iubește fără nici cea mai mică undă de nesiguranță dar... în felul lui și cu posibilitățile care i le oferă vârsta. Dar, din nou acest simplu dar complet dezgustător cuvânt uneori, mi-e suficient? O îmbrățișare care o simt sinceră, din toată simțirea sufletului lui, un sărut asemânător celui părintesc de noapte bună, bună e un fel de a spune că numai eu știu cum e când trupul meu cere, se frământă, se revoltă și pe
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
sau o considera ca fiind cea mai importantă zi trăită din viața lui. În rest, doar nu erau copii, știau ce doreau fiecare. Și-a adus aminte de lumânărelele parfumate, Din clipa când vor păși pe drumul împlinirilor, sărutările și îmbrățișările vor fi suficiente, la a ajunge împreună, pe cele mai înalte culmi. Sigur, va fi atent și la emoțiile ei. Cu atât mai mult că se știa atât de dorită. Ea gândea la fel, trecuse atât de mult timp de când
MPREVIZIBIL (2) de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 2265 din 14 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359784_a_361113]
-
de soare aurii, În stelele ce-n dimineață pier Și-n visele ce sunt atât de vii. Pașii pământești se grăbesc către casă, Unde mă așteaptă un înger pe pământ, În prag te zăresc,ești atât de frumoasă, Vin alte-mbrățișări, nu cele din gând. Mă-nalț Mă-nalț la cer cu-o rugăciune Și-n caldă rugăciune aripile îmi cresc, Străpung a norilor minune Și spre lumină eu țintesc. Fără Tine Doamne, zborul mi s-ar frânge Și n-aș
AVIATORILOR de ADRIANA TOMONI în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359899_a_361228]
-
ten peste tot, pe față, pe pijama, pe lenjerie. Dimineață a intrat în cameră soția lui, venită la Iași pentru un consult medical. Nu poate fi povestită mirarea ei, în fața unei imagini a propriului soț care denunța o noapte cu îmbrățișări furtunoase. Până a nu se imflama totul, mai mult decât tenul roșu, de la nervii declanșați ai doamnei, am deconspirat ideea mea trăsnită în timp eficient și i-am dăruit prietenului meu o pijama nouă, că din a lui nu mai
BENONE SINULESCU. O VIAŢĂ RETRĂITĂ ESTETIZAT, ÎN CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1108 din 12 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359893_a_361222]
-
sale în acest sătuc dintre munți. De la bal și de la Claudiu, prietenul de câteva zile de vacanță, nu se mai împrietenise cu niciun băiat. Îi ocolea cu asiduitate și nu accepta nicio apropiere a vreunuia dintre pretendenți la dragostea ei. Îmbrățișările lui Costache, sărutările, alintările și mângâierile mâinilor sale pricepute, nu numai să împungă cu acul, ci și să farmece o fată tânără și lipsită de experiență, aflată tocmai într-o perioadă confuză a existenței sale, deveneau esența zilelor petrecute împreună
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]
-
la umbra molizilor seculari? După această demonstrație de „iubire” a tânărului bărbat, Costi o luă din nou de după umeri și porniră să urce spre așa zisul Paradis al Anei, fiica munților cum a botezat-o el atunci. Ana, eliberată din îmbrățișarea brațelor tinere și de sub plăcerea sărutului, parcă ieșea din transă. Acest sentiment, atât de puternic, nu-l mai trăise niciodată până atunci. Poate se datora și dorinței sale de a fi cu adevărat iubită, de a fi centrul atenției unui
ANA, FIICA MUNTILOR, ROMAN, CAP. VII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359925_a_361254]