1,456 matches
-
loc o fuziune între nevoile acestuia și provocările societății, pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
loc o fuziune între nevoile acestuia și provocările societății, pe de o parte, și între provocările la care este supus în „cursa” pentru adaptare la mediul înconjurător, pe de altă parte. Societatea însăși își bazează existența pe comunicarea (și informația împărtășită) și interacțiunea dintre indivizii care o compun. În funcție de dominanta valorizată pentru succes social, de modalitatea majoră de mediere a interacțiunii sociale,societății i s-au aplicat diferite „adjective” (caracteristici), precum: knowledge society („societatea cunoașterii”), information society („societatea informației”), learning society
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
despărțirii de "dublul" său! Teatrul, Artaud a avut intuiția genială, e o practică a "dublului", nu doar existențial, ci și practică a "dublurilor" demultiplicate între un regizor și un autor, între un regizor și actor...reușitele aici nu sunt decât "împărtășite", consecința unor alianțe ce le asigură vitalitatea. Actorul "emblematic" e actorul "ascuns" al unui regizor, Cieślak pentru Grotowski, Scofield pentru Brook, Edith Clever pentru Stein.. Actorul acesta conduce el însuși regizorul către zone care, altfel, nu i-ar fi fost
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
emoțiile și recunoaște emoțiile sale și ale celor din jur. în familie, în școală și toate celelalte sisteme sociale tangente familiei și copilului poate fi promovată o orientare care să țintească dezvoltarea unor acțiuni și atmosfere de cooperare, de bine împărtășit și armonie. Psihologia pozitivă subliniază faptul că eficiența umană este stimulată de starea de bine, de confort, în vreme ce disconfortul conduce 1 la cruzime, la violență, îngrădind creativitatea. Stimularea creativității, identificarea unor aptitudini și cultivarea lor produc oportunități de retragere într-
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rațională Între agenții implicați, instituțiile pot fi Înțelese fără să fie nevoie să se facă apel la entități externe de menținere a instituției sau la angajamente iraționale pentru respectarea unor reguli. Din această perspectivă, instituțiile nu există independent de credințele Împărtășite ale agenților și sunt un produs exclusiv al acțiunilor individuale. Abordarea instituțiilor ca norme pornește de la asumpția că multe modele de comportament au la bază percepțiile Împărtășite de către un grup de indivizi asupra comportamentelor adecvate și inadecvate În situațiile particulare
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
și inadecvate În situațiile particulare. Pentru a Înțelege de ce anumite moduri de interacțiune există mai degrabă decât altele, este nevoie să mergem dincolo de evaluarea de tip mijloace/scopuri a agenților, ce stă la baza primei abordări, și să analizăm credințele Împărtășite ale grupului cu privire la obligațiile normative ce le revin. Abordarea instituțiilor ca reguli are la bază asumpția că multe modele de interacțiune interumană presupun Înțelegerea Împărtășită din partea agenților a faptului că acțiunile inconsistente cu ceea ce este considerat legitim vor fi zădărnicite
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ultimii ani se datorează înstrăinării U.E. de cetățeni prin centralizarea deciziei în multe domenii la birocrația de la Bruxelles. În esență, cauza euro-scepticismului este atribuită îndepărtării Uniunii Europene de cetățeni și "deficitului democratic" al instituțiilor U.E. Deficitul democratic exprimă percepția larg împărtășită că Uniunea Europeană și diversele sale instituții suferă de lipsă de democrație și par inaccesibile cetățeanului obișnuit datorită metodelor atât de complexe de funcționare. Literatura privind deficitul democratic al U.E. este vastă. Există și cercetători care nu împărtășesc criticile privind deficitul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
principiile democratice pe care se întemeiază Uniunea: "Orice cetățean are dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Deciziile se iau în mod cât mai deschis și la un nivel cât mai apropiat posibil de cetățean"4. Opinia larg împărtășită este că legitimitatea democratică a U.E. are o bază duală, pornind de la faptul că cetățenii sunt pe de-o parte cetățeni ai U.E. și, pe de altă parte, cetățeni ai statelor naționale. În consecință, legitimitatea democratică cere ca, în procesul
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
estetici și atribute care provin din însăși geografia sau topografia locului de naștere, toate modelând perspectivele și felul de viață al individului din prima sa zi" (Isaac, 1975:31). Ea există de asemenea în corpul nostru, amprentându-ne: "Toate caracteristicile fizice împărtășite ale grupului, achiziționate în lungul proces al selecției [...] plus orice altceva ce se transmite prin membranele parentale, dau fiecărei noi persoane forma originală a sinelui său unic" (Isaac, 1975:31). Pentru a rezuma, să vedem ce răspunsuri la întrebările noastre
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
în considerare nu reprezintă suma diferențelor obiective [între unitățile etnice], ci sunt doar acelea pe care actorii le consideră semnificative" (Barth, 1985:203). Așadar granițele sunt produsul a ceea ce actorii sociali consideră diferențe semnificative; iar acestea sunt date de înțelegeri împărtășite și de criterii sau standarde de judecare a valorii și performanței. De aceea identitatea cuiva se poate schimba în funcție de standardele valorice dacă performanța sa este ineficientă sau inadecvată social. În mod clar, ideile lui Barth își găsesc originea în concepția
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
multe analize în diverse domenii ale cunoașterii, astfel că există numeroase definiții, care însă foarte greu ajung la un numitor comun. Valoarea reprezintă aprecierea pe care un subiect o manifestă față de un obiect (lucru, idee, atribut, relații) după criteriul socialmente împărtășit al satisfacerii unei nevoi sau unui ideal. Ele au caracter de principii generale despre dezirabil (precum Binele, Adevărul, Frumosul, Dreptatea), cu funcții de orientare a acțiunilor individuale sau de grup. Se spune că "realizarea" valorii reprezintă motivul tuturor acțiunilor, deci
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
Moulin Rouge în variantă Carul cu bere. Talia princiară a Reginei Maria, amplificată discret de mantii lungi, unduind de pe marmura capului încoronat, peste umerii de zeiță, spre coapsele secrete. Suverană părăsind curte nordică și asumîndu-și dragostea pentru poporul adoptiv, dragoste împărtășită cu monarhul auster și eficace. Totul în onestitate ireproșabilă. Ambasadoare fermecătoare în marile cancelarii. Ființă meditativă în dens-femininul său jurnal. Numai și cu rost rememorativ, ce stenică efigie! Anulînd impostura intruselor de joasă extracție comunistă. Și reamintindu-ne originea noastră
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pastoral-misionară pe trei coordonate: dialoguri particulare purtate cu înțelegere și răbdare, cu părintească și frățească dragoste; administrarea ocazională a unor rugăciuni de binecuvântare, de dezlegare, de alinare sau vindecare de boli; pe lângă slujbele religioase curente, la cerere bolnavii sunt spovediți, împărtășiți sau li se administrează Taina Sfântului Maslu; oferirea de hrană suplimentară, de haine sau de alte lucruri utile bolnavilor, prin generozitatea unor credincioși. Restaurată, cu o formă estetică monumentală, Biserica "Schimbarea la Față Socola" a redevenit un locaș de cult cu toate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
o anumită structură conceptuală abstractă va fi comună - teoria abstractă a schimbării sociale. Teoria abstractă nu poate să explice prin ea însăși un fenomen concret. Ea reprezintă doar o structură teoretică ce oferă baza unei analize explicative particulare, specificate. Scopurile împărtășite, mijloacele legitime și ilegitime, condițiile de viață, nivelul de aspirații trebuie specificate de la caz la caz. Și, în mod special, ele trebuie legate de contextul concret la care se referă analiza. Aceasta se realizează prin intermediul variabilelor contextuale. Variabilele contextuale sau
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
la redacție: STUDII ȘI CERCETĂRI Studiul Sud-Estului european. Câteva probleme de sociologie Paul H. Stahl Academia Română Articolul studiază delimitarea ariei culturale a Sud-Estului european sau a zonei balcanice, pornind de la datele de istorie comună, de vecinătate și de viață socială Împărtășită. Autorul semnalează câteva probleme care pot sta În atenția sociologiei În Încercarea de a Înțelege specificul acestei zone, În ceea ce privește structurile sociale, vechile tehnici agricole, grupul domestic, formele de locuire și credințele religioase. De exemplu, În ceea ce privește credințele, putem observa că la
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
comunist, ci la practica lor efectivă. Declarațiile de adeziune la marxism-leninism și la programul partidului comunist ar fi putut fi sincere, dar În nici un caz la mulți sociologi. Atunci când ei operează efectiv ca sociologi, sunt purtători ai unei paradigme larg Împărtășite a comunității științifice. Voi aduce În continuare argumentele care mi se par a fi cele mai importante În sprijinul acestei ipoteze. Ar fi, desigur, interesantă o analiză a conținutului empiric al producției sociologice din această perioadă pentru a-i determina
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subscriind, În același timp, la aceasta, printre alții, și Huntington, Portes, Treiman, Almond și Verba). Potrivit acestei abordări, modernitatea per se este un factor de convergență În primul rând prin intermediul multiplelor canale de comunicare În masă, de asemenea, prin „cultura Împărtășită” și larg răspândită a marilor organizații și, În același timp, cu ajutorul unor sisteme de educație din ce În ce mai asemănătoare și mai omogenizante, În timp aceste sisteme converg spre o accentuată uniformitate a modului de viață și a organizării cotidiene a relațiilor. În ciuda
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și susținere comunitară. În acest fel comunitatea formează (...) o rețea de Încredere ca un suport social care e o necesitate disperată Într-o societate În tranziție, cu schimbări bruște” (Gardner, 1995). Când rețelele sociale produc legături durabile, Încredere și valori Împărtășite, supraviețuirea comunității devine mai importantă decât interesul sau câștigul individual. Membrii comunității realizează că binele personal e legat Îndeaproape de sănătatea comunității ca Întreg. Rețelele sociale se Întăresc când membrii comunității se adună să discute problemele importante ale comunității lor
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tradițiile” (= ,,repetiție dinamică a trecutului”) de ,,cutume” (= ,,conservare selectivă a trecutului”). Se constituie astfel nu doar patrimonii particulare, ci și un patrimoniu unic - prin UNESCO -, ceea ce pune În antiteză ,,cultura”, ca ,,viziune localistă”, cu ,,civilizația”, o ,,ideologie umanitaristă”. Ca ,,patrimoniu Împărtășit” și ,,simbol patrimonial”, atunci, sarmaua ,,face parte din realitatea” celui ce o consumă; ca ,,sarma culturală”, ea nu se confundă cu alte ,,sarmale” - ceea ce se poate Întâmpla Însă cu ,,sarmaua civilizată”! Dat fiind că ,,patrimoniul este un joc de putere
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
problemă, dacă o analiză devine susceptibilă să procure o satisfacție colectivă, perversul psihosocial se opune până la ultimul strop de energie. „În acest tip de context el se simte persecutat.” (p. 56) El nu are cum să acceadă la o „plăcere Împărtășită” a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a legăturilor sociale, a relațiilor firești de muncă, nu suportă normalitatea socială. Dominarea, manipularea, deturnarea sunt singurele mijloace pe care le agreează. Fie pe cont propriu, fie prin „alianțe grupale perverse”. Dacă Îi este refuzată sau refuză el Însuși grupalitatea Împărtășită, atunci se angajează În acțiuni de discreditare, de sterilizare, de descalificare a efortului comun. El caută atunci parteneri cărora le insuflă sentimentul de excluși, inițiază „contracte perverse” sau „pacte denigrative” (Kaës), atrăgând complici inconștienți sau naivi. Atrăgându-i pe alții
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și mai umede, mai fluide, mai lipsite de formă decît bărbații, a căror natură era înfocată și uscată. Dar tocmai prin instruire și cultivare un soț își putea crește soția, ajungînd să o atragă în cercul magic al unei perfecțiuni împărtășite. în ale sale Sfaturi asupra căsătoriei (48, 145E), adresate cercurilor aristocratice, Plutarh recomandă ca soția să fie asociată creșterii intelectuale a bărbatului, angajat el însuși în efortul de a-și realiza măsura completă : Dacă nu primesc sămînța bună de învățătură
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto)portret mesianic, intelectualul cu rol public ar fi luat, în modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie, teoretizînd totodată, mîhnit, dezorientarea ei. Dar fie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
măcar de o majoritate. într-un prim moment mă simt descumpănită de existența altor opțiuni, de șansa pe care o au să o covîrșească pe a mea. Sînt surprinsă de faptul că modul meu de a raționa nu e unanim împărtășit, că nu toți pleacă de la aceleași presupoziții ca și mine. Sînt stînjenită de faptul că, obiectiv vorbind, nu pot stăpîni întreg realul, că nu sînt centrul lui real, că nu eu îi dau ordinea și unitatea. Așa încît, măcar privitor
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și o productivitate cu totul speciale. Civilizația Occidentului se întemeiază pe exploatarea judicioasă a contrariilor în tensiune. Distanța severă, și chiar opoziția pe care creștinismul occidental le resimte între natură și supranatură ar fi legitimat, potrivit unei concepții destul de larg împărtășite, dreptul mai mult, responsabilitatea, datoria omului de a studia natura (cosmică și umană), de a o administra, de a-i organiza și spori productivitatea, de a face istorie. Sprijinindu-și argumentația pe teme proprii lui Rémi Brague și lui Karl
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]