2,200 matches
-
apropiați prieteni, ne-am văzut apoi la București și, cum el mă rugase, încă din Germania, să-l caut în țară pe Andrei Pleșu, aflat în situație dificilă politică din cauza acelei obscure și grotești afaceri a „meditației transcendentale”, ne-am împrietenit toți trei. De la Paris, în ’88, am trimis ultima mea apariție în presa literară „a lui Ceaușescu” - și n-aș mai fi publicat dacă nu era vorba de un amic valoros! -, un amplu studiu în Viața românească, unde analizam și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
așa-zis „morale”. Pentru a „susține” doar cu un singur „exemplu” noutatea și mai ales profunzimea extraordinară a viziunii sale, voi cita câteva fragmente din poemul En-Ghidu, pe care-l avea deja scris în primăvara lui ’58, când ne-am împrietenit, și pe care mi l-a arătat în „secretul cel mai desăvârșit”, deoarece nu numai că nu era „publicabil”, dar poemul trăda și concepția sa despre lume, idealismul său structural, Weltanschauung-ul său care îl diferenția radical de momentul mocirlos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
secretar UTC pe Uniune, prezidată de însuși tov. Ion Iliescu, secretar c.c. cu probleme de tineret, ședință care avea să facă mari valuri și la care voi reveni mai josă, sau... pur și simplu, Ghișe, cu care m-am împrietenit apoi, era un activist care raporta cinstit cele ce se întâmplau... nu știu! Oricum, la nici două luni de la acest telefon, romanul meu a intrat la tipar, a urmat, în vară, invadarea Cehoslovaciei, eu am fost trimis încă o dată în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
la Facultatea de Drept din Pesta. În 1868 este nevoit să fugă, din motive politice, la București, unde devine student al Facultății de Litere. Aici este membru al societății Orientul și intră în comitetul de redacție al revistei „Albina Pindului”. Împrietenindu-se cu B. P. Hasdeu, colaborează la „Traian” începând chiar cu primul număr. Se înscrie la Universitatea din Iași în 1869 și își ia licența la Facultatea de Litere în 1873. Timp de doi ani a fost secretar al Universității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288878_a_290207]
-
da, ultima oară m-am culcat cu una plinuță pe vremea incidentului cu Armata Roșie. Avea niște șolduri și coapse extraordinare. Era funcționară la bancă și o vedeam întotdeauna la ghișeu. Se purta foarte frumos cu mine și ne-am împrietenit. Am invitat-o la un pahar de sake și apoi m-am culcat cu ea. Nu mi-am dat seama că era grasă până n-am ajuns cu ea în pat. La ghișeu îi văzusem doar fața și bustul. Îmi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
-o zicând. Cuvintele au ajuns la mine de undeva, dintr-o beznă îndepărtată. 15 În țara aspră a minunilor Whisky, tortură, Turgheniev Matahală a spart în chiuvetă toate sticlele de whisky din colecție. Nu a lăsat nici măcar una întreagă. Mă împrietenisem cu vânzătorul de băuturi din apropiere și-mi aducea, de fiecare dată când primea marfă de import, câte o sticlă la preț redus. Colecția mea fusese frumușică. Huliganul a început distrugerea cu două sticle de Wild Turkey și a continuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
O întreabă pe femeie dacă-și poate muta brățările la cealaltă mână. — Nu se poate. Le port întotdeauna la stânga. Secvență: intră un pianist ca în Casablanca. Un pianist alcoolic. Are întotdeauna pe pian un pahar cu gin și lămâie. Se împrietenește și cu bărbatul, și cu femeia. Le știe toate secretele. Deși extraordinar de talentat și cântă jazz ca nimeni altcineva, s-a apucat de băutură. Mi-am dat seama într-o fracțiune de secundă că eram de-a dreptul tâmpit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
era goală) înainte de a se prăbuși într-un scaun la masa rotundă din colțul îndepărtat al încăperii. Marta era o femeie trecută de treizeci și ceva de ani, intenționat aleasă pentru că nu era foarte atrăgătoare și cu care Jayne se împrietenise în timpul turnării unui film în LA. Era loială, discretă și se îngrijea de toate treburile lui Jayne cu cea mai mare ușurință - doar una dintre miile de femei din orașul acela atât de fascinate de celebritate - și atât de devotată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
și ne gândeam că aici poate găsim o ciorbă,sau o supă. Am înțeles că ei numesc ciorba supă. În altă zi am servit masa la restaurantul „Ilion” unde am întâlnit-o pe doamna Elena cu care ne-am și împrietenit, deși nu ne prea înțelegeam în exprimare, fiindcă era grecoaică. Așezându-ne la masă, ne-am uitat peste lista de meniuri. Mi-a atras atenția, ardei umpluți cu roșii. Bucuroasă i-am propus Janetei să comandăm. ─ Ha!Ha!Ha!a
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
am avut ca șef de subunuitate pe colegul Smeianu Constantin, care, după 6 septenbrie 1940, a refuzat categoric să mai activeze în cadrul Mișcării Legionare. De la prima ședință F.D.C. m-am regăsit cu colegul Răducanu (Tudorache) A. Ion, cu care mă împrietenisem din timpul examenului de admitere. În anii 1936-1937 activitatea mănunchiului de frățiori s- a diversificat. Adunam fier vechi și hârtie, duceam hrană la anumiți bătrâni bolnavi, trimeteam ziare legionare în anumite localități, la anumiți cetățeni fără ca aceștia să ne cunoască
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Petru Valter din orașul Roman. I-am descoperit printre ruine, atenționat de un localnic, când mergeam cu aghiazma în Ajunul Bobotezei, a doua zi după prezentarea mea în parohie. Duceau lipsă de hrană și căldură. I-am ajutat. Ne-am împrietenit cu ei. Ne-au vizitat la casa parohială. Toată lumea a aflat de această „relație subversivă”. În satul Fărcășeni, din raza comunei Strunga, cu creștini de confesiune romano-catolică, se afla o învățătoare-Maria Scutăreanu-, divorțată de soțul ei Vasile Șeremet, care pentru
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
Fărcășeni, din raza comunei Strunga, cu creștini de confesiune romano-catolică, se afla o învățătoare-Maria Scutăreanu-, divorțată de soțul ei Vasile Șeremet, care pentru că fusese legionar era acum condamnat la ani grei de închisoare. Și eu și soția, ne-am împrietenit cu „doamna Maria” care ducea o viață creștinească deosebit de curată. În anul 1955, sau poate -56, soțul doamnei Maria a fost pus în libertate, a venit la soția sa, deși știa că-i divorțată de el, și astfel l-am
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
căpitanul Pinbacker, a cărui idee principală este că Dumnezeu e mare, iar oamenii nu sînt decît praf și cenușă. OK, nu e o veste tocmai nouă, dar dacă Pinbacker a aflat-o direct din gura lui Dumnezeu ? Dacă s-au împrietenit la cataramă și de șapte ani se întrețin zilnic pe tema asta ? Boyle e omul care a făcut Trainspotting și, după cum o dovedește faimosul plonjon în adîncurile feerice ale unei toalete, executat de Ewan McGregor în acel film, vizionarismul lui
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
ceva din nefericirea lor, dar numai Dumnezeu știe ce singura învățătură care se desprinde din acest film, în privința nefericirii amoroase, este că e fotogenică. (Soția e cea cu șuvițele răvășite atît de estetic peste ochi.) în ultima parte, eroina se împrietenește cu o cartoforiță (Portman) și ea tot cu inima frîntă, dar de tatăl ei. Existența ei are la fel de puțină realitate ca aceea a polițistului și a soției sale. Ca și ei, e doar o emblemă glossy a acelui mood for
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
de oameni care nu cunoșteau altă petrecere decât cărțile. Dar, în schimb, precum zisei, m-am dedat la o îndeletnicire mai estetică, la vechea mea dragoste de pușcă. Aceasta nu puțin a contribuit la a-mi întări mușchii, a mă împrieteni cu frumusețele și sălbătăciile naturei și a mă înzestra cu o sumă de impresiuni care mai târziu s-au cristalizat într-un șir de scrieri bune, rele, nu știu, dar desigur, sincere și izvorâte dintr-un simțimânt adevărat. Cel mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
celorlalți membri ai Curții de Apel. Pretutindene eram invitați cu o deosebită amabilitate la toate petrecerile ce se dădeau, căci Curtea atunci înființată, pe lângă foloasele materiale ce aducea orașului, aducea și un contingent numeros de tineri care însuflețeau societatea. Mă împrietenisem cu deosebire cu familiile Tufelcică, Robescu, Apostoleanu, Dăscălescu și Stamatin, în casele cărora întâlneam ospitalitatea cea mai cordială și îmi petreceam tot timpul ce îmi rămânea liber. Unul dintre tinerii atunci mai în vază era Iorgu Dăscălescu, un băiet frumos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
între munții ce-l încadrau. Numai la plata adițiunei sau, mai bine zis, a sustracțiunei, ne-am cam resimțit. Dar n-am avut ce face; obrazul subțire se ține cu cheltuială. Trei zile am stat în Geneva unde ne-am împrietenit cu un francez și o franceză, doi tineri de curând căsătoriți care își făceau călătoria de nuntă în luna de miere. Cu dânșii ne-am întovărășit să facem o excursiune până la Chamonix. Prezența unei femei, când e tânără și frumușică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
adus noi prietenii, între care pe a cunoscutului critic și istoric literar George Munteanu, care m-a recunoscut drept cel mai important discipol al său, la rându-i, recunoscându-se, în eminescologie, discipolul lui G. Călinescu. Aceeași carte m-a împrietenit cu Adrian Marino, cu Zoe Dumitrescu-Bușulenga, cu Iosif Cheie-Pantea, cu Nicolae Georgescu, cu Artur Silvestri, Cezar Ivănescu, Mihai Ungheanu, Paul Anghel, Mihai Cimpoi, Constantin Cubleșan. Desigur, cartea, cum am mai spus, a trezit și ostilitate. Ceea ce a fost foarte bine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mână. A.B.Un exemplu? În vara anului 1965, eram student al Facultății de Drept din Iași, și mă aflam în stațiunea Sângeorz-Băi. Acolo le-am cunoscut pe Fany și Puia Rebreanu, soția și fiica scriitorului Liviu Rebreanu. Ne-am împrietenit și doamna Fany Rebreanu mi-a povestit următoarea întâmplare, care se înscrie perfect în construcția mea de mitosemn: la nașterea viitorului romancier a avut loc o ploaie de stele. Preocupat de acest fenomen cosmic, Rebreanu l-a cercetat și a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în alte locuri ale Europei și chiar până peste ocean, dar Moldova de Jos ... era o terra incognita, dar și un loc râvnit de imaginația mea. Am ajuns așadar, grație lui Sterian, la Galați și ... m-am îndrăgostit de oraș, împrietenindu-mă foarte repede și cu câțiva gălățeni. De atunci, vin aici de câte ori am prilejul, fie la Biblioteca "V.A. Urechia", gazdă generoasă pentru lansări de carte, fie la Festivalul devenit de acum tradiție "Axis Libri". Organizat de Biblioteca ce-l
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
am scris și publicat până acum, am împlinit o carieră aflată la intersecția dintre literatură (poezie) și jurnalism (interviuri). În ultimii 10 ani a intervenit și linia academică, universitară. Nu-mi reproșez modalitatea aleasă, doar faptul că nu m-am împrietenit cu mai mulți oameni din sfera literară. Am prieteni buni din alte sfere culturale teatru, balet, politologie etc. (Dumnezeu a fost și este în continuare bun cu mine). Dar nu din rea voință, ci pur și simplu nu am avut
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
ideilor de libertate și de progres. A.B.Se spune că prieteniile din tinerețe nu se uită niciodată. Ce prietenii v-au marcat? În acel timp eram student la Facultatea de Litere și Filozofie. Dintre colegii cu care m-am împrietenit, un loc aparte a avut în inima mea poetul Ion Caraion, care, așa cum am mai spus, era secretarul de redacție al revistei "Lumea", săptămânal pe care în realitate el îl făcea sau, cum se spune în mod curent, îl realiza
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
recunoscut de un fost coleg care l-a denunțat, după ce Bodnăraș a încercat să-și decline identitatea. În Gara de Nord a fost ridicat de organele de siguranță, după care se știe că a fost închis și la Doftana, unde s-a împrietenit cu Gheorghe - Gheorghiu Dej. Mai puțin se cunoaște despre elevul de liceu Bodnăraș (cânta frumos la vioară) și despre omul Bodnăraș, ajuns pe treptele puterii. Când a sărbătorit 20 de ani de la absolvirea liceului, Bodnăraș a făcut cadou fiecărui profesor
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
fond, constă în conținutul, în comunicarea pe care o realizezi cu cei din jurul tău. Este, firesc, important să te întâlnești cu oameni care au preocupări comune cu tine, dar este vital să reușești să te apropii, să încerci să te împrietenești cu persoane dispuse să se angajeze cu curaj în dezbateri nonconformiste. Experiența negocierilor CSCE de la Helsinki și Geneva, ca și varietatea de interlocutori din toate mediile intelectuale de la Moscova a avut o influență benefică pentru acomodarea mea la responsabila misiuni
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
decis să mai studiem următorii doi ani (alte ore pierdute învățând, salariu mic, alt examen) pentru a continua în spital pe post de Consultant. Restul colegilor au practicat ca specialiști sau și-au deschis propriul cabinet. Cu Karen m-am împrietenit din primul moment, și nu în ultimul, rând ne-am ajutat una pe cealaltă cu o doză bună de realism în atmosfera de competiție acerbă la spitalul din Londra unde ne făceam rezidențiatul (eu, românca crescută la Ruginești până la 6
Chemarea Călătorii în lumea șamanilor amazonieni by Ingrid Daniela Cozma () [Corola-publishinghouse/Memoirs/821_a_1747]