74,982 matches
-
se poate reține incidența ipotezei avute în vedere de CJUE la paragraful 202 din Hotărârea din 18 mai 2021. ... 89. Ca urmare, nu se poate vorbi despre o numire într-o funcție de conducere efectuată direct de puterea executivă, cu încălcarea procedurii ordinare de numire prevăzute de lege, ci de adoptarea unui act normativ, în baza unei abilitări constituționale, în considerarea unor situații extraordinare, a căror reglementare nu putea fi amânată. ... 90. În concluzie, se apreciază că dispozițiile art. II din
DECIZIA nr. 15 din 14 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255574]
-
reevaluare, nu au un reper sigur al motivelor pentru care pot solicita acest lucru. ... 8. Totodată, se încalcă și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, pentru că și judecătorul ar trebui să se pronunțe asupra unei eventuale cereri privind încălcarea art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 fără a avea vreun criteriu obiectiv. În lipsa unor astfel de criterii, judecătorul este constrâns să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, în afara legii, adică substituindu-se legiuitorului
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
privește coroborarea textului de lege criticat cu dispozițiile art. 297 din Codul penal, se arată că, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, Curtea Constituțională a statuat că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu se poate raporta numai la încălcarea unor norme primare (legi, ordonanțe de urgență sau ordonanțe), iar comportamentul interzis trebuie impus de către legiuitor chiar prin lege (înțeleasă ca act formal adoptat de Parlament, precum și ca act material, cu putere de lege, emis de Guvern în
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013. Având în vedere că, în cuprinsul rechizitoriului, la încadrarea faptei în drept, s-a reținut că atribuțiile de serviciu au fost exercitate abuziv, cu încălcarea art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005, rezultă că dispoziția a cărei neconstituționalitate s-a criticat continuă să producă efecte juridice și după ieșirea sa din vigoare, astfel că, deși abrogat, textul de lege criticat poate
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, în sensul că îndeplinirea defectuoasă a atribuțiilor de serviciu, ce s-ar încadra în prevederile art. 297 din Codul penal privind abuzul în serviciu, se poate raporta numai la încălcarea unor norme primare. Și sub acest aspect, susținerile autorului excepției vizează chestiuni de interpretare și aplicare a legii, ce țin de resortul exclusiv al instanțelor judecătorești. ... 25. S-a mai susținut că prevederile art. 16 alin. (7) din titlul VII
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
susținut că prevederile art. 16 alin. (7) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 ar nesocoti și dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție ca urmare a faptului că judecătorul ar trebui să se pronunțe asupra unei eventuale cereri privind încălcarea textului de lege menționat fără a avea niciun criteriu obiectiv și că ar urma să stabilească el însuși, pe cale jurisprudențială, adică substituindu-se legiuitorului, condițiile de decelare între cele două conduite posibile prevăzute de lege, respectiv emiterea deciziei reprezentând
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
cazuală) pentru a se emite un act de aplicare legal (a se vedea Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016). ... 28. În fine, referitor la pretinsa încălcare a dreptului de acces liber la justiție al eventualilor beneficiari ai măsurilor reparatorii, pentru contestarea deciziilor Comisiei Centrale, ca urmare a lipsei unui reper sigur al motivelor pentru care pot solicita acest lucru, Curtea constată că autorul prezentei excepții nu
DECIZIA nr. 65 din 24 februarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255843]
-
a arătat însă că ansamblul condițiilor legale care condiționează declararea și prelungirea stării de alertă prin hotărâre a Guvernului dobândește eficiență doar în măsura în care există un mecanism de control al respectării acestor condiții și de sancționare a eventualelor încălcări. Altfel spus, garanția respectării tuturor exigențelor legale referitoare la instituirea și prelungirea stării de alertă nu poate fi realizată decât în măsura în care, în aplicarea prevederilor constituționale ale art. 21, art. 52 și art. 126 alin. (6), hotărârile Guvernului
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
de protecție constituie o măsură justificată și necesară pentru protejarea dreptului la viață și la sănătate al persoanelor. ... 33. Curtea apreciază că cele reținute prin Decizia nr. 381 din 8 iunie 2021 răspund criticilor formulate în prezenta cauză referitoare la încălcarea dreptului persoanelor la ocrotirea sănătății. ... 34. Desigur, Curtea recunoaște faptul că, în situații justificate în mod obiectiv de starea sănătății anumitor persoane, dovedite prin acte medicale, legiuitorul poate și trebuie să prevadă modalitatea în care persoanele aflate în astfel de
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
sănătății și a ministrului afacerilor interne reglementarea condițiilor concrete în care, în funcție de contextul avut în vedere, se va implementa măsura obligatorie a purtării măștii de protecție în perioada pandemiei de COVID-19. ... 35. În ceea ce privește critica vizând încălcarea art. 53 din Constituție, întrucât dispozițiile art. 13 lit. a) din Legea nr. 55/2020 ar institui obligația purtării unui dispozitiv medical, Curtea reține că purtarea obligatorie a măștii de protecție nu poate fi echivalată cu o intervenție medicală asupra corpului
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
în contact. Chiar dacă, în anumite cazuri, măștile de protecție îndeplinesc condițiile pentru a fi calificate drept dispozitive medicale, purtarea lor nu este echivalentă unui act medical efectuat asupra persoanei. ... 36. În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 26 din Constituție, Curtea reține că acest drept constituțional consacră libertatea persoanei de a dispune de ea însăși, dacă nu încalcă ordinea sau bunele moravuri. Altfel spus, prevederile constituționale ale art. 26 vizează libertatea de care dispune omul de
DECIZIA nr. 9 din 18 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255857]
-
de formulare. Codul de procedură penală oferind garanții suplimentare persoanelor vizate, care nu se regăsesc în legea supusă controlului. ... 5. În privința criticii de neconstituționalitate întemeiate pe art. 61 din Constituție, autorii sesizării susțin că legea a fost adoptată cu încălcarea principiului bicameralismului, întrucât proiectul legii a suferit modificări majore de conținut juridic atât între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului, cât și prin raportare la inițiativa legislativă inițială, fapt care a modificat substanțial obiectul de reglementare al inițiativei
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
la eliminarea posibilității autorităților care autorizează instalarea rețelelor de comunicații de a refuza motivat cererile de emitere a certificatului de urbanism, cererea putând fi refuzată doar în ipoteza în care dosarul depus de solicitant este incomplet. ... 8. Cu privire la încălcarea prevederilor art. 16 din Constituție, referitor la egalitatea în drepturi, autorii sesizării observă că legea criticată modifică, prin derogări, domenii deosebit de importante, precum: sănătatea publică, protecția mediului, securitatea cibernetică, suveranitatea datelor personale, apărarea națională, apărarea drepturilor și a libertăților
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
măsurile reglementate la art. 48 din lege, prin posibilitatea reducerii spațiului verde fără a fi parcursă nicio procedură, întro manieră lipsită de transparență și lăsată în totalitate la latitudinea operatorilor de rețele de comunicații. ... 19. În fine, cu privire la încălcarea dreptului la un mediu sănătos, autorii obiecției susțin că legea nu prevede în reglementările pe care le conține instrumente ori măsuri care să tindă la reducerea amprentei energetice a infrastructurii rețelelor 5G și care să promoveze reciclarea reziduurilor electronice în
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
nu vor să locuiască lângă astfel de antene și din acest motiv valoarea proprietăților scade. Acest lucru trebuie compensat de către firmele telecom care beneficiază de respectivele antene și obțin profit financiar de pe urma lor. Vicii de neconstituționalitate privind încălcarea dreptului de proprietate conțin și dispozițiile art. 2 pct. 24, ale art. 6 pct. 1 din lege, precum și ale pct. 2 din anexa nr. 8 la lege. Toate aceste considerente sunt de natură să atragă neconstituționalitatea legii, în ansamblul
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
redactare clară și neechivocă, respectând exigențele de calitate a legii, astfel cum acestea au fost conturate prin jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, iar modul de calcul al termenelor procedurale nu reprezintă prin el însuși o încălcare a accesului la un tribunal, fiind inerent pentru soluționarea legală a căilor de atac. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIA nr. 28 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255858]
-
de chiriașul autovehiculului. Prin urmare, sancționarea persoanei înscrise în baza de date a Ministerului Afacerilor Interne ori de câte ori altcineva circulă cu acel autovehicul fără peaj instituie o prezumție absolută de vinovăție în sarcina proprietarului, prezumție care reprezintă o încălcare gravă a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituție. ... 8. În final, se susține că între dispozițiile art. 25 alin. (4) din Legea nr. 38/2003 și cele ale art. 9 alin. (4) din Ordonanța
DECIZIA nr. 155 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255868]
-
tratează este ipoteza în care o persoană este surprinsă în mai multe rânduri în aceeași noapte în afara locuinței. Va fi sancționată de fiecare dată când este surprinsă de un organ de poliție? Va fi sancționată o singură dată pentru „încălcarea“ normei? Aceste întrebări ar fi trebuit să fie deja clarificate printr-o normă contravențională, însă tocmai acesta este motivul pentru care normele în discuție sunt lipsite de claritate, ambigue și duc cu lejeritate la numeroase abuzuri. ... 13. Se susține, de
DECIZIA nr. 40 din 27 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255852]
-
modificat de Punctul 7, Articolul VIII din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 109 din 13 iulie 2022, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 710 din 14 iulie 2022 ) (5) Încetarea anticipată a contractului în condițiile prevăzute la alin. (4) nu reprezintă o încălcare a obligațiilor ce reveneau părților în cadrul contractului/acordului-cadru de achiziție publică/sectorial, nu poate duce la penalități, sancțiuni sau/și emiterea unui document constatator negativ. (6) În situația prevăzută la alin. (4) , beneficiarii fondurilor externe nerambursabile vor determina lucrările pentru restul rămas
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 64 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255065]
-
modificarea legilor. Prin interpretarea unică și obligatorie dată celor două texte de lege s-a modificat fără drept substanța reglementărilor interpretate, prin aceea că s-a introdus Ministerul Afacerilor Interne (MAI) în categoria „ordonatorilor de credite“. Se susține, de asemenea, încălcarea art. 21 și a art. 16 alin. (3) din Constituție, întrucât se blochează posibilitatea reclamantului de a trage la răspundere subsidiară și MAI, conform art. 224 din Codul de procedură civilă, ca instituție care a ordonat și controlat activitățile Direcției
DECIZIA nr. 288 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258569]
-
și în mediul de afaceri, întrucât cumularea celor două funcții ar putea duce la afectarea intereselor generale ale comunității și a principiilor care stau la baza statului de drept. ... 16. În prezenta cauză Curtea observă că o primă critică privește încălcarea prin textul de lege criticat a principiului egalității cetățenilor în fața legii, deoarece se instituie diferențe de tratament în ceea ce privește incompatibilitatea aplicabilă persoanei care deține funcția de viceprimar, prin raportare la consilierii locali care nu au o astfel
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
se poate pune semnul egalității între persoanele care exercită funcția de consilier local și acelea care exercită funcția de viceprimar, situațiile diferite atrăgând incompatibilități diferite, specifice fiecăreia dintre cele două funcții. În aceste condiții nu poate fi primită critica privind încălcarea principiului egalității în drepturi prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 sub aspectul reglementării unor cazuri de incompatibilitate diferite aferente celor două funcții - viceprimar și consilier local. ... 19. Cea de-a doua critică privește încălcarea art.
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
privind încălcarea principiului egalității în drepturi prin art. 87 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 161/2003 sub aspectul reglementării unor cazuri de incompatibilitate diferite aferente celor două funcții - viceprimar și consilier local. ... 19. Cea de-a doua critică privește încălcarea art. 53 din Constituție. Curtea constată că autorul nu identifică și nici din formularea criticii nu sunt identificabile dreptul sau libertatea restrânse prin textul de lege criticat. Or, aprecierea asupra respectării proporționalității restrângerii exercițiului unui drept sau unei libertăți nu
DECIZIA nr. 859 din 14 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/258567]
-
exercitarea acestui drept fiind necesară pentru instituirea și menținerea stabilității și securității raporturilor juridice civile și a ordinii de drept, specifice unui stat democratic. Lipsa de diligență a persoanei îndreptățite nu se poate constitui într-un argument pentru a susține încălcarea principiului nediscriminării între persoanele care își exercită dreptul subiectiv în limitele termenului stabilit și cele care, neglijând prevederile legale, sunt în situația de a fi pierdut posibilitatea exercitării dreptului (a se vedea Decizia nr. 711 din 31 mai 2011, precitată
DECIZIA nr. 159 din 17 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258568]
-
Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. ... 22. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției apreciază că prevederile legale criticate reprezintă un caz de paralelism legislativ și că sunt de natură să îi aducă prejudicii prin încălcarea dreptului de proprietate. Astfel, prin majorarea capitalului social al Companiei Naționale „Poșta Română“ - S.A. cu o sumă mult mai mare decât cea rezultată din obligațiile fiscale principale restante, autorul excepției este pus în situația în care, dacă vrea să își
DECIZIA nr. 143 din 16 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258467]